Redactia Lumea Justitiei va depune in scurt timp la Inspectia Judiciara si la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare oficiala prin care vom solicita sa se declanseze verificarile necesare pentru a se constata ca procurorii Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar nu mai indeplinesc conditia de buna reputatie, pentru a putea ocupa in continuare functia de magistrat. In special pentru faptul ca cei doi au semnat protocoalelel secrete cu SRI din 2009 si 2016, protocoale declarate la 16 ianuarie 2019 de Curtea Constitutionala ca fiind in afara legii si care au declansat un conflict juridic intre parchete si instantele din intreaga tara, cu consecinte extrem de grave asupra proceselor in curs ori deja solutionate, de natura sa stirbeasca prestigiul Justitiei si increderea cetatenilor in actul de justitie. Motivele pentru care vom solicita constatarea neindeplinirii conditiei de buna reputatie sunt numeroase si le puteti citi in sesizarea pe care o publicam integral in continuare:

"SESIZARE

prin care solicitam constatarea neindeplinirii conditiei de buna reputatie si emiterea hotararii conforme in vederea emiterii decretului de eliberare din functie a urmatorilor procurori:

- AUGUSTIN LAZAR, Procuror General al Romaniei;

- LAURA CODRUTA KOVESI, procuror cu grad de parchet de tribunal, delegat in cadrul PICCJ

Motivele sesizarii:

Potrivit art 12 din Legea 303/2004:

“Admiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.”

Potrivit art 76 din Legea 317/2004:

“(1) Verificarea sesizarilor referitoare la buna reputatie a judecatorilor si procurorilor in functie se face de catre Inspectia Judiciara, din oficiu sau la solicitarea oricarei persoane interesate.

(2) Raportul de inspectie intocmit in urma verificarilor privind buna reputatie se comunica magistratului care face obiectul sesizarii si persoanei care a inaintat sesizarea, in termen de 15 zile de la intocmire, in vederea formularii de obiectii.

(3) Raportul de inspectie prevazut la alin. (2), impreuna cu obiectiile formulate, se inainteaza sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe baza raportului si a obiectiilor formulate, sectia corespunzatoare adopta hotararea privind constatarea indeplinirii sau a neindeplinirii de catre magistrat a conditiei de buna reputatie ori, daca apreciaza ca obiectiile sunt intemeiate, dispune, in scris si motivat, retrimiterea raportului in vederea completarii verificarilor, cu indicarea in mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotararea prin care se constata neindeplinirea conditiei de buna reputatie cuprinde si propunerea de eliberare din functie, in temeiul art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Pe parcursul procedurii de verificare si constatare a indeplinirii conditiei de buna reputatie, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din functie a magistratului, pana la finalizarea procedurii, daca exercitarea in continuare a functiei ar putea afecta desfasurarea cu impartialitate a procedurilor de verificare sau daca aceste proceduri sunt de natura sa aduca atingere grava prestigiului justitiei.

(5) Hotararea sectiei prevazuta la alin. (3) poate fi atacata la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in termen de 15 zile de la comunicare. Hotararea plenului poate fi atacata cu contestatie la Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in acelasi termen; hotararea instantei este definitiva.

(6) Hotararea definitiva prin care se constata neindeplinirea conditiei de buna reputatie se comunica Presedintiei Romaniei, in vederea emiterii decretului de eliberare din functie.“

* * *

In fapt,

Consideram ca numitii Laura Codruta Kovesi – procuror general al Romaniei in perioada 2 octombrie 2006 – 2 octombrie 2012, in prezent procuror cu grad de parchet de tribunal, delegat in cadrul PICCJ, precum si Augustin Lazar, actual procuror general al Romaniei incepand cu 28 aprilie 2016 nu mai indeplinesc conditia de buna reputatie, pentru a detine functia de magistrat.

In opinia noastra, cei doi sunt perceputi in societate drept mincinosi notorii, si care au actionat premeditat in scopul aservirii sistemului judiciar intereselor serviciilor de informatii, devenind parteneri ai acestora si, cel mai grav, obligand pe toti procurorii din Ministerul Public sa conlucreze cu serviciile de informatii in dosarele penale, prin incheierea unor protocoale secrete, clasificate secret de stat, care au continut prevederi ilegale, care au atentat la independenta procurorului, transformandu-l intr-un colaborator al serviciilor de informatii si, in unele situatii, chiar intr-un suspus al ofiterilor de informatii, obligat sa raporteze cum a dus la indeplinire indicatiile si informatiile primite.

