Avocatul Adrian Toni Neacsu (foto 1), din Baroul Bucuresti, a repurtat marti, 26 martie 2019, o dubla victorie la Curtea de Apel Brasov. Pe de o parte, Neacsu a obtinut rejudecarea unui dosar instrumentat de catre DNA, iar pe de alta parte le-a convins pe judecatoarele Mirela Serban si Simona Franguloiu sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a unui articol din Codul de procedura penala.

---

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in dosarul nr. 1314/1/2016, in care Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau i-a trimis in judecata in 2016 pe medicul legist Marcel Badara (foto 3) si pe fostul deputat PNL Lucian-Manuel Ciubotaru (foto 2), pentru presupuse fapte de trafic de trafic de influenta, respectiv de complicitate la aceeasi infractiune, in legatura cu pretinsa masluire in acte a alcoolemiei unui liberal, coleg de partid cu deputatul Ciubotaru (detalii in comunicatul DNA de la finalul articolului).

Iata minuta hotararii nr. 259/2019 a CA Brasov:

„In baza 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 republicata privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de inculpatii Ciubotaru Lucian-Manuel si Badara Marcel.

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Bacau si inculpatii Badara Marcel si Ciubotaru Lucian-Manuel impotriva sentintei penale nr. 471/D/28.11.2017 a Tribunalului Bacau, pronuntata in dosarul nr. 1314/1/2016, pe care o desfiinteaza si dispune rejudecarea cauzei de catre Tribunalul Brasov.

In baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in apel raman in sarcina acestuia. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica din 26 martie 2019”.

Macel pe repede-nainte

Cauza a fost instrumentata de doua vedete ale DNA Bacau: procurorul Daniel Apetroaie (cel care l-a paradit pe ex-primarul PNL de Bacau Romeo Stavarache – click aici pentru a citi) si comisarul-sef Liviu Ababei, politist judiciar in aceeasi unitate de parchet (cel care a contribuit la executia fostului ministru de Interne Gabriel Berca – click aici pentru a citi). Rechizitoriul lui Apetroaie a fost confirmat de catre sefa DNA Bacau, Maria Cornelia Hrincescu. Aceasta are multe explicatii de dat la sectia speciala in legatura cu mascarada din dosarul Berca (click aici pentru a citi).

Rechizitoriul tandemului Apetroaie-Hrincescu a produs la fond cate o condamnare de 3 ani inchisoare cu suspendare pentru Marcel Badara si Lucian Ciubotaru, prin sentinta pronuntata pe 28 noiembrie 2017 de catre judecatorul Gheorghe Ciocan – intre timp iesit la pensie (gasiti sentinta la sfarsitul articolului). Condamnarea a fost una cu cantec, Badara si Ciubotaru incercand sa-l recuze pe judecatorul Ciocan, pe motiv ca acesta nu ar fi consemnat cele declarate intocmai de inculpati si ca ar fi dictat din rechizitoriu. Cererea de recuzare a fost judecata pe loc si respinsa de catre presedinta din acel moment a Tribunalului Bacau, Dana Stefanescu, potrivit Adevarul.ro.

Argumentele lui Toni Neacsu pentru sesizarea CCR

Dupa cum spuneam, prin hotararea de marti, 26 martie 2019, CA Brasov a dispus nu doar rejudecarea de la zero a dosarului, ci si sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei. Exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Adrian Toni Neacsu vizeaza art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedura penala, care prevede ca rejudecarea se face de catre aceeasi instanta de fond care a pronuntat hotararea desfiintata in apel. Pe scurt, in exceptia de neconstitutionalitate, maestrul Neacsu sustine ca, in concordanta cu reglementarile europene, rejudecarea trebuie facuta de catre o instanta superioara in rang.

In esenta, fostul judecator si membru CSM Toni Neacsu reclama incalcarea nu doar a unor prevederi din Constitutia Romaniei (art. 1 alin. 5, art. 11 alin. 1 si 2, art. 20, art. 21 alin. 3, precum si art. 129), ci si a articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (privind dreptul la un proces echitabil) si a art. 2 din Protocolul nr. 7 la CEDO (privind dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala).

Articolul din Codul de procedura penala criticat:

„Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii: (...)

2. admite apelul si: (...)

b) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate, invocata de acea parte. Rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata se dispune si atunci cand exista vreunul dintre cazurile de nulitate absoluta, cu exceptia cazului de necompetenta, cand se dispune rejudecarea de catre instanta competenta”.

Prevederile din Constitutia Romaniei invocate:

- art. 1 alin. 5:

„In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 11 alin. 1 si 2:

„(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”;

- art. 20:

„(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”;

- art. 21 alin. 3:

„Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”;

- art. 129:

„Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii”.

Art. 6 din Conventia EDO:

„1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul:

a. sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, despre natura si cauza acuzatiei aduse impotriva sa;

b. sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;

c. sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare remunerarii unui aparator, sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;

d. sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;

e. sa fie asistat gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere”.

