Scaunul Procurorului General al Romaniei si cel al procurorului sef al DNA, la mana Curtii Constitutionale
Magistratii Curtii Constitutionale vor trebui sa decida daca numirea Procurorului General, a procurorului sef al DNA si al adjunctilor celor doi de catre presedintele Romaniei la numirea ministrului Justitiei, numai cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii este constitutionala. Exceptia a fost ridicata de fostul procuror general adjunct al Romaniei, avocatul Gabriela Ghita, in dosarul instrumentat de DNA Pitesti fostului aparator al lui Cornel Penescu, Laurentiu Constantin Gheorghe, si admisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Avocatul Gabriela Ghita a sustinut ca numirea procurorilor in functie de catre doi oameni politici, cu un simplu aviz consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, incalca separatia puterilor in stat.
Procurorii numiti politic, ideea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei
Avocatul Gabriela Ghita a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate a Legii 247/2005, prin care a fost modificata Legea 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor. In Legea 247/2005 s-a prevazut ca numirea Procurorului General al Romaniei, a procurorului sef al DNA, a adjunctilor celor doi, precum si a sefilor de sectie din cele doua unitati de parchet este facuta de presedintele Romaniei la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Modificarea intervenita prin legea 247/2005 a fost facuta in timpul mandatului fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei. Pana la aceasta modificare insa, Legea 303/2004 prevedea ca Procurorul General al Romaniei, procurorul sef al DNA, adjunctii acestora si sefii de sectie sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea CSM, cu avizul ministrului Justitiei. Avocatul Gabriela Ghita a sustinut ca modificarea legii, in sensul eliminarii Consiliului Superior al Magistraturii din ecuatia numirii procurorilor in functii de conducere este neconstitutionala, pentru ca, in prezent, procurorii sunt numiti exclusiv de puterea politica, iar CSM-ul, desi garantul independentei Justitiei, are numai un rol decorativ. Aceasta exceptie a fost ridicata in dosarul cu numarul 1562/46/2009, de la Curtea de Apel Pitesti, in care este judecat pentru fapte de coruptie fostul avocat al lui Cornel Penescu, Laurentiu Constantin Gheorghe. Magistratii Curtii de Apel Pitesti au respins exceptia, dar, in recurs, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in dosarul cu numarul 8134/1/2010 a admis-o, in data de 9 noiembrie 2010, si a trimis spre judecare exceptia la Curtea Constitutionala, care va trebui sa decida daca modificarea legii se incadreaza sau nu in limitele constitutionale.
Separatia puterilor in stat si independenta Justitiei, incalcate prin numirea politica in functii a procurorilor
In fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost invocate si normele constitutionale incalcate prin aceasta modificare a legii. Concret, avocatul Gabriela Ghita a sustinut ca, atata timp cat numirea in functie a procurorilor a “devenit un drept discretionar al factorului politic”, a fost negat principiul separatiei puterilor in stat. De asemenea, avocatul a precizat ca “atata timp cat declansarea procesului penal este lasata la discretia procurorilor numiti in functiile de conducere de factorul politic dominant, este evident ca procesul penal a devenit un instrument personal al aceluiasi factor politic dominant, fiind evidenta negarea oricarei garantii a unui proces echitabil in faza de urmarire penala”. In opinia avocatului, impartasita de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin admiterea exceptiei, prin desemnarea politica a procurorilor sefi, a fost deturnat rolul constitutional al Ministerului Public, adica acela de “a reprezenta interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”. Un alt principiu constitutional incalcat este cel al independentei justitiei. Astfel, desi in Legea Fundamentala se precizeaza ca CSM este garantul independentei Justitiei, prin eliminarea Consiliului din numirea procurorilor sefi, in favoarea unei persoane politice, adica ministrul Justitiei, a fost incalcata grav independenta acestei autoritati.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# racaceanu catalin 23 November 2010 18:00 +6
# 2NA 23 November 2010 18:06 0
# NUTI 24 November 2010 10:34 +4
# 2NA 24 November 2010 15:48 +1
Este vorba despre o exceptie de NECONSTITUTIONALIATE. In afara instantei de control constitutional nicio alta instanta nu se poate pronunta asupra exceptiei (pe fondul ei). Cand se invoca o astfel de execeptie in fata unei instante, aceasta analizeaza numai cerintele de admisibilitate ale cererii de sesizare a CC si nu exceptia!
De aceea, simpla admitere a cererii de sesizare a CC nu reprezinta opinia instantei cu privire la exceptie. Daca profesezi, sigur ai intalnit situatii in care instanta admite cererea de sesizare constatand indeplinite conditiile art.29 alin.1 si, prin incheierea de sesizare a CC sa-si exprime punctul de vedere pe fondul exceptiei in sensul ca aceasta este neintemeiata.
# pompiliu bota 23 November 2010 20:37 -6
,,Preşedintele României...c) numeşte în funcţii publice"(magistraţii nu sunt funcţionari publici)! Ca atare, nu vă faceţi iluzii!
# DOREL 24 November 2010 07:12 0
Cred insa ca nu ati inteles ca este vorba de alt temei constitutional decat acela invocat de dvs.
Si, fiindca aduceti mereu vorba, ce e neconstitutional in faptul ca presedintele numeste magistratii, neconstitutional e ca propunerea e facuta de ministrul justitiei care (1) face parte din puterea administrativa, deci se incalca principiul separatiei puterilor in stat si (2) propunerea ministrului justitiei este facuta din considerente de oportunitate politica, nu e clar ?
Va mai astept ...
# dixit 24 November 2010 18:25 +1
# pompiliu bota 24 November 2010 08:58 +2
# Cosmin Cristea 25 November 2010 17:31 0
# pompiliu bota 25 November 2010 19:54 +1