Cei doi sus numiti, abdicand de la principiul independentei procurorului, au incheiat pe ascuns protocoale clasificate secret de stat cu Serviciul Roman de Informatii, continand clauze abuzive, care au transformat justitia intr-un camp tactic dupa cum urmeaza:

1 – PROTOCOLUL DE COOPERARE intre PICCJ si SRI pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in februarie 2009, intre procurorul general Laura Codruta Kovesi si directorul SRI George Cristian Maior si prim adjunctul directorului SRI Florian Coldea (declasificat in anul 2018);

2 – PROTOCOL privind organizarea cooperarii intre SRI si PICCJ pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii, incheiat in decembrie 2016 intre procurorul general Augustin Lazar si directorul SRI Eduard Hellvig (declasificat in 2018);

Ambele protocoale au fost calificate drept ilegale de catre Curtea Constituionala a Romaniei, la data de 16 ianuarie 2019, Curte care a retinut faptul ca aceste acte au produs un conflict juridic de natura constitutionala intre parchete si instantele din intreaga tara, declansandu-se din vina semnatarilor acestor protocoale un proces national de verificare a mii si mii de procese penale aflate in curs, pentru a se stabili in ce masura s-a incalcat legea prin cooperarea ilegala dintre procurori si agentii SRI, proces care va presupune reluarea unor dosare, costuri uriase de timp si bani, precum si o stirbire fara precedent a prestigiului justitiei si a increderii publicului in sistemul judiciar, toate aceastea din vina autorilor acestor protocoale.

Potrivit comunicatului de presa din 16 ianuarie 2019, Curtea Constitutionala a decis:

“1. A admis sesizarea si a constatat existenta unui conflict juridic de natura con-stitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justiție si Parlamentul Romaniei, pe de-o parte, si Inalta Curte de Casație si Justiție si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casație si Justiție si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum si de exercitarea, in mod necorespunzator, a controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii.

2. A admis sesizarea si a constatat existenta unui conflict juridic de natura con-stitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casație si Justiție si Parlamentul Romaniei, pe de-o parte, si Inalta Curte de Casație si Justiție si celelalte instanțe judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casație si Justiție si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispozițiile art.6 alin.(1), art.7 alin.(1) si art.9, precum si de exercitarea, in mod necorespunzator, a controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii.

3. Inalta Curte de Casație si Justiție si celelalte instanțe judecatoresti, precum si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casație si Justiție si unitațile subordonate - vor verifica, in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozițiilor referitoare la competența materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si vor dispune masurile legale corespunzatoare. Decizia este definitiva si general obligatorie.”

In analiza responsabilitatilor concrete ale numitilor Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar – care in prezent fac obiectul a zeci de plangeri penale depuse la PICCJ pentru semnarea respectivelor protocoale – va trebui sa aveti in vedere si considerentele hotararii CCR din 16 ianuarie 2019, ce urmeaza a fi publicate in scurt timp.

Consideram ca pana la finalizarea verificarilor de buna reputatie de catre Inspectia Judiciara, se impune suspendarea din functii a numitilor Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar, in conditiile in care acestia ocupa posturi importate la varful PICCJ, si fac obiectul a zeci de plangeri penale legate de semnarea celor doua protocoale declarate neconstitutionale, in tot sau in parte, de Curtea Constitutionala. Prestigiul unitatilor de parchet precum si increderea in Ministerul Public pe durata anchetelor penale efectuate la nivelul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie ale PICCJ imotriva celor doi pot fi serios afectate prin mentinerea acestora in continuare in functie, motiv pentru care apreciem ca se impune suspendarea in regim de urgenta din functie a numitilor Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar.

In acest sens, invocam Hotararea nr. 299 din 11 iulie 2012 a Sectiei de procurori a CSM, care pe motiv ca fostul vicepresedinte al CSM George Balan era anchetat de DNA la acea vreme, a dispus: “Suspendarea din functie a domnului Balan George, procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, membrui al CSM, pana la finalizarea procedurii de verificare a bunei reputatii”.

In luarea acestei masuri vremelnice (in final precizam ca fostul vicepresedinte al CSM a fost achitat definitiv) Sectia pentru procurori a CSM a motivat: “Buna reputatie vizeaza credibilitatea si respectul de care se bucura procurorul sau judecatorul in cadrul colectivului din care face parte, modul in care este apreciat la nivelul functiilor de conducere, precum si daca a facut obiectul unor verificari de natura disciplinara sau penala. De asemenea, nu trebuie ignorata, in aprecierea bunei reputatii, nici perceptia observatorului obiectiv, fiind necesara analizarea reflectarii subiective, in constiinta generala, a comportamentului magistratului (…) Atunci cand se are in vedere persoana procurorului, prestigiul functiei este atribuit social acestuia ca urmare a dobandirii calitatii de magistrat. Prestigiul functiei poate fi afectat printr-un comportament care nesocoteste normele de conduita impuse legal si regulamentar sau prin orice manifestare contrara functiei. Astfel, demnitatea functiei isi gaseste masura in conduita proprie a procurorilor. Asa fiind, notiunea de buna reputatie la care se refera Legea 3017/2014 include un spectru larg de aprtitudini, printre care se regasesc si cele analizate, respectiv obligatia de rezerva, impartialitatea, demnitatea in profesie si in societate sau prestigiul functiei, respectiv al Justitiei”.

