Desi comisia care va investiga daca functionari ai statului au lucrat pentru Traian Basescu in cazul terenului cumparat de familia prezidentiala, Ministerul Public a anuntat joi, 21 noiembrie 2007, ca procurorii nu pot sa fie chemati in fata comisiilor parlamentare. Ceea ce inseamna ca, mergand pe aceasta logica, procurorul Lucian Papici, suspectat ca sub paravanul unui dosar penal a incercat sa afle situatia juridica a terenului cumparat de Ioana Basescu, nu ar putea sa fie audiat de parlamentarii care vor investiga acest caz.

Parchetul General, condus de Tiberiu Nitu (foto), a precizat, intr-un raspuns acordat Mediafax, ca procurorii nu pot fi citati in Parlament, intrucat fac parte din autoritatea judecatoreasca. In acest sens, Ministerul Public a invocat o hotarare din anul 2007 a Consiliului Superior al Magistraturii.

Totusi, hotararea CSM prevede ca procurorii pot participa ca invitati la lucrarile comisiilor parlamentare, atunci pentru clarificarea unor aspecte de ordin tehnic sau a unor informatii de interes public. Iar afacerea de la Nana si posibilia implicare a unor functionari ai statului, printre care si Lucian Papici - cel pentru care ne amintim ca Traian Basescu l-a sunat pe Procurorul General Nitu avertizandu-l ca face o greseala schimbandu-l de la conducerea Sectiei I DNA – este un caz de interes public.

Iata punctul de vedere al Parchetului General:

“Printr-o hotarare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24 mai 2007 s-a stabilit ca procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constitutionale, fac parte din autoritatea judecatoreasca. Totodata, s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la aceste comisii, atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public”.

De asemenea, Ministerul Public a precizat ca procurorii pot fi supusi doar controlului judecatoresc privind legalitatea actelor si masurilor dispuse in cauzele pe care le instrumenteaza, precum si controlului CSM exercitat in materie disciplinara.

In Franta s-a putut. Judecatorul care a prelungit mandatele de arestare in dosarul “Outreau” a dat socoteala in fata parlamentarilor in timpul unei audieri transmise in direct la televizor

Trebuie spus insa ca in alte state cu o puternica democratie asemenea anchete parlamentare au existat, si mai mult decat atat ele au fost extrem de dure si televizate. Ne amintim de exemplu de ceea ce s-a intamplat in Franta, in anul 2006, in celebrul scandal “Outreau”.

Acesta a izbucnit in 2001, cand in orasul francez cu acelasi nume, s-a reclamat un caz de abuz sexual asupra unor copii. Cercetarile procurorilor au condus la depistarea a 18 persoane (educatori, aprozi, oameni ai bisericii, taximetristi etc), care ulterior au fost arestate pe perioade de la 1 la 4 ani, timp in care mandatele de arestare au fost prelungite necontenit. Pe timpul arestului, una din persoane s-a sinucis in detentie luand o doza fatala de medicamente. Metodele extreme de ancheta au dus la condamnarea in prima instanta a sase dintre acuzati. Ulterior a iesit la iveala ca acuzatiile au constituit o constructie diletanta a magistratilor de caz, iar nevinovatii au fost achitati.

Atunci, judecatorul care a prelungit mereu mandatele de arestare s-a prezentat in fata comisiei parlamentare constituite in acest caz. Judecatorul a dat explicatii, audierea sa fiind televizata in direct, iar magistratul avand parte de o severa lectie morala.

In urma dezbaterilor publice, care au scos la iveala lacune ale Justitie franceze, dar si a modului iresponsabil de lucru al magistratilor, Adunarea Franceza a dispus o ancheta, finalizata cu un raport care a inventariat vinovatiile magistratilor. Acesta stabilea ca sistemul judiciar francez a devenit anacronic in ceea ce priveste independenta totala acordata magistratilor, a faptului ca acestia pot comite oricand erori datorita lipsei suficiente de pregatire, a nerespectarii procedurilor, imposibilitatea eliminarii din sistem a magistratilor cu comportamente patologice si incapacitatea CSM-ului francez de a-i trage in mod real la raspundere pe impartitorii dreptatii care se abat de la procedura penala si civila.

Ministrul Justitiei, Pascal Clement, a inaintat Adunarii Nationale trei proiecte de lege pentru reformarea Justitiei, care vizau intarirea masurilor disciplinare contra magistratilor, stabilirea modului de intrare si pregatire a acestora in magistratura, si, mai ales, infiintarea institutiei “Mediatorul Republicii”, care sa primeasca de la cetateni plangerile contra magistratilor si sa decida, chiar si peste capul ministrului Justitiei (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu actiuni disciplinare), trimiterea in judecata disciplinara a unui judecator sau procuror.

Pe de alta parte, asa cum ne amintim, chiar si presedintele de atunci al Frantei, Jacques Chirac, a prezentat scuze public familiilor distruse, pentru prostia magistratilor. La fel a procedat si Procurorul General al Frantei, care a venit in sala de judecata neanuntat, chiar inaintea verdictului final de achitare, pentru a prezenta scuze in numele Justitiei franceze.

Franta nu este singura tara in care a fost posibila audierea unor magistrati de catre o comisie parlamentara. S-a intamplat si in SUA, unde a fost alcatuita o comisie a Congresului, care sa ancheteze o serie de magistrati pentru comiterea unor ilegalitati.

* Cititi aici comunicatul CSM din 24 mai 2007 cu privire la pozitia Consiliului fata de citarea procurorilor la comisiile parlamentare