Anuntul judecatorului Cristi Vasilica Danilet (foto) de la finalul saptamanii, potrivit caruia a adunat 30 de judecatori si procurori cu care se va duce in 4 aprilie 2019 la Bruxelles pentru a-i explica prim-vicepresedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans de ce protesteaza magistratii a infuriat majoritatea judecatorilor din Romania. Gandul ca un judecator, neales de ei sa ii reprezinte, va recurge la o activitate cu caracter pur politic si se va duce la Bruxelles pentru a vorbi in numele tuturor judecatorilor si procurorilor din Romania despre protestul pe OUG 7/2019, si nu numai, i-a determinat pe judecatorii cu functii de conducere din cadrul curtilor de apel sa se adrese Sectiei pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii pentru a lua masuri fata de apucaturile lui Danilet.

Demersul judecatorilor de la curtile de apel vine dupa cel al judecatorilor de la tribunalele din Romania care, la randul lor, au anuntat ca se delimiteaza de formele radicale de protest si de actiunile judecatorului Cristi Vasilica Danilet (Click aici pentru a citi).

Astfel, intr-o scrisoare trimisa membrilor Sectiei pentru judecatori din CSM, pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate, presedintii si vicepresedintii a 14 din cele 15 curti de apel din Romania anunta ca isi exprima ferm dezacordul fata de modul in care unii judecatori care participa la protestele radicale pe OUG 7/2019 ale sa acrediteaze ideea ca aceste manifestari reprezinta vointa si dorinta majoritatii judecatorilor din Romania.

In acest context, in scrisoarea adresata CSM, presedintii si vicepresedintii curtilor de apel precizeaza, atentie, ca doar 6% din instantele din Romania au initiat forme de protest!

Fata de aceasta situatie, sefii curtilor de apel din Romania catalogheaza ca fiind de neconceput ca judecatorul Cristi Vasilica Danilet "sa se erijeze in persoana „reprezentativa” pentru Justitia Romana si sa vorbeasca in numele judecatorilor, respectiv sa decida ca un grup de 30 de judecatori trebuie sa mearga la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, situatia sistemului de justitie, in sens catastrofal, adica al incalcarii grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie sa guverneze statul de drept".

In scrisoarea lor, care este din punctul nostru de vedere extrem de clara si binevenita, presedintii si vicepresedintii curtilor de apel subliniaza ca "nu recunoastem si nu sustinem asemenea initiative care tin mai cu seama de sfera politicului".

Din acest motiv, sefii curtilor de apel cer CSM sa ia act de pozitia lor si "sa aiba in vedere masuri concrete menite sa apere aceasta independenta, la nivel intern si international, fata de efectele unor manifestari din interiorul sistemului de justitie, cum sunt cele anterior redate, de care ne delimitam in mod clar si indreptatit pentru ca respectam statutul de judecator, rolul nostru in societate si dreptul la un proces echitabil".

Totodata, presedintii si vicepresedintii celor 14 curti de apel solicita CSM si ca scrisoare pe care o prezentam in continuare sa fie transmisa Consiliului UE – Formatiunii Justitie si Afaceri Interne (JAI).

Redam in exclusivitate scrisoarea deschisa a presedintilor si vicepresedintilor curtilor de apel din Romania adresata Sectiei pentru judecatori a CSM:

"Subsemnatii, presedinti si vicepresedinti ai curtilor de apel din Romania, adresam SECTIEI PENTRU JUDECATORI A CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII prezenta

SCRISOARE DESCHISA

prin care ne exprimam dezacordul fata de modalitatea deformata in care, in aceste saptamani, s-a inteles, de catre unii colegi judecatori, asumarea rolului si locului constitutional si legal al magistratului, prin respingerea oricarui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea si exacerbarea protestelor in afara instantelor, pe scarile acestora, prin acreditarea ideii ca majoritate judecatorilor/instantelor iau parte la aceste forme de manifestare.

Precizam, in primul rand, ca, astfel cum am sustinut, in mod constant, existenta statului de drept nu poate fi conceputa decat in respectul principiului independentei judecatorului. De aceea, atunci cand s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, in mod concret (si nu doar la nivel de idee generala), am fost de acord ca trebuie sa luam pozitie si sa aparam statutul care ne este conferit constitutional, nu ca privilegiu, ci pentru ca actul de justitie sa se poata desfasura in coordonatele respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

In acest context, subliniem, insa, ca manifestarile de dezacord fata de actiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc intr-un cadru care sa duca in derizoriu demnitatea profesiei de judecator, dupa cum nu ne putem ingadui nici ca aceste manifestari sa aiba forme de pactizare cu politicul sau sa indemne, fie si tacit, la revolte publice.

Este adevarat ca statornicirea, in Legile Justitiei, a unor principii, cum este cel al separarii carierelor judecatorilor si procurorilor – in acord cu statutul constitutional si legal al acestora – a fost solicitata, in repetate randuri, din interiorul sistemului de justitie. De asemenea, este adevarat, ca atenuarea/incalcarea acestui principiu, prin masuri luate in regim de urgenta, in pofida votului dat in Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemultumeste profund si cu privire la care ne-am exprimat nemultumirea indreptatita.