* * *

Nu in ultimul rand, in analizarea comportamentului celor doi, trebuie avute in vedere numeroasele anchete penale, disciplinare si deontologice in care sunt vizati sau a fost cei doi, precum si:

-scandalul public din 2018 legat de neprezentarea in fata Comisiei parlamentare de ancheta a numitei Laura Codruta Kovesi, in pofida a doua decizi ale CCR care obligau la prezentare;

-retinerea la nivelul Plenului CSM, in 2018, a incalcarii deontologiei profesionale de catre Augustin Lazar pentru o serie de declaratii publice nepotrivite cu statutul sau;

-revocarea oficiala din functia de procuror sef a DNA, in 2018, a numitei Laura Codruta Kovesi pentru rezultate manageriale dezastruoase;

-procedura de revocare, aflata in curs, vizand pe procuror general Augustin Lazar;

Dar mai ales minciunile publice notorii ale acestora, care au produs revolta si indignarea opiniei publice, dupa cum urmeaza:

1 - numitul Augustin Lazar si-a permis la 18 ianuarie 2017 sa minta Plenul CSM si opinia publica (sedinta era televizata) ca nu ar fi fost niciodata de acord cu incheierea procutocoalelor SRI – PICCJ, numindu-le o “inginerie juridica” cu care el nu ar fi fost niciodata de acord, omitand sa recunoasca faptul ca tocmai incheiase in decembrie 2016 un protocol cu SRI.

In respectiva sedinta de plen a CSM, numitul Lazar a declarat: "Este adevarat ca a existat un protocol care nu mai exista. Cred ca este si o lipsa a mea, care nu am comunicat, nu am facut mare caz atunci cand am preluat mandatul, sa spun: 'Nu mai exista niciun protocol care sa prevada comisii mixte sau echipe mixte sau nu stiu ce'. A existat un protocol in care se discuta despre echipe operative intre Ministerul Public si serviciile de informatii, insa eu mereu mi-am pus urmatoarea problema: acest protocol nu exista, eu nu mi l-am insusit si nu mergem inainte cu astfel de inginerii, sa zic asa, pentru ca ele nu se gasesc in Codul de procedura penala, Doamne Dumnezeule... Noi anchetam, iar dumneavoastra judecati dupa Codul de procedura penala. Nu exista nimic altceva care sa se numeasca echipa mixta sau nu stiu ce.

Cine a deschis cursul de criminalistica a putut vedea cu usurinta... acum, o sa va cer scuze, eu sunt titularul unui curs de criminalistica, procurorul este cel care coordoneaza o echipa alcatuita din ofiteri ai politiei judiciare. Ofiterii politiei judiciare sunt, potrivit legii, abilitati sa efectueze acte de urmarire care sunt apte, au caracter legal, pot fi prezentate in fata judecatorului, se pot administra probe si sunt luate de mijloace de probe pentru a se da o solutie intr-un dosar. Procurorul nu face parte din echipa, procurorul este coordonatorul, scrie in Codul de procedura penala, conduce si coordoneaza activitatea politiei judiciare. El nu se confrunta cu niciunul dintre membrii din echipa de ofiteri ai politiei judiciare. Ea este alcatuita strict din acei ofiteri. Cine vine din exterior cu mapa la subtioara pentru a aduce informatii acelor care lucreaza nu are ce se adresa nici ofiterilor politiei judiciare pentru ca nu are abilitarea de a efectua impreuna cu ei acte de urmarire penala, ci celui care conduce si coordoneaza aceasta activitate.

Se poate discuta de o echipa daca ne asezam la masa si ei vin cu mapa si ne prezinta mapa activitatii informative din care rezulta anumite infractiuni ca orice alta institutie. Orice institutie, orice functionar public, daca afla despre savarsirea unei infractiuni trebuie sa sesizeze organele competente. Dar nu are ce cauta, si eu as zice ca lucrurile astea mie mi-au fost foarte clare nu de atunci, eu fac de mult timp activitate de urmarire penala, nu are ce cauta operatorul de informatii sa imi conduca ofiterii mei pentru ca eu le spun ce au de facut, si le spun in scris si motivat cum spune Codul de procedura penala, si nu are nici ce sa ma conduca pe mine procuror, in afara de cazul ca, Doamne fereste, eu comit o infractiune. Asa ca imi pot imagina ca a fost o comisie mixta, nu stiu ce si cum, ca si eu as dori sa stiu, dar poate Inspectia Judiciara sa afle de vreo comisie de asta mixa ca a facut cumva anchetele, ca a facut altcineva acte de urmarire in afara ofiterului abilitat si ca a semnat actele prin care a dat dispozitii procesual penale altcineva decat procurorul care trebuia sa o faca.”

