“Rechizitoriu” bomba la adresa noilor Legi ale Justitiei elaborate de ministrul Catalin Predoiu si adoptate miercuri, 24 august 2022, de Guvernul Ciuca. Coalitia pentru Natiune (CnP), partid fondat si condus de avocatul Dan Chitic, a dat publicitatii joi, 25 august 2022, un amplu comunicat de presa realizat pe baza analizei facute de vicepresedintele CnP, avocatul Adrian Toni Neacsu (foto), in legatura cu pachetul noilor Legi ale Justitiei.

Analiza devoaleaza “politizarea si clientizarea justitiei” care se produc odata cu noile Legi ale Justitiei, modul in care se acorda privilegii pentru elitele conducatoare, dar si modul in care puterea va fi detinuta de o parte restransa a magistraturii ce va exercita controlul asupra judecatorilor si procurorilor, care la randul lor isi vor pierde independenta si vor fi expusi unui sistem de represiv. De asemenea, aceeasi analiza cuprinsa in comunicatul Coalitiei pentru Natiune atrage atentia asupra desuveranizarii justitiei nationale prin permiterea nerespectarii deciziilor obligatorii ale CCR.

Prezentam comunicatul de presa al Coalitiei pentru Natiune, postat pe Facebook de avocatul Adrian Toni Neacsu, vicepresedintele CnP:

“Comunicatul de presa de astazi al Coalitiei pentru Natiune, pe care l-am semnat, pe tema grozaviilor fara seaman din pachetul de legi pe justitie adoptat de Guvern ieri.

Aceste proiecte trebuie pur si simplu retrase din Parlament, nu exista altă solutie.

Ele reprezinta o mare teapa data tuturor si in primul rand un atentat la demnitatea noastra naționala, atata cata mai e, drept dovada reactiile de adevarat soc venite de peste tot: asociatii profesionale ale judecatorilor si procurorilor asa zis reformiste sau nu, ONG-urile din intreg spectrul, editorialisti de toate culorile ori partide politice aflate la antipozi in ce priveste pozitionarile lor.

*****

Pachetul de legi privind justitia, asumat de Guvernul Romaniei ca proiect legislativ in sedinta de Guvern din 25.08.2022, reprezinta o lovitura dura data acelora care sperau ca justitia poate fi eliberata de influente politice, responsabilizata in folosul interesului public si profesionalizata, asteptari legitime ale societatii romanesti dupa lungi ani de discretionarism judiciar.

Legile propuse, dincolo de retorica pro-europeana afisata de initiatori, socheaza prin caracterul lor retrograd, marcand o intoarcere la o viziune medievala si cvasi-militarizata asupra justitiei cum Romania a mai avut doar inainte de 2004, cand au fost adoptate legile pe care acum le vor inlocui integral.

1. Politizarea si clientelizarea justitiei

Liniile de forta ale viziunii nedemocratice din aceste legi sunt politizarea fatisa a justitiei si crearea unei concentrari a puterii in mana unei parti restranse a magistraturii prin intermediul careia se va exercita controlul, o adevarata fanariotizare a justitiei, precum si diminuarea independentei individuale a judecatorilor si procurorilor si expunerea lor unui sistem de repercusiune.

Sistemele clientelare, functionale doar pe ascuns acum, ajung sa fie propuse la vedere, rasplatite prin crearea unor noi privilegii.

Politizarea justitiei se realizeaza in primul rand prin pastrarea si consolidarea influentei politice pentru numirea in functiile de la varful sistemului judiciar, pentru procurorul general al Romaniei sau procurorii sefi ai DNA si DIICOT rolul CSM fiind unul decorativ.

Apoi, se creeaza parghii noi de control asupra judecatorilor si procurorilor din partea conducerii administrative, exemplul cel mai socant fiind acela ca procurorul general al Romaniei poate infirma direct solutiile dispuse pana si de un procuror de parchet de pe langa judecatorie (sfidandu-se astfel solutii anterioare obligatorii ale ICCJ care au stabilit in mod contrar).