Art. 2 din Protocolul nr. 7 la CEDO:

„Dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala

1. Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege.

2. Acest drept poate face obiectul unor exceptii in cazul infractiunilor minore, definite prin lege, sau cand cel interesat a fost judecat in prima instanta de catre cea mai inalta jurisdictie ori a fost declarat vinovat si condamnat ca urmare a unui recurs impotriva achitarii sale”.

Prezentam cele mai importante fragmente din sesizarea catre CCR:

„Solutiile care pot pronuntate in judecarea apelului sunt prevazute la art. 421 Cod procedura penala, iar la pct. 2 lit b) sunt prevazute limitativ situatiile in care, admitand apelul, instanta dispune desfiintarea sentintei primei instante si rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata.

Astfel, rejudecarea are loc doar in urmatoarele cazuri:

- judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate;

- au fost incalcate dispozitiile privind compunerea completului de judecata;

- au fost incalcate dispozitiile privind publicitatea sedintei de judecata;

- procurorul nu a participat la judecata;

- inculpatul nu a fost prezent, iar participarea sa era obligatorie, potrivit legii, in cursul judecatii sau – cand instanta a fost sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei – in cursul urmaririi penale, in procedura camerei preliminare sau in cursul judecatii;

- inculpatul si celelalte parti nu au fost asistate de catre avocat, desi asistenta juridica era obligatorie, in cursul judecatii sau – cand instanta a fost sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei – in cursul urmaririi penale, in procedura camerei preliminare sau in cursul judecatii.

Cazurile de trimitere a cauzei spre rejudecare la instanta a carei hotarare a fost desfiintata sunt strict limitative. Prin urmare, instanta de apel nu poate dispune rejudecarea cauzei de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata pentru motive de nulitate relativa, constand in incalcari ale dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal.

Reglementarea este deficitara si nu acopera toate situatiile in care in practica lipseste practic prima faza de judecata in prima instanta a procesului penal.

Astfel, in practica judiciara exista nenumarate solutii de admitere a caii de atac si de trimitere a cauzei spre rejudecare daca se apreciaza ca a fost incalcat dreptul la un proces echitabil cu ocazia judecarii fondului, ori exista vreun alt viciu semnificativ si substantial care conduce la incalcarea dreptului la dublul grad de jurisdictie in materie penala. Temeiul trimiterii spre rejudecare invocat au fost direct prevederile art. 6 din CEDO si art 2 din protocolul nr. 7 al CEDO, intrucat dispozitiile art. 421 Cod procedura penala nu contin o astfel de situatie.

Cu titlu exemplificativ, practica judiciara a stabilit ca exista astfel de cazuri atunci cand:

- s-a dispus condamnarea pentru o alta infractiune decat cea care face obiectul trimiterii in rejudecare

- instanta a omis sa se pronunte pentru una sau mai multe din infractiunile pentru care s-a dispus trimiterea in judecata

- lipseste cercetarea judecatoreasca in prima instanta

- lipseste cu totul motivarea hotararii instantei de fond

- s-a aplicat o singura pedeapsa pentru mai multe infractiuni

- s-au incalcat principiile fundamentale ale contradictorialitatii si nemijlocirii administrarii probelor la instanta de fond s.a.

In toate aceste situatii, instantele, observand ca prevederile art. 421 Cod procedura penala sunt neindestulatoare, au facut aplicarea direct a prevederilor art. 6 din CEDO, a art. 2 din Protocolul nr. 7 CEDO, precum si a prevederilor art. 20 alin.2 din Constitutia Romaniei. (...)

Apreciem ca nereglementarea in cuprinsul art. 421 Cod procedura penala a solutiei de trimitere a cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta in situatiile in care practic judecata in prima instanta nu a avut loc incalca mai multe prevederi constitutionale, precum si dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 din CEDO. Interdictia continuta in prevederile art. 421 Cod procedura penala incalca si prevederile art. 2 par. 1 din Protocolul nr. 7 CEDO, potrivit cu care:

“Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara”.

Astfel, potrivit art. 21 alin 3 teza I din Constitutie, partile au dreptul al un proces echitabil, iar potrivit art. 129 din Constitutie, impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.

Or, in situatia care se aplica formal dispozitiile art. 421 C. pr. pen. se ajunge in situatia ca, in ipotezele de mai sus, inculpatul sa beneficieze efectiv de doar un grad de jurisdictie, iar dreptul la o cale de atac ar fi iluzoriu.

In baza efectului devolutiv in apel, se produce o noua judecata in fond, ca regula, pe baza probatoriului deja administrat in cauza, insa si a altor probe pertinente concludente si utile administrate pentru prima data in apel. Efectul devolutiv nu poate fi insa inteles ca o administrare a intregului material probator si, deci, ca o efectuare a intregii cercetari judecatoresti de catre instanta de apel, caci aceasta din urma este una de control judiciar, neputand suplini lipsa cercetarii judecatoresti in prima instanta.

