Niciun jurist care se respecta nu poate explica pe ce considerente a fost condamnat fostul primar PDL de Valcea, Mircia Gutau (foto) la 3 ani si 6 luni de inchidoare, pentru luare de mita, in conditiile in care la dosar nu exista nicio proba evidenta impotriva acestuia. Trimis in judecata de DNA la 27 iulie 2006, printr-un rechizitoriu semnat de procuroarele Camelia Sutiman si Claudia Rosu si confirmat de procurorul Irinel Paun (vezi facsimil), primarul din Valcea a fost achitat „cu litera a” de instanta de fond – Tribunalul Alba, pe motiv ca fapta nu exista. Solutia de achitare a fost mentinuta ad-literam si de Curtea de Apel Constanta, fapt care a pozitionat DNA in fata pericolului unei noi si imense lovituri de imagine, in conditiile in care in toata presa aparusera articole privitoare la falsificarea de catre anchetatori a stenogramei unei interceptari telefonice folosita ca proba in acuzare. Cand toata lumea era sigura ca DNA va inregistra o noua achitare umilitoare, ca atatea altele anterioare (trendul anual la DNA, conform bilanturilor oficiale, este de peste 50 de achitari/an – cifra nepermis de mare) in ianuarie 2010, in recursul declarat de DNA si judecat de Inalta Curte, solutia de achitare a primelor doua instante a fost intoarsa cu 180 de grade - in timpul pronuntarii si fara a se avertiza partile asupra rejudecarii - iar primarul Mircia Gutau a fost condamnat direct si definitiv la 3 ani si 6 luni de inchisoare, cu executare, pentru luare de mita. Lovitura a venit ca un traznet. 

Plangere la CEDO, contestatie in anulare, revizuire – tot tacamul

In prezent, Mircia Gutau este in puscarie, iar avocatii lui au promovat o plangere la CEDO de la Strasbourg, iar pe cale interna o contestatie in anulare si in curand vor depune si o cerere de revizuire.

Decizia de condamnare nr. 273 din 27 ianuarie 2010 a fost data de Livia Stanciu (foto) numita zilele trecute de Traian Basescu in functia de presedinte al Inaltei Curti, si judecatorul Vasile Alixandri. A existat si o opinie separata – cea a judecatoarei Ana Hermina Iancu, presedinta de complet, care a relevat ca nu exista niciun fel de probe in dosar si ca solutiile de achitare pe „litera a” (fapta nu exista) pronuntate de primele doua instante sunt corecte.

In orice justitie civilizata, asemenea rasturnari de situatii nu sunt posibile daca nu apar probe noi. In cazul Gutau nu au aparut. Iar a condamna definitiv un om in recurs, dupa ce acesta a fost achitat, cand sti ca acuzatul numai are nicio alta cale de atac, iar instanta nu repune in discutia partilor elementele de vinovatie pe care le considera condamnatorii dupa ce caseaza si intra pe rejudecare – reprezinta nu doar in opinia noastra, ci si a unor consacrati aparatori ai Drepturilor Omului – o incalcare a dreptului la un recurs efectiv garantat de CEDO. Chiar daca Romania este deficitara la capitolul anticoruptie, consideram ca nu se pot da sentinte de condamnare oricum, doar ca sa iesim bine la raport si odata cu noi DNA, care culmea e laudat constant in rapoartele europene desi la noi in tara incaseaza cifra uriasa de peste 50 de achitari pe an, si isi permite sa acuze instantele, prin reprezentantii sai, ca nu dau condamnari asa cum doreste.

Cum devine “DA” un “NU”, cand vor judecatorii sa te faca!

Cazul Gutau surprinde cu atat mai mult cu cat judecatorii Livia Stanciu si Vasile Alixandri au dat condamnarea pe un simplu gest din mana, interpretat ca aprobare de acceptare a mitei, desi Mircia Gutau a spus textual “NU” ofertei avansate de denuntator. Mai mult, cu privire la o inregistrare audio depusa la dosar, instanta a formulat urmatorul rationament condamnatoriu: “inculpatii aveau posibilitatea sa solicite expertiza tehnica a inregistrarilor, nu au facut-o, fapt ce denota ca nu au avut indoieli asupra conformitatii lor cu realitatea”. Observati cum s-au incalcat principii fundamentale ale dreptului, care spun ca ori ce dubiu se interpreteaza in favoarea inculpatului – instanta recunoaste ca sunt dubii, dar le interpreteaza contra inculpatului, caruia i se gaseste o culpa in faptul ca nu a contestat o proba, care poate nu dovedea nimic in acceptiunea acestuia.

