Presedintele Senatului Mircea Geoana (foto) a emis joi un comunicat un care a semnalat aparitia unui vid legislativ: „Senatul Romaniei a luat act de hotararile Curtii Constitutionale – urmare publicarii acestora in Monitorul Oficial – privind validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si va analiza, in prima sedinta a Biroului Permanent, modalitatea de rezolvare a vidului constitutional astfel creat. Senatul Romaniei reafirma convingerea sa ferma ca Justitia trebuie protejata in continuare, printr-un organism independent, de natura sa vegheze la buna desfasurare a activitatii magistratilor. De asemenea, Senatul Romaniei doreste sa sublinieze importanta pe care un sistem juridic sanatos o are pentru functionarea statului de drept si a democratiei”.

Petitia lui Barbulescu, Lupascu si Chiujdea catre presedintele Senatului

Domnului senator MIRCEA DAN GEOANA,

Presedintele SENATULUI ROMANIEI

nr. I/78/27.01.2011

Stimate domnule presedinte,

Subsemnatii judecator dr. Dan LUPASCU, cu domiciliul ales la sediul Curtii de Apel Bucuresti, din Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 5, sectorul 4, judecator Lidia BARBULESCU, cu domiciliul ales la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din Bucuresti, Str. Batistei, nr. 25, sectorul 2 si procuror Nicolae Dan CHIUJDEA, cu domiciliul ales la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, cu sediul in Bucuresti, Str. Scaune nr.1– 3, sectorul 3, in conformitate cu dispozitiile art. 168 – 170 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotararea nr. 28 din 24 octombrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, formulam urmatoarea:

PETITIE

prin care solicitam ca, in ipoteza in care Plenul Senatului ar repune in discutie validarea membrilor alesi in CSM sa dispuneti amanarea rediscutarii validarii candidaturilor noastre pana la solutionarea dosarului nr. 45070/3/2010 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal (stramutat de inalta Curte de Casatie si Justitie, prin incheierea nr. 357 din 21 ianuarie 2011, pronuntata in dosarul 10699/1/2010, la Curtea de Apel Constanta) si a dosarului nr. 10389/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII –a contencios administrativ si fiscal, in prezent suspendat pana la solutionarea unei cereri de stramutare de catre inalta Curte de Casatie si Justitie.

In fapt, prin Hotararea nr. 43 din 22 decembrie 2010 (publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 866 din 23 decembrie 2010), Senatul a validat, pentru un mandat de 6 ani, magistratii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevazuti in anexa hotararii (unde, la pozitia 1,3, si 11, suntem mentionati).

Prin decizia pronuntata in sedinta din data de 25 ianuarie 2011, Curtea Constitutionala a admis contestatia formulata de senatori, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat – Liberal, statuand ca Hotararea nr. 43/2010 a Senatului este neconstitutionala.

In ipoteza rediscutarii validarii magistratilor alesi in Consiliul Superior al Magistraturii, va adresam rugamintea sa aveti in vedere faptul ca pretinsa nelegalitate a candidaturilor noastre, invocata in raport cu dispozitiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este o problema de fond, cenzurabila exclusiv pe calea actiunii in justitie, care excede competentei Senatului, formand obiectul judecatii in dosarele sus-mentionate. Mai mult, in primul dosar s-a pronuntat deja o hotarare judecatoreasca, atacata cu recurs.

Va invederam faptul ca, in primul litigiu, prin motivele de recurs am invocat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in raport de art. 133 alin. (4) din Constitutie, potrivit caruia: „Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”. Urmeaza ca instanta constitutionala sa analizeze aceasta exceptie de neconstitutionalitate (asupra careia nu s-a mai pronuntat pana in prezent).

In consecinta, o eventuala hotarare a Senatului care ar ignora aspectul de mai sus ar incalca dispozitiile art. 126 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora: „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege” si art. 126 alin. (6) din legea fundamentala, potrivit caruia: „Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat (…)”.

In acelasi timp, ni s-ar bloca accesul la justitie de vreme ce asupra dreptului pretins s-ar pronunta o alta autoritate a statului decat cea legal competenta, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 21 din Constitutie, potrivit carora: „(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil” si art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, care prevede ca „Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa (…).”

Pe de alta parte, invalidarea noastra ar nesocoti vointa majoritatii magistratilor care ne-au votat [respectiv, pentru judecator Lidia Barbulescu – 69 din 94 de judecatori (73,5%), pentru judecator dr. Dan Lupascu – 461 din 674 judecatori (68%) si pentru procuror Dan Nicolae Chiujdea – 607 din 950 procurori (63,5%)], fiind contrara dispozitiilor art. 1 alin. (4), art. 124 alin. (3) si art. 133 alin. (1) din Constitutie.

