E razboi in toata regula intre ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto dreapta) si Consiliul Superior al Magistraturii. Conflictul a atins apogeul dupa decizia lui Tudorel Toader de a desecretiza arhiva SIPA si dupa afirmatiile privind activitatea CSM. Afirmatii care au fost condamnate de presedinta CSM Mariana Ghena (foto stanga), intr-o replica acordata lui Tudorel Toader.

Astfel, in emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, din 1 iunie 2017, Tudorel Toader a explicat ca problema arhivei SIPA dateaza de cativa ani si ca exista un proiect in legatura cu acest subiect inca din 2016, proiect care a fost trimis spre consultare inclusiv catre CSM:

„Eu nu as spune ca e foarte repede pentru ca problematica arhivei SIPA a existat de la momentul infiintarii. Daca in 2006 a fost inchisa si directia defiintata, din 2011 s-a tot vorbit de desecretizare. In 2016, 25 iulie, a fost eleborat un proiect de act normativ, care a fost postat pe pagina Ministerului Justitiei, unde se afla si in prezent. Acel proiect de Hotarare de guvern a fost transmis spre consultare Ministerului Public, Ministerului de Interne, CSM, ICCJ, catre Asociatia Magistratiilor, Uniunea Judecatorilor, Asosciatia Procurorilor din Romania, catre autoritatile si asociatiile care contribuie direct si indirect la infapturirea justitiei. Avem toate punctele de vedere de la ele. Prin urmare, dansii dupa ce a fost afisat au primit acea hotarare de guvern si si-au exprimat punctele de vedere. (...) Am toate acele puncte de vedere ale acestor asociatii, sunt pe siteul Ministerului Justitiei, nu vorbesc daca nu era asa”.

In aceeasi emisiune, ministrul Tudorel Toader a tinut sa precizeze ca CSM are probleme reale de rezolvat in Justitie. In acest sens, ministrul sustinte ca CSM ar trebui sa spuna daca printre magistrati exista sau nu colaboratori ai fostei Securitati: „CSM are probleme reale de rezolvat. Sunt magistrati care au acasa, in sertar, certificatul de colaborator de la CNSAS? Eu astept sa ne spuna CSM, el se ocupa de mapa profesionala a magistratilor, nu ministrul”.

De asemenea, o alta problema identificata de Tudorel Toader este cea a magistratilor care se pensioneaza si ulterior revin in activitate, ajungand astfel sa cumuleze pensia cu salariul si sa ocupe locul unui tanar: „CSM ar trebui sa-si puna urmatoatea intrebare: in Romania anului 2017 oare e normal ca un magistrat sa se pensioneze si dupa doua luni de zile sa vina sa se angajeze pe baza votului secret al membrilor CSM si sa cumuleze pensia si salariul care au un anumit nivel, corespunzator statului. Veti spune ca permite legea, dar legea spune ca locul ala trebuie scos la concurs sa vina un tanar sa lucreze 20-25 de ani in puterea judecatoreasca. Cel care se pensioneaza si vine sa se angajeze stia acum trei luni ca este in putere si poate sa ramana magistrat mai departe”.

Replica CSM

Imediat dupa aceste declaratii a venit si replica presedintei CSM Mariana Ghena. Aceasta sustine ca CSM nu a comunicat Ministerului Justitiei niciun punct de vedere in legatura cu proiectul din 2016 referitor la arhiva SIPA. In ceea ce priveste existenta unor magistrati care au colaborat cu fosta Securitate, Mariana Ghena precizeaza ca raspunsul la aceasta intrebare poate fi dat doar in baza unor dovezi certe si legal obtinute. Cat despre magistratii iesiti la pensie care apoi revin in activitate, sefa CSM pretinde ca acestea sunt cazuri izolate.

