Se duc lupte pe toate flancurile pentru raderea de pe fata pamantului a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitiei (SIIJ). Dupa atacurile politicului si incercarile disperate ale ministrilor de Justitie care s-au perindat prin functie de la operationalizarea SIIJ si pana in prezent, tinerele asociatii profesionale ale magistratilor din sfera #rezist a Justitiei isi continua tacut, la o instanta favorabila, lupta pentru desfiintarea Sectiei.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si vestitul procuror Bogdan Pirlog (foto) au reusit sa o convinga pe judecatoarea Adela Ramona Hodorogea de la Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Pitesti sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, in procedura accelerata, cu privire la modul de interpretare a hotararilor CCR in raport de prevederile Tratatului privind Uniunea Europeana, dar mai ales a hotararilor CJUE, despre care se sugereaza ca ar trebui sa aiba prioritate in fata Deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei.

Dupa ce CCR a stabilit ca SIIJ a fost infiintata si functioneaza constitutional, dar si dupa ce CJUE a statuat ca Sectia speciala nu incalca normele europene astfel cum au acreditat anumiti politicieni si magistrati in special cu afinitati USR, cele doua asociatii impreuna cu Bogdan Pirlog s-au repliat si au cerut Curtii de Apel Pitesti sa sesizeze CJUE pentru a stabili daca principiul independentei judecatorilor mai este respectat atat vreme cat "instantele nationale nu mai au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii nationale, constatate ca fiind constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept al Uniunii Europene".

Totodata, cele doua asociatii, impreuna cu procurorul Pirlog, se plang la CJUE de posibila incalcare a principiului independentei judecatorilor, atunci cand un judecator care doreste sa aplice prioritar o hotarare CJUE, in fata unei Decizii a CCR risca initierea unei proceduri disciplinare si sanctionarea disciplinara pentru nerespectarea unei decizii a Curtii Constitutionale.

#Rezistii vor dezlegare de la CJUE pentru nesocotirea deciziilor CCR

Practic, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si procuror Bogdan Pirlog invita CJUE sa spuna ca judecatorii pot trece peste Deciziile CCR si sa interpreteze dupa bunul plac hotarari ale CJUE, dandu-le astfel dreptul sa treaca, de ce nu, la desfiintarea din pix a SIIJ, la fel cum s-a intamplat tot la Curtea de Apel Pitesti prin hotararea pronuntata de judecatorul Costin Andrei Stancu (Click aici pentru a citi).

Solutia de sesizare a CJUE a fost adoptata de judecatoarea Adela Ramona Hodorogea in dosarul nr. 45/46/2019, in care Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si procurorul Bogdan Pirlog au chemat in judecata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru anularea Ordinul 252/23.10.2018. Este vorba despre Ordinul care prevede organizarea si functionarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Practic, este vorba despre dosarul in care cele doua tinere asociatii au solicitat instantei, la trei luni de la data la care Sectia a devenit operationala (in luna octombrie 2018) sa suspende Ordinul 252/2018 emis la acea data de fostul procuror general Augustin Lazar pana la solutionarea definitiva a cauzei si sa il anuleze de drept prin hotararea pronuntata. Acest lucru nu a fost posibil, tocmai ca urmare a unei hotarari CCR care a stabilit ca functionarea sau desfiintarea SIIJ este "optiunea Parlamentului" – atata vreme cat este o institutie infiintata prin lege – conform prevederilor constitutionale si legale (Click aici pentru a citi).

Anterior acestei decizii a CCR, astfel cum ne amintim, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca Sectia de investigarea a infractiunilor din Justitie nu incalca normele europene si functioneaza perfect legal (Click aici pentru a citi).

Publicam in continuare minuta din dosarul nr. 45/46/2019:

"Admite cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Dispune sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare (in procedura accelerata), cu privire la urmatoarele intrebari:

1. Principiul independentei judecatorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE si art.47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispozitii nationale, precum aceea a art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei, astfel cum a fost interpretata de Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.390/2021, conform careia instantele nationale nu mai au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii nationale, constatate ca fiind constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept al Uniunii Europene?

2. Principiul independentei judecatorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE si art.47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispozitii nationale, precum aceea a art.99 lit.s din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care permite initierea unei proceduri disciplinare si sanctionarea disciplinara a judecatorului pentru nerespectarea unei decizii a Curtii Constitutionale, in conditiile in care judecatorul este chemat sa stabileasca prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, in raport de considerentele unei decizii a Curtii Constitutionale, dispozitie nationala ce ii inlatura judecatorului posibilitatea de a aplica hotararea CJUE pe care o considera prioritara?

In temeiul art.412 alin.(1) pct.7 Cod procedura civila, suspenda judecarea cauzei. Cu drept de recurs, ce poate fi exercitat pe toata durata suspendarii judecarii cauzei. Recursul se va depune la Curtea de Apel Pitesti. Pronuntata astazi, 26 noiembrie 2021, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.

Document: Incheiere de sedinta 26.11.2021"

Amintim ca in cererea de chemare in judecata formulata in ianuarie 2019 la Curtea de Apel Pitesti, cele doua asociatii #rezist, alergice la SIIJ, au cerut:

1. Suspendarea executarii Ordinului nr. 252/23.10.2018 privind organizarea si functionarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, pana la solutionarea definitiva a cauzei, in temeiul art. 15 rap. la art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

2. Anularea Ordinului 252/23.10.2018 privind organizarea si functionarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

3. Sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.88 ind. 1 – art.88 ind. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata, precum si a OUG nr. 90/2016 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, in raport cu dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutia Romaniiei, art. 16 din Constitutia Romaniei, art. 133 alin. (1) si art. 134 alin. (4) din Constitutia Romaniei, precum si ale art. 11 si art. 148 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei.

4. Sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in temeiul art. 267 TFUE, cu urmatoarele intrebari preliminare:

– Mecanismul de cooperare si de verficare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o institutie a Uniunii Europene, in sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene?

– Continutul, caracterul si intinderea temporala a Mecanismului de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005?