Dezaprobam, insa, in mod justificat, transformarea nemultumirii in forme radicale de protest, in respingerea vehementa a oricarui dialog cu celelalte puteri, in prezentarea trunchiata, nereala a faptelor in spatiul public, de catre unii judecatori, in scopul obtinerii unor efecte „de strada”, pentru ca, din perspectiva constitutionala si legala, acestea nu pot avea de-a face cu statutul de judecator, cu echilibrul care trebuie sa caracterizeze demnitatea acestei profesii. Orice abordare contrara inseamna incalcarea atributului de impartialitate fara de care se neaga tocmai principiului independentei judecatorului, in numele caruia, in mod fals, sunt derulate toate aceste manifestari de vreme ce, prin modul lor de realizare, arata ca nu au legatura cu scopul declarat.

De asemenea, ne exprimam dezacordul ferm fata de modul in care se incearca, la nivel intern si international, de catre unii judecatori, participanti la forme radicale de protest, acreditarea ideii ca aceste manifestari constituie vointa si dorinta majoritatii judecatorilor din Romania, in conditiile in care doar 6% din instante au initiat forme de protest! In acest context, este de neconceput ca un judecator (Cristi Vasilica Danilet) sa se erijeze in persoana „reprezentativa” pentru Justitia Romana si sa vorbeasca in numele judecatorilor, respectiv sa decida ca un grup de 30 de judecatori trebuie sa mearga la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, situatia sistemului de justitie, in sens catastrofal, adica al incalcarii grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie sa guverneze statul de drept.

Nu recunoastem si nu sustinem asemenea initiative care tin mai cu seama de sfera politicului.

Prin urmare, solicitam Consiliului Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei justitiei, care are si abilitarea legala de a ne reprezenta drepturile si interesele, sa ia act de pozitia noastra si sa aiba in vedere masuri concrete menite sa apere aceasta independenta, la nivel intern si international, fata de efectele unor manifestari din interiorul sistemului de justitie, cum sunt cele anterior redate, de care ne delimitam in mod clar si indreptatit pentru ca respectam statutul de judecator, rolul nostru in societate si dreptul la un proces echitabil.

Solicitam ca aceasta scrisoare deschisa sa fie transmisa Consiliului UE – Formatiunii Justitie si Afaceri Interne (JAI).

Judecator Liviu Gheorghe Odagiu – presedintele Curtii de Apel Alba Iulia

Judecator Aurelian Gheorghe Mocan – vicepresedintele Curtii de Apel Alba Iulia

Judecator Adrian Emil Hancas – vicepresedintele Curtii de Apel Alba Iulia

Judecator Loredana Albescu – presedintele Curtii de Apel Bacau

Judecator Maria Violeta Chiriac – vicepresdintele Curtii de Apel Bacau

Judecator Elena Barbu – presedintele Curtii de Apel Brasov

Judecator Nicoleta Hadarean – vicepresedintele Curtii de Apel Brasov

Judecator Elisabeta Rosu – presedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Luminita Cristiu-Ninu – vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Alina Nicoleta Ghica – vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Elena Raluca Costache – vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Marius Cristian Epure – presedintele Curtii de Apel Constanta

Judecator Eleni Cristina Marcu – vicepresedintele Curtii de Apel Constanta

Judecator Adina Ponea – presedintele Curtii de Apel Craiova

Judecator Anamaria Cercel – vicepresedintele Curtii de Apel Craiova

Judecator Cosmin-Razvan Mihaila – presedintele Curtii de Apel Galati

Judecator Cristina Trutescu – presedintele Curtii de Apel Iasi

Judecator Laura Baican – presedintele Curtii de Apel Oradea

Judecator Loreley Mirea – vicepresedintele Curtii de Apel Oradea

Judecator Marius Gabriel Sandulescu – presedintele Curtii de Apel Pitesti

Judecator Emilia Raluca Trandafir – vicepresedintele Curtii de Apel Pitesti

Judecator Andra Corina Botez – presedintele Curtii de Apel Ploiesti

Judecator Paul Fratilescu – vicepresedintele Curtii de Apel Ploiesti

Judecator Ioana Cirstea Stoenac – vicepresedintele Curtii de Apel Ploiesti

Judecator Maria Andries – presedintele Curtii de Apel Suceava

Judecator Cristinel Grosu – vicepresedintele Curtii de Apel Suceava

Judecator Andreea Ciuca – presedintele Curtii de Apel Targu-Mures

Judecator Ioana Lucaci – vicepresedintele Curtii de Apel Targu-Mures

Judecator Erica Nistor – presedintele Curtii de Apel Timisoara

Judecator Marian Bratis – vicepresedintele Curtii de Apel Timisoara

Judecator Carmen Parvulescu – vicepresedintele Curtii de Apel Timisoara"