Iata comunicatul de presa al presedintei CSM Mariana Ghena emis dupa afirmatiile lui Tudorel Toader:

„Comunicat de presa privind pozitia presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, judecator Mariana Ghena, fata de afirmatiile publice ale ministrului justitiei privind aspecte din activitatea Consiliului Superior al Magistraturii

Constatand optiunea ministrului justitiei, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, de a lansa public, prin intermediul interviurilor in direct in cadrul emisiunilor televizate, anumite afirmatii, teme sau suspiciuni privind eficienta activitatii si proiectelor institutionale ale Consiliului, ale membrilor acestuia si ale magistratilor in general, desi statutul domniei sale de membru de drept al acestui for ii confera cadrul institutional necesar abordarii acestora inainte de toate, in formatul institutional si public al dezbaterilor din sedintele plenului si ale sectiilor Consiliului,

In calitate de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, consider necesare urmatoarele precizari:

Consiliul Superior al Magistraturii nu a comunicat catre Ministerul Justitiei niciun punct de vedere institutional cu privire la adresa nr. 394/L/2016 prin care Ministerul Justitiei a solicitat un punct de vedere referitor la proiectul de hotarare de guvern privind unele masuri referitoare la arhiva fostei DGPA-SIPA. In acest sens, punem la dispozitia publicului fisa lucrarii nr. 17025/2016, asa cum ea apare inregistrata in evidentele electronice de registratura si secretariat ale Consiliului, precum si solutia adoptata de Plenul CSM in sedinta din 18 octombrie 2016.

Avand in vedere preocuparea ministrului justitiei in legatura cu existenta unor posibile certificate CNSAS privind colaborarea unor magistrati in activitate cu fosta Securitate, precum si faptul ca domnia-sa suspicioneaza - asa cum afirma, in absenta cunoasterii directe a continutului arhivei SIPA - ca aceasta ar putea contine documente in sensul mentionat, cu atat mai mult consideram ca se impune ca pozitia ministrului justitiei sa fie neechivoca relativ la utilitatea sau inutilitatea includerii in comisia constituita prin recenta hotarare de guvern a unui reprezentant al CSM, fie acesta si membru al Consiliului din partea societatii civile. Intrebarea ministrului justitiei 'As intreba CSM, oare sunt acum magistrati, procurori, judecatori, care au acasa certificatul, calitatea de colaborator de la CNSAS?' poate primi un raspuns numai in conditiile unor dovezi certe si legal obtinute, conform procedurilor in vigoare.

Din perspectiva exigentelor de constituire a mentionatei comisii, se impune precizarea ca procedura legala de certificare ORNISS nu exclude categoria profesionala a magistratilor, astfel incat aceasta sa constituie un argument in sensul excluderii din comisie a unui reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii. Relativ la aprecierea daca un magistrat are disponibilitatea de a activa timp de 3 ani intr-o astfel de comisie, consideram speculativ comentariul ministrului justitiei, acesta nefiind fundamentat pe vreun refuz sau raspuns negativ al Consiliului pe acest subiect.

In subsidiar, in acelasi context, trimitem la adeverinta CNSAS nr. 8687/08.09.2009.

Privitor la procedura de reincadrare in functia de judecator sau procuror a magistratilor pensionati, precizam ca aceasta este prevazuta de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in forma de aplicare actuala. Precizam ca situatia la care ministrul justitiei a facut referire, si anume reincadrarea unui magistrat la un interval de 2 luni de la momentul pensionarii acestuia, este un caz singular, impus de necesitatea asigurarii continuarii activitatii unei instante, a carei desfiintare nu a fost agreata de legislativ, desi Consiliul a argumentat obiectiv necesitatea desfiintarii acesteia. Precizez ca toate hotararile consiliului, in plen sau sectii sunt adoptate cu respectarea reglementarilor privind cvorumul de sedinta si a majoritatii voturilor exprimate in mod secret de catre membrii prezenti in sedinte, conform prevederilor constitutionale.

Dezbaterea, in spatiul public, de catre reprezentanti ai institutiilor sistemului judiciar si formatori de opinie, poate completa benefic structurarea unor propuneri care, in masura asumarii lor de catre Plenul Consiliului, prin consultarea adunarilor generale si asociatiilor profesionale ale magistratilor, pot fi inaintate initiatorului legislativ, respectiv ministrului justitiei, numai sub aceasta conditie si numai in conformitate cu procedurile prevazute de lege. Comentarea lor altfel decat in consonanta cu procedurile legale si cu rolul Consiliului prevazut prin Constitutie, ar putea sa conduca la perceptii deformate si la eronate teme de dezbatere, vulnerabilizand demersurile institutionale autentice si necesare bunei functionari a sistemului judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii isi mentine disponibilitatea ca, la solicitarea ministrului justitiei, in calitatea sa de membru de drept al forului, sa analizeze si sa dezbata cu maxima atentie in cadrul institutionalizat al sedintelor Plenului, toate problematicile ce fac obiectul preocuparilor domniei sale privitor la activitatea acestuia”.