Onorata sa particip astazi, in calitate de speaker, la masa rotunda ”Grija pentru democratie: Reprezentarea intereselor politice ale femeilor in alegerile din 2024”, organizata de Centrul Filia si Comisia pentru Tineret si Sport a Camerei Deputatilor, cu participarea presedintelui PSD – Marcel Ciolacu, PNL - Nicolae Ciuca, USR – Catalin Drula, UDMR – Kelemen Hunor, a co-presedintei Reper – Ramona Strugariu si a mai multor ambasadori si reprezentanti ai corpului diplomatic acreditat la Bucuresti.

Anul trecut, la o dezbatere organizata tot de echipa profesionista si dedicata a FILIA, pe care o felicit si cu acest prilej, aveam ocazia sa citez un profesor asociat la Harvard, Tom Nichols, aratand ca democratia nu este o masina de indeplinit dorinte, ci un ansamblu de comportamente si credinte care fac ca institutiile sa functioneze, iar acest adevar ramane valabil, asa incat astazi a fost inca un prilej de a ne reaminti ca ne revine noua, reprezentantilor celor care ne-au incredintat prin vot un mandat in parlament, misiunea de a gasi noi modalitati de a proteja valorile democratice si drepturile inerente fiecaruia dintre noi, in secolul al XXI- lea.

Nu mi-am propus sa insist asupra prevederilor proiectelor de lege elaborate impreuna cu colege si colegi de la mai multe partide parlamentare, pentru a asigura drepturi egale pentru femei si nediscriminarea acestora in societate, ci am reamintit realitatile de la care am pornit in demersurile noastre legislative, si anume:

-Constitutia Romaniei, care in art.16 alin.3 precizeaza ca statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice.

-Faptul ca in Romania avem in continuare o populatiei feminina in procent de peste 51 la suta, care trebuie sa isi gaseasca o reprezentare corespunzatoare si la nivel central si local, in timp ce la alegerile din 2020, in Parlamentul Romaniei au intrat doar 17 la suta femei(cu pierdere de doua procente fata de alegerile generale anterioare, care adusesera un procent de 19 la suta femei in parlament).

- Am subliniat ca proportia covarsitoare a femeilor in parlament este data de reprezentantele Partidului Social-Democrat, in mod traditional, de-a lungul timpului, iar aceasta nu este o pledoarie pro domo, ci o realitate a partidului pe care il reprezint.

Suntem insa, inca departe de recomandarile Consiliului Europei care, din 2003, cerea ca reprezentarea femeilor, in raport cu barbatii, in viata publica si politica, sa nu se situeze sub 40%. Nu trebuie sa uitam nici recomandarile constante ale Organizatiei Natiunilor Unite, inclusiv in Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila, care arata ca atingerea egalitatii de gen si implicare a femeilor, se masoara cu ajutorul a trei indicatori: proportia dintre femei si barbati in educatie primara, secundara si tertiara; proportia femeilor pe piata muncii din sectorul non-agricol si, nu in ultimul rand, proportia locurilor ocupate de femei in parlamentele nationale.

Putem avea in vedere, de asemenea, modelele legislative si de bune practici adoptate de o serie de state, de la modelul legislativ francez, Franta fiind prima in acest sens, pana la Republica Moldova, Spania, Mexic, Italia sau Polonia, precum si obiectivele Comisiei Europene, in special angajamentul de a stabili un echilibru de gen la nivelul leadership-ului politic, Comisia invitand in mod constant statele membre „sa elaboreze si sa puna in aplicare strategii de crestere a numarului de femei in posturi de decizie in mediul politic si in procesul de elaborare a politicilor publice.”

Am aratat in final ca adoptarea unei legi nu este neaparat un scop in sine, daca efectele pozitive urmarite se pot obtine si prin bunele practici asumate de fiecare partid, iar Partidul Social-Democrat a asumat deja un procent de 30 la suta femei pe listele electorale, la alegerile din acest an.

Pe de alta parte, criteriul competentei, al unei experiente si expertize relevante, la alegerea unor femei pe liste, trebuie sa existe si sa fie aplicat in mod egal, pentru femeile si barbatii care candideaza la functii si demnitati publice. Competenta barbatilor nu se prezuma, in timp ce a femeilor ar trebui demonstrata, ci trebuie sa existe pur si simplu aceeasi unitate de masura si aceleasi criterii, aplicate in mod unitar, iar cu aceasta putem inchide falsa discutie cu evidente tente misogine sau discriminatorii, din unele medii politice, conform careia femeile trebuie sa isi afirme sau dovedeasca o competenta. Da, ele trebuie sa o faca, dar in aceleasi conditii pretinse si barbatilor candidati.