Iata fragmentele din decizia judecatorilor Livia Stanciu si Vasile Alixandri, prin care acestia au considerat ca primarul ar fi primit mita de la denuntator: “In prezenta cauza, prin incheierea nr.113 din 18 iulie 2006, pronuntata in dosarul nr.1283/P/2006, Tribunalul Valcea – Sectia penala a certificat inregistrarile audio si video aflate pe suportul magnetic tip mini DVD si pe CD-uri, ale caror transcrieri se afla cuprinse in notele intocmite, conform proceselor-verbale incheiate la datele de 4.07.2006, 6.07.2006 si 17.07.2006 in dosarul nr.126/P/2006 al Directiei Nationale Anticoruptie. De asemenea, desi in conformitate cu dispozitiile art.916 alin.1 C.proc.pen. inculpatii aveau posibilitatea sa solicite expertiza tehnica a inregistrarilor, nu au facut-o, fapt ce denota ca nu au avut indoieli asupra conformitatii lor cu realitatea (…) Din mijloacele de proba analizate anterior, dar si din nota privind redarea discutiei ambientale dintre martorul denuntator Popescu Constantin si inculpatul Gutau Mircia ce a avut loc la primarie in ziua de 6.07.2006, reiese cu pregnanta faptul ca acesta din urma avea cunostinta despre negocierile inculpatului Dicu Nicolae, pentru eliberarea certificatului de urbanism, conditiile si suma ce urma a fi remisa. In efortul sau de a justifica solutia de achitare dispusa fata de cei doi inculpati, instanta de fond a analizat aceasta ultima nota de redare doar din perspectiva unui singur cuvant – negatia „nu” – pe care l-a scos din context si a unui semn de punctuatie – semnul exclamarii – pus dupa aceasta negatie, sustinand cu tarie ca din rostirea acestei negatii de catre inculpatul Gutau Mircia rezulta practic caracterul categoric al refuzului acestuia la tentativa denuntatorului de a oferi mita. Inalta Curte, analizand continutul dialogului dintre cei doi si gestica mainilor inculpatului Gutau Mircia pana la rostirea negatiei „nu”, dar si dupa aceasta, constata ca acel „nu”! a reprezentat doar o incercare de a-l determina pe martor sa nu mai vorbeasca despre sumele de bani, ca o masura de precautie, lasand sa se inteleaga ca este in tema.Daca inculpatul Gutau Mircia ar fi fost cu adevarat deranjat de discutia respectiva si strain de tot ce se intampla, reactia fireasca ar fi trebuit sa fie alta si nu sa-l salute la plecare pe martor spunand: „Da. Sa traiti, numai bine!”. Pentru toate considerentele dezvoltate anterior, Inalta Curte, in opinie majoritara, constata ca in prezenta cauza infractiunea de luare de mita prevazuta de art.254 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 retinuta in sarcina inculpatului Gutau Mircia exista”.

Fragmente din opinia separata a judecatoarei Ana Hermina Iancu

“In sarcina inculpatului Gutau Mircia s-a retinut ca, in calitate de primar al orasului Ramnicu-Valcea, a pretins, in perioada aprilie-iulie 2006, de la denuntatorul Popescu Constantin, atat direct, cat si prin intermediul inculpatului Dicu Nicolae, suma de 50.000 euro, redusa ulterior la 40.000 euro, in scopul indeplinirii unui act ce intra in sfera atributiilor sale de serviciu, respectiv emiterea unui certificat de urbanism in conditiile solicitate de persoana interesata (…) s-a constatat ca intre martorul denuntator si inculpatul Gutau Mircia nu a existat nicio discutie in legatura cu certificatul de urbanism pentru terenul din strada Stoianovici. In aceste conditii, s-a aratat ca inculpatul Gutau Mircia nu avea pentru ce sa pretinda sau sa primeasca bani sau alte foloase de la denuntator, nici direct si nici indirect, prin intermediul viceprimarului, lipsind cu desavarsire actul ce ar fi intrat in sfera atributiilor sale de serviciu. Din acest motiv, s-a considerat ca fapta retinuta in sarcina inculpatului Gutau Mircia nu exista. In plus, s-a aratat ca si in situatia in care s-ar considera ca pentru existenta infractiunii de luare de mita nu era necesara depunerea cererii scrise de catre denuntator, tot nu putea fi retinuta in sarcina inculpatului savarsirea faptei de care a fost acuzat, avand in vedere probatoriul administrat, cu referire speciala la inregistrarea audio-video a dialogului dintre denuntator si inculpat din 6.07.2006, inregistrare ce constituia principala proba in incriminarea inculpatului. Instanta a constatat ca din respectiva inregistrare rezulta practic refuzul categoric al inculpatului Gutau Mircia la tentativa denuntatorului de a-i oferi mita, refuzul fiind accentuat prin semnul exclamarii, mentionat in nota originala de redare a dialogului dintre denuntator si inculpat, dupa rostirea cuvantului NU de catre inculpat. Acuzarea a sustinut ca negatia rostita de inculpat in momentul referirilor la mita facute de denuntator nu avea semnificatia unui refuz, gesturile facute concomitent de inculpat, avand de fapt o conotatie aprobativa. Instanta nu a gasit insa ca interpretarea acuzarii era neaparat corecta. S-a mentionat ca a considera ca NU inseamna DA este o interpretare contrara semnificatiei lingvistice si ca pe o asemenea baza, fara suport probator concret, nu se poate dispune condamnarea unei persoane. De asemenea, s-a aratat ca nici gesturile de ridicare a mainii facute de inculpat dupa rostirea negatiei nu pot fi interpretate ca avand semnificatie aprobativa, gestul inculpatului putand semnifica deopotriva in context si incheierea dialogului. (…) Pentru toate aceste motive, in opinie separata, s-a considerat ca se impunea mentinerea solutiilor de achitare pronuntate fata de inculpati si respingerea a recursului declarat in cauza de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, ca nefondat”.

Cititi aici decizia de condamnare a ex-primarului Mircia Gutau si opinia separata.