In sfarsit, poarta se deschide larg politicului prin eliminarea prevederilor care garantau ca ofiterii cu atributii de politie judiciara erau desemnati de Procurorul General ori instituiau garantii cu privire la obiectivitatea si profesionalismul acestora. Atunci cand dosarele se vor face de o politie judiciara aflata direct sub controlul ministrul de interne, necontrolata decat formal de procurorii de caz, justitia va fi un simulacru dureros.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv Procurorul general al Parchetului de pe langa iCCJ redevin titulari ai actiunii disciplinare, reactivandu-se o reglementare retrograda de pana in 2018, in plus oferindu-li-se parghii suplimentare de control asupra judecatorilor si procurorilor.

Inspectia Judiciara este adusa la un rol decorativ, atat Presedintele ICCJ cat si Procurorul general putand exercita direct actiunea disciplinara in fata sectiilor CSM, ca instante disciplinare, indiferent de cele constatate tehnic in cursul cercetarii disciplinare de catre specialistii Inspectiei Judiciare.

Simpla declansare in acest fel a procedurii disciplinare poate duce la suspendarea din functie si la suspendarea cererii de pensionare a judecatorului sau procurorului respectiv, instrument teribil de presiune.

Cum instanta care pronunta o solutie definitiva privind existenta unei abateri disciplinare este chiar cea condusa nemijlocit de Presedintele ICCJ, prin completul de 5 judecatori, care astfel urmeaza sa solutioneze o cerere chiar a conducatorului ierarhic administrativ, acesta devine de facto persoana cea mai puternica si cea mai influenta din intreg sistemul judecatoresc.

Presedintele ICCJ poate exercita dupa propria vointa actiunea disciplinara fata de orice judecator, fie el si de la cea mai neinsemnata judecatorie din tara, desi este de notorietate ca, spre deosebire de procurori, judecatorii nu sunt supusi nici unui fel de control ierarhic, element fundamental al independentei lor.

Pentru a intari pozitia de factotum a Presedintelui ICCJ asupra carierei judecatorilor acesta devine ordonator principal de credite cu privire la bugetul pentru cheltuielile de personal al curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor (indemnizatii, salarii si alte cheltuieli similare). Bugetul privind bunurile si serviciile (cheltuielile de functionare propriu-zisa a justitiei) sau investitiile ramane, pentru ca parghiile de control trebuie conservate, la Ministerul Justitiei.

Presedintii instantelor capata puteri pe care nu le-au mai avut decat inainte de 2004, cand sub presiunea reformelor necesare integrarii in structurile europene, s-a introdus o forma de conducere colegiala si democratica a instantelor, prin partajarea puterilor cu colegiile de conducere. Presedintii isi aleg vicepresedintii si presedintii sectiilor, CSM-ul doar validand alegerea lor, iar colegiul de conducere devine un organism pur formal, golit de atributii decizionale, cu atat mai mult cu cat din el fac parte de drept 'toti oamenii presedintelui' (vicepresedintii si presedintii de sectie) si doar 2 judecatori alesi liber de adunarile generale.

2. Privilegii pentru elitele conducatoare

Obedienta structurilor de concentrare a puterii create prin aceste legi este asigurata printr-un sistem de privilegii fara precedent care va crea inechitati si inegalitati enorme in randul magistraturii.

De exemplu, judecatorii ICCJ nu sunt supusi nici unui fel de evaluare profesionala, membrii CSM si procurorii din cadrul ICCJ, inclusiv cei din DNA si DIICOT, pot deveni la incheierea mandatului avocati sau notari la cerere, fara concurs, promovarea ca judecator la ICCJ este o afacere in familie intre judecatorii sectiei pentru judecatori a CSM si Presedintele ICCJ, nemeritorie ci doar pe baza unei simple evaluari si a unui interviu, iar membrii CSM isi blindeaza mandatul de 6 ani fiind eliminata posibilitatea revocarii lor din functie de catre adunarile generale care i-au si desemnat.