Anexam urmatoarele inscrisuri:

1. In legatura cu dosarul nr. 45070/3/CA/2010 – Sectia a VIII –a contencios administrativ si fiscal:

- sentinta civila nr. 3367 din 3 decembrie 2010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 45070/3/CA/2010;

- cererea de recurs formulata de catre judecator dr. Dan Lupascu impotriva sentintei civile nr. 3367 din 3 decembrie 2010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 45070/3/CA/2010;

- motivele de recurs formulate de catre judecator dr. Dan Lupascu impotriva sentintei civile nr. 3367 din 3 decembrie 2010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 45070/3/CA/2010;

- motivele de recurs formulate de catre Comitetul Electoral al Curtii de Apel Bucuresti impotriva sentintei civile nr. 3367 din 3 decembrie 2010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 45070/3/CA/2010;

- certificat emis de Curtea de Apel Bucuresti prin care se constata ca inalta Curte de Casatie si Justitie, prin incheierea 357 din 21 ianuarie 2011, pronuntata in dosarul 10699/1/2010, a stramutat dosarul nr. 45070/3//2010 la Curtea de Apel Constanta;

- adresa Inaltei Curti de Casatie si Justitie emisa in dosarul nr. 10699/1/2010.

2. In legatura cu dosarul nr.10389/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII –a contencios administrativ si fiscal:

- contestatia doamnei judecator Dana Garbovan;

- certificat emis de Curtea de Apel Bucuresti care atesta ca pe rolul Sectiei a a VIII – a contencios administrativ si fiscal se afla dosarul nr. 10389/2/2010, in prezent suspendat pana la solutionarea unei cereri de stramutare de catre inalta Curte de Casatie si Justitie, cu termen la data de 11.02.2011.

In conformitate cu dispozitiile art. 170 alin. (1) teza finala din Regulamentul Senatului, va solicitam ca, dupa exprimarea unui punct de vedere de catre Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, prezenta petitie sa fie supusa dezbaterii Senatului concomitent cu solicitarea Curtii Constitutionale. Ne rezervam dreptul de a completa prezenta petitie in raport de considerentele deciziei Curtii Constitutionale".

Alistar: "Efectele deciziei CCR sunt egale cu zero pentru ca s-a pronuntat fara a avea competenta!"

Contactat telefonic, Victor Alistar, caruia CCR i-a desfiintat practic votul din Senat dat pentru numirea sa in CSM ca reprezentant al societatii civile, ne-a declarat: ”Citind decizia Curtii Constitutionale, constat cu surprindere ca nu s-a invocat nici un motiv de neconstitutionalitate, doar aspecte legate de conflictul meu legal cu Agentia Nationala de Integritate care sunt pe rolul instantelor de judecata. Constat ca CCR s-a pronuntat in locul si inaintea instantelor de judecata, cum nu are dreptul, si constat ca, in fapt, incalcarea Constitutiei s-a realizat tocmai prin aceasta hotarare adoptata cu incalcarea expresa a art.126 alin.6, insa, daca a fost ordin politic nu mai conteaza elementele de ordin legal si constitutional. In lumina CCR, consider ca efectele hotararilor sale CSM, in acest moment, pana la adoptarea unor noi hotarari ale Senatului, sunt suspendate. Din punctul meu de vedere, efectele deciziei CCR intr-o materie in care nu avea competenta, sunt egale cu zero si nu pot obliga Senatul Romaniei”.

Joi seara, Victor Alistar a dat publicitatii un comunicat pe care il reproducem integral in continuare:

Comunicat de presa - Radiografia unei „opere” juridice memorabile

„Fata de motivarea Curtii Constitutionale, constatam cu surprindere ca decizia nr.54/2011 nu contine in considerente nici un motiv de neconstitutionalitate, ci reia aspecte de legalitate care sunt deja deduse judecatii pe rolul instantelor in cauza nr.9228/2/2009 aflat in faza fondului la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios administrativ, instanta fiind investita cu analiza, prematuritatii sau a tardivitatii ori admisibilitatii contestatiilor depuse contra actelor administrative. Pentru a evidentia abuzivul situatiei, mentionez ca pe masa Curtii s-a aflat si un certificat de grefa care confirma obiectul cererilor din cadrul dosarului, dar nici asta nu a contat.

