Zi decisiva la Curtea Constitutionala a Romaniei. Judecatorii constitutionali trebuie sa hotarasca daca mai permit Serviciului Roman de Informatii sa furnizeze procurorilor datele obtinute pe mandatele de siguranta nationala pentru a fi folosite ca probe in dosarele penale. Pe ordinea de zi a sedintei CCR din 12 decembrie 2017, prezidata de judecatorul Valer Dorneanu, a figurat la punctul 23 dosarul nr.1672D/2016 ce are ca obiect declararea neconstitutionala a unor articole din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, mai precis a "disp. art.3, art.10, art.11 si art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei (in forma anterioara modificarii sale prin Legea nr.255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale), precum si ale art.13 din acelasi act normativ, in forma in vigoare".

Deloc surprinzator, procurorul a apreciat ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, criticand forma in care a fost investita Curtea Constitutionala cu aceasta speta. In scurta sa alocutiune, procurorul prezent in sala a precizat insa un lucru esential, anume ca SRI nu este organ de cercetare penala. Pe cale de consecinta, apreciem noi, nu pot fi folosite intr-o ancheta penala care nu are ca obiect "siguranta nationala" datele obtinute in baza mandatelor de acest tip si deci nu pot fi atasate unui dosar penal care vizeaza, spre exemplu, infractiuni de coruptie.

Dat fiind insa trecutul recent, din perioada protocoalelor SRI-DNA, in care aceste practici erau la ordinea zilei, consideram ca este cu atat mai important ca CCR sa declare neconstitutionale articolele care, in mod interpretabil sau printr-o lacuna a legii, permit Serviciului Roman de Informatii sa furnizeze procurorilor datele provenite din mandatele de siguranta nationala, pe care ulterior anchetatorii le transforma in probe in dosare penale.

Caci, esenta exceptiei de neconstitutionalitate analizata de CCR in sedinta din 12 decembrie este tocmai aceea de a interzice SRI sa mai ofere procurorilor "datele" obtinute prin mandatele de siguranta nationala care pot fi transformate de anchetatori in "probe" in dosarele penale.

Avocat: "Legea nu le interzice. Pe motiv de siguranta nationala, toti trebuie sa fim supravegheati!"

Absolut remarcabila a fost depozitia avocatului partilor din dosar care a venit sa sustina exceptia de neconstitutionalitate. Acesta a aratat ca este imposibil de probat pe cine supravegheaza SRI si daca o face intemeiat, asa cum este imposibil de stiut ce fel de date stocheaza SRI in baza mandatelor de siguranta nationale si cum le folosesc. Avocatul (foto) a aratat ca nici macar judecatorul care confirma mandatele de siguranta nationala nu poate verifica datele pe care SRI le strange in baza supravegherii.

Iata cele mai importante declaratii ale avocatului facute in fata judecatorilor CCR in sedinta din 12 decembrie 2017:

"Se tot vorbeste despre amestecul intre notiunea de date si probe. Cand discuta despre implicarea serviciilor in activitatea cotidiana, se vorbeste despre date. Nu asta este problema noastra. Noi vorbim despre probe folosite in dosar, nu despre date. (...) Noi am facut o analiza globala a sistemului oferit de Legea 51 pentru datele obtinute in cursul supravegheri pe mandate, folosite apoi ca si probe in dosarele penale. Or, din aceasta perspectiva, textul este neconstitutional. Nu din perspectiva a ceea ce poate sa supravegheze. Domnul procuror spune ca noi nu avem o legislatie vis-a-vis de supravegherea permanenta. Da, nu exista reglementare nici intr-un sens, nici in altul. Cum as putea eu sa probez ca SRI nu supravegheaza pe toata lumea? Nu am niciun mecanism, prezum de buna credinta ca nu fac lucrul asta. Legea nu le interzice. Pe motiv de siguranta nationala, toti trebuie sa fim supravegheati. Si se obtin date. In acest dosar s-au obtinut date pe siguranta nationala, transformate in probe. Si asta este problema pe care noi o reprosam. Folosirea de probe obtinute sub justificarea sigurantei nationale. Adica, de fapt, sa evitam calea corecta pe proces penal, probe administrate si folosite legal cu obtinere de date pe siguranta nationala, care este o chestiune de procedura in toate sistemele si transformate automat in probe, fara control. Nici macar judecatorul care confirma mandatele nu poate sa verifice aceste elemente."

Iata partile din dosarul nr.1672D/2016, conform ordinii de zi a CCR:

"-Rus Beneamin

- Kiss Alexandru Iosif Francisc

- Bojtor Vilmos Laszlo

- Miklossy Ferenc

- Miklossy Ferenc Laszlo

- Roatis Gheorghe Ioan

- Consiliul Judetean Bihor

Exceptia de neconst. a disp. art.3, art.10, art.11 si art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei (in forma anterioara modificarii sale prin Legea nr.255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale), precum si ale art.13 din acelasi act normativ, in forma in vigoare"