Raspunderea materiala pentru erori judiciare este practic eliminata, judecatorii si procurorii urmand sa raspunda doar atunci cand Consiliul Superior al Magistraturii, intr-un sistem tipic clientelar de rasplatire a bunavointei sau dimpotriva de pedepsire a celui ce deranjeaza, stabileste ca s-a incalcat legea cu rea-credinta sau din grava neglijenta.

3. Desuveranizarea justitiei nationale

Societatea romaneasca este tradata prin renuntarea explicita pe care aceste propuneri o fac la identitatea constitutionala proprie a Romaniei, element fundamental al suveranitatii nationale si valoare recunoscuta Romaniei prin Tratatul UE.

Judecatorii nu vor mai raspunde in nici un fel pentru refuzul lor de a aplica o decizie obligatorie a Curtii Constitutionale sau chiar a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Este pur si simplu o invitatie pentru ei la haos jurisprudential, fiecare urmand sa procedeze cum ii dicteaza constiinta, ideologia sau orice alte interese.

Totodata, justitia nationala se desuveranizeaza, Constitutia Romaniei si suprematia ei fiind inlocuite de vointa individuala a fiecarui judecator, sub pretextul aplicarii unor norme si standarde europene superioare.

4. Apelul nostru la implicare

Societatea romaneasca, publicul larg, trebuie mai intai sa fie constienti ca nu vorbim doar despre reglementari tehnice, inofensive, care vizeaza doar functionarea unor organe ale statului, cele judiciare.

Legile justitiei sunt esentiale pentru stabilirea parcursului pe care Romania il va avea urmatorii zeci de ani (legile anterioare au supravietuit, cu modificari, 20 de ani), cu efect direct asupra calitatii vietii, a democratiei si a drepturilor cetatenesti.

Importanta acestor legi este egala cu importanta pe care o justitie libera, independenta si corecta o are pentru garantarea demnitatii individuale a fiecaruia dintre noi si a demnitatii colective a natiunii, intr-un stat de drept democratic si liber.

Legile sunt despre viata si libertatile fiecaruia dintre noi dar si despre libertatea si suveranitatea reala a poporului roman. De aceea apelul nostru la vigilenta si rezistenta sub toate formele fata de aceste propuneri legislative se adreseaza nu numai partidelor parlamentare, judecatorilor, procurorilor si celuilalt personal din sistemul judiciar, mass-mediei, ci si fiecaruia dintre voi.

Lipsa de reactie la acest moment va crea monstrii.

5. Este necesara retragerea proiectului legislativ din Parlament

Forma finala a propunerilor reprezinta amagirea si inducerea in eroare a tuturor, de la asociatiile profesionale fie ele asa zis reformatoare sau conservatoare, la ONG-urile pro-europene, la Comisia Europeana, GRECO sau Comisa de la Venetia ori, probabil, chiar a sefului Guvernului, care putin probabil stie ce a semnat.

Una s-a discutat, altceva s-a adoptat, in ziua mare si in dispretul oricui.

Fiind un pachet legislativ imens (550 de articole plus anexe) iar forma finala fiind diferita de variantele care au circulat in dezbaterile publice si care au facut obiectul discutiilor cu asociatiile profesionale ale magistratilor si societatea civila, inclusiv cu institutiile europene, dimensiunea dezastrului virtual produs de aceste propuneri va putea fi evaluat cu adevarat doar in urma unor analize amanuntite si de durata.

Cu atat mai mult este evident ca legile nu vor putea fi reparate sau peticite in procedura parlamentara, viziunea si filosofia de ansamblu a conceptiei aproape totalitara care a stat la baza elaborarii lor neavand cum sa fie inlaturate.

De aceea, singura solutie este retragerea urgenta a acestui proiect legislativ din Parlament, obiectivele punctuale cuprinse in PNNR sau in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, asa cum rezulta din documentele internationale, putand fi atinse fara afectarea intereselor nationale prin modificari punctuale promovate responsabil pe cale parlamentara.

Demisia ministrului de justitie este o slaba dar absolut necesara consolare”.

* Cititi aici pozitia presedintelui Coalitiei pentru Natiune (CnP), avocatul Dan Chitic