Decizia Curtii Constitutionale reprezinta, prin ea insasi, o incalcare expresa a Constitutiei, pentru ca in fapt Curtea a facut cenzura unui act administrativ, respectiv a Hotararii nr.31/2010 a Senatului, incalcand astfel in mod flagrant prevederile art.126 alin (6) din Constitutie, care prevede ca cenzura actelor administrative se face de catre instantele judecatoresti. Desi unii membrii ai Curtii isi bazeaza rationamentul pe principiul „nimeni nu este mai presus de lege”, Curtea face dovada ca nu il intelege pe deplin sau, daca il intelege, nu si-l asuma. La Curtea de Apel Bucuresti este dedusa judecatii cererea de anulare a actului de procedura al ANI, alaturi de cererea ANI si ANFP de anulare a actelor mele de suspendare din functia publica in perioada 2004-2009. Pentru a nu se uita de unde a pornit conflictul reamintesc ca tocmai pentru a evita sa intru in situatie de incompatibilitate m-am suspendat din functia publica, prin acte administrative care sunt si in acest moment valabile, si a caror anulare ANI doar a cerut-o. Toate acestea dupa ce am cerut demiterea conducerii ANI in februarie 2009, pentru o serie de nereguli verificate si confirmate ulterior de Curtea de Conturi. Desi conflictul meu juridic cu ANI se afla in instanta la acest moment, Curtea Constitutionala a ales sa dea castig de cauza ANI fara sa imi solicite si mie punctul de vedere, si asta pentru ca judecand o contestatie inadmisibila, nu avea procedura.

Prin decizia Curtii Constitutionale nr. 54/2011, aceasta institutie si-a extins competentele in materia puterii judecatoresti si si-a subordonat camerele Parlamentului in materia competentelor exclusive ale Parlamentului, comportandu-se ca autoritate superioara de control si cenzura. Astfel, Curtea s-a comportat ca o instanta de drept comun in materia contenciosului administrativ, cenzurand pe criterii de nelegalitate acte administrative, iar pe fond s-a substituit competentelor exclusive ale Senatului de a verifica si aprecia cu privire la indeplinirea conditiilor de catre candidatii pentru functia de membri ai CSM din partea societatii civile. Pe langa performanta de a incalca printr-o singura decizie autoritatea puterii judecatoresti si cea a puterii legislative, Curtea a incalcat si drepturile omului, prin incalcarea dreptului meu la aparare, dreptului meu de acces la justitie, a dreptului de a accede intr-o functie publica, toate garantate prin Constitutie.

Este regretabil ca cinci judecatori ai Curtii, au neglijat toate principiile constitutionale si de drept pentru a da loc unor deziderate de ordin politic, creand o capodopera juridica despre cum nu trebuie sa fie analizata o cauza. Ce ma deranjeaza cel mai tare, raportat la decizia Curtii Constitutionale, nu este aceea ca mi s-a anulat dreptul de vot in CSM ca reprezentant al societatii civile, ci aceea ca, cu amaraciune constat, luptele partizane au ajuns sa vicieze institutiile statului de drept in asemenea masura.

Luptele partizane nu trebuie sa afecteze dreptul societatii civile de a-si desemna reprezentantii si nici sa cenzureze acest drept prin decizii adoptate cu incalcarea competentei, care au avut ca scop selectarea si excluderea unor membrii din Consiliul Superior al Magistraturii. Cu privire la efectele Deciziei nr. 54/2011 a Curtii Constitutionale, trebuie avute in vedere doua aspecte: primul este acela ca deciziile Curtii sunt definitive si ele nu pot fi recurate sau revizuite, iar al doilea este ca ele sunt general obligatorii atunci cand sunt date in materia de control de constitutionalitate in competenta Curtii. Fata de primul aspect, se vadeste cat de incorecta a fost retinerea si solutionarea unei contestatii inadmisibile pe rolul Curtii, fie si pentru ca produce efecte ireparabile. Chiar daca voi castiga procesul meu cu ANI, mandatul de membru CSM ar ramane revocat. Fata de obligativitatea deciziei, ea nu se poate opune atata vreme cat ea a intervenit intr-o materie ce excede competentei Curtii Constitutionale. Toate aceste aspecte de anormalitate nu ar fi aparut daca in Romania democratia constitutionala, statul de drept si respectarea competentelor diferitelor puteri in stat ar fi fost respectate.

Regret ca am ajuns, ca jurist, sa pot sa spun despre o decizie jurisdictionala ca nu ii recunosc legitimitatea ca nu o accept, ci ca o consider o atitudine abuziva la adresa drepturilor mele. Ce ironie pentru Romania, sa aiba ca pilon de aparare a Constitutiei tocmai o institutie care incalca Constitutia. Statul de drept ramane un principiu orfan in patria noastra „Constitutionala”.

Solicit Senatului Romaniei ca in modul in care va actiona pentru analiza deciziei Curtii Constitutionale, daca o considera opozabila, desi este data intr-o materie ce excede competentele Curtii, sa nu se plaseze in aceiasi situatie cu CCR de a incalca limitele puterii judecatoresti, independenta si autonomia acesteia. Fata de cele mai de sus, voi analiza toate caile de urmat, nu pentru locul societatii civile in CSM, ci pentru principiile statului de drept care trebuie aparate indiferent de conjuncturi”.

Membru CSM

Reprezentantul Societatii Civile

Dr. Victor Alistar