2 – numita Laura Codruta Kovesi si-a permis la 27 ianuarie 2017, in timp ce presa si societatea romana era ingrijorate de existenta unor protocoale secrete SRI – PICCJ sa emita in calitate de procuror sef al DNA un comunicat de presa avand urmatorul continut:

27 ianuarie 2017

Nr. 106/VIII/3

COMUNICAT DNA

„Cu referire la o serie de informatii vehiculate in spatiul public (informatiile transmise prin intermediul unor articole de presa aparute in perioada 25-27 ianuarie 2017 (in cotidianul „Evenimentul Zilei” - prin intermediul paginii www.evz.ro - si pe pagina de internet www.flux24.ro) prezentate drept dezvaluiri despre “fabricarea ori inscenarea unor dosare penale” ori “urmariri penale la ordine” facute de DNA, la initiativa si/sau cu implicarea unor politicieni si a unor persoane din conducerea Serviciului Roman de Informatii, precum si despre folosirea unor metode care exced cadrului legal, in exercitarea atributiilor de serviciu, de catre procurorul sef al DNA, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa transmita urmatoarele:

Informatiile respective sunt neadevarate, ofensatoare si absurde si au menirea de a discredita activitatea procurorilor DNA, fiind folosite ca o stratagema de catre persoane interesate de a formula aparari in spatiul public si nu in fata unei instante de judecata (...) Informatiile mai sus mentionate sunt in totalitate neadevarate: procurorul sef al DNA nu a participat la videoconferinte organizate de SRI, nici saptamanal, nici ocazional si nu are instalate in birou terminale speciale prin care sa poata comunica instantaneu cu SRI.

Nu exista si nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA si nici protocol secret Coldea/Kovesi.

Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori intalniri intre procurori si ofiterii de informatii in case conspirative.

Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedura penal si Legea 78/2000 (...)

Nici Codul de Procedura Penala, nici alta lege speciala cu aplicabilitate in urmarirea penala a infractiunilor de coruptie nu prevede implicarea unui serviciu de informatii in modul de obtinere a probelor in dosarul penal. Probele se administreaza de catre procuror si de catre ofiterii de politie judiciara in baza delegarii procurorului. Nici un ofiter de informatii nu participa la audierea de catre procuror sau politist a unui martor sau administrarea unui alt mijloc de proba (…) Prin urmare, a vehicula asemenea informatii neadevarate plaseaza intr-o lumina nefavorabila nu doar procurorii DNA, ci creeaza dubii greu de inlaturat asupra legalitatii si corectitudinii functionarii intregului sistem judiciar. In paralel, DNA a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii... sa faca verificari pentru a constata in ce masura, prin informatiile transmise, este afectata independenta sistemului judiciar si prestigiul magistratilor.”

In 2018, dupa declasificarea protocolului PICCJ – SRI din 2009, contrar celor sustinute oficial, avea sa se dovedeasca ca respectivul comunicat de presa al DNA a fost unul diversionist, iar numita Laura Codruta Kovesi a semnat un protocol secret cu SRI, inclusiv cu generalul SRI Florian Coldea, ca au existat echipe mixte si intalniri intre ofiteri SRI si procurori. Minciuna a fost cu atat mai incalificabila cu cat respectivul comunicat de presa nu a fost urmare a unei solicitari de informare publica din partea vreunui jurnalist, ci o actiune deliberata, premeditata a Laurei Kovesi, deranjata de alegatiile din presa.

* * *

Fata de cele expuse, va rugam sa procedati la suspendarea din functie a celor doi pe parcursul verificarilor Inspectiei Judiciare pe aspectul bunei reputatii; sa constatati neindeplinirea conditiei de buna reputatie; si sa dispuneti emiterea hotararii de constatare a neindepliniri condititie bunei reputatii, si comunicarea ei Presedintiei Romaniei, in vederea emiterii decretelor de eliberare din functie.

* Cititi aici integral comunicatul DNA din 27 ianuarie 2017

* Cititi aici cum Procurorul General Augustin Lazar a recunoscut ca a existat un protocol in baza caruia s-au format echipe operative procurori - ofiteri de informatii