In caz contrar, s-ar putea ajunge la situatii inacceptabile, in care prima instanta, in urma unei cercetari judecatoresti superficiale, solutioneaza cauza in fond, considerandu-se dispensata de respectarea principiilor care guverneaza faza de judecata, intemeindu-se pe imprejurarea ca, in baza efectului devolutiv, instanta superioara va administra ea insasi probele pe care, din motive subiective, prima instanta nu le-a administrat in mod nemijlocit. Realizarea in apel a intregii cercetari judecatoresti i-ar rapi inculpatului un grad de jurisdictie si i-ar afecta in mod grav dreptul la aparare, cata vreme el nu ar mai avea la dispozitie nicio cale de atac.

Lipsa oricarei cai de atac impotriva unei hotarari pronuntate in instanta echivaleaza cu imposibilitatea exercitarii unui control judecatoresc efectiv, dreptul de acces liber la justitie devenind astfel un drept iluzoriu si teoretic”.

Redam minuta sentintei nr. 471/2017 a Tribunalului Bacau:

„Condamna inculpatii:

1. Badara Marcel, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta prevazuta de art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare.

2. Ciubotaru Lucian-Manuel, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la trafic de influenta prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6,7 lit. a din Legea 78/2000, la pedeapsa de 3 ani inchisoare.

In baza art. 291 alin 2 cod penal dispune confiscarea de la fiecare inculpat a cate 2.250 lei. In baza art.91 din codul penal, dispune suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere, aplicate celor doi inculpati. In baza art.92 din codul penal, stabileste termen de supraveghere de cate 4 ani, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii, pentru fiecare inculpat.

In baza art.93 alin.1 din codul penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatii trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

- sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bacau, la datele fixate de acesta;

- sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea;

- sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

- sa comunice schimbarea locului de munca; - sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In baza art.93 alin.2 cod penal, impune inculpatilor sa execute urmatoarele obligatii: - sa nu paraseasca teritoriul Romaniei, fara acordul instantei. In baza art.93 alin.3 din codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatii vor presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada de cate 100 zile la Primaria municipiului Bacau.

In baza art.91 alin.4 cod penal si art.96 din codul penal, atrage atentia inculpatilor asupra nerespectarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor ce le revin pe durata termenului de supraveghere. In baza art.217 alin.6 din cod pr. penala dispune restituirea cautiunii in cuantum de 10.000 de lei pentru inculpatul Ciubotaru Lucian Manuel, consemnata conform extras cont si ordin de incasare la Bank Post Bacau - fila 73 si 74 dos. u.p. si a sumei de 5.000 de lei pentru inculpatul Badara Marcel conform chitantei nr. 7663191/1 si recipisa nr. 942291/ 1 din 22.02. 2016 la CEC Bank Bacau, fila 77 dos u.p. – aflate in copie.

Constata ca inculpatii au fost asistati de aparatori alesi. In baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., obliga fiecare inculpat la plata sumei de cate 3.000 lei cheltuieli judiciare catre stat. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica azi, 28 noiembrie 2017”.

Mai jos aveti comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau au dispus trimiterea in judecata, sub control judiciar pe cautiune, a inculpatilor:

BADARA MARCEL, medic legist in cadrul Serviciului de Medicina Legala Bacau, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta,

CIUBOTARU LUCIAN – MANUEL, deputat in Parlamentul Romaniei, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de complicitate la trafic de influenta,

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 15 februarie 2016, inculpatul Ciubotaru Lucian, deputat in Parlamentul Romaniei, la solicitarea unui coleg de partid, a luat legatura cu medicul legist Badara Marcel si i-a solicitat acestuia sa intervina pe langa angajati ai Serviciului de Medicina Legala Bacau pentru ca acestia sa consemneze pe un buletin de analiza toxicologica a alcoolemiei, valori situate sub 0,80 g/l alcool pur in sange, lucru cu care legistul a fost de acord.

Buletinul de analize respectiv il privea pe un prieten al colegului de partid din care facea parte si Ciubotaru Lucian. La data de 12/13 februarie 2016, persoana respectiva fusese oprita in trafic de organele de politie si testata cu aparatul etilotest, rezultand o concentratie de 0.52 mg/l alcool pur in aerul expirat.

Pentru a fi emis acel buletin, in conditiile aratate mai sus, inculpatul Badara Marcel a pretins suma de 1.000 euro, afirmand ca aceasta va fi remisa catre doi angajati ai Serviciului de Medicina Legala Bacau, primind in aceeasi zi, prin intermediul inculpatului Ciubotaru Lucian, suma de 4.500 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu propunere de a se mentine masurile preventive dispuse in cauza.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

* Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Adrian Toni Neacsu

Sursa foto Ciubotaru: Bacau.net

Sursa foto Badara: Adevarul.ro