In pofida Deciziei CCR care a declarat in afara legii protocoalele PICCJ – SRI, si in pofida documentelor declasificate in care l-am demascat pe seful DNA Brasov, David Cornel Deca (foto), afirmand ca a colaborat cu SRI si cerea echipe mixte pe dosare, Sectia de procurori a CSM i-a aparat reputatia procurorului Deca pentru articolul nostru din 27 ianuarie 2019.

Ca i s-a aparat reputatia lui David Deca ar fi contat putin spre deloc pentru noi, intrucat nimeni nu are asteptari de la actuala Sectie de procurori a CSM, dar procurorii patati din CSM (adica cei care au lucrat pe protocoale ca si David Deca) s-au apucat sa ne acuze ca desi am prezentat informatii reale, am fi fost tendentiosi si am fi afectat reputatia lui Deca. E deja prea mult! Va dati seama ce reputatie profesionala are David Deca, autorul dosarului fabricat presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu, achitat definitiv!!! dosar fara probe, in urma caruia al doilea om in stat a fost haituit vreme de patru ani, cu consecinta afectarii grave a imaginii Romaniei in lume.

Intrucat consideram ca Sectia de procurori a CSM ne-a adus prejudicii grave de imagine, judecand unilateral pe articolul nostru, fara sa ne intrebe nimic (semn al nivelului de respectare al drepturilor cetatenilor), si ne-a acuzat ca am fi fost “tendentiosi” si lipsiti de “onestitate”, prezentand o situatie absolut reala, de netagaduit, redactia Lumea Justitie a declansat azi procedura contencioasa cu CSM, pe care il vom chema in judecata pentru anularea hotararii, obligarea la prezentarea de scuze publice si plata de daune, daca nu se va conforma plangerii prealabile trimise conducerii Consiliului.

Cititi in continuare plangerea prealabila formulata de redactia Lumea Justitiei pentru a constata cum activitatea jurnalistica responsabila si de curaj a fost pusa la zid de Sectia de procurori a CSM compusa, culmea, din procurori care au facut la fel ca si David Deca: au lucrat din greu pe protocoalele PICCJ – SRI declarate neconstitutionale de CCR. De asemenea, publicam si actele declasificate in care seful DNA Brasov David Deca afirma oficial COLABORAREA cu SRI si cerea echipe mixte sa-l ajute pe dosare, dezvaluire in urma careia, incredibil, CSM ne-a acuzat ca l-am prezentat pe Deca drept colaborator al SRI!!!

DOMNULE PRESEDINTE,

in temeiul dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 – formulam prezenta:

PLANGERE PREALABILA

prin care solicitam:

-revocarea Hotararii nr. 211 din 1.04.2019 a Sectiei pentru Procurori a CSM;

-prezentarea de scuze publice redactiei si jurnalistilor Lumea Justitiei pentru defaimarea activitatii lor, prin publicarea pe siteul www.csm1909.ro a Hotararii nr. 211/1.04.2019, care contine acuzatii grave, nefondate, emise cu vadita rea-credinta;

In situatia in care nu veti da curs plangerii prealabile, vom actiona in judecata institutia, situatie in care vom solicita daune pentru prejudiciul produs.

Motivele plangerii prealabile:

Prin Hotararea nr. 211 din 1.04.2019 a Sectiei pentru procurori a CSM a fost aparata reputatia procurorului sef al Serviciului Teritorial Brasov al DNA, Cornel David Deca.

In considerentele hotararii, Sectia de procurori a CSM si-a depasit vadit atributiile conferite de lege si a facut o judecata specifica unei instante de judecata asupra continutului articolului aparut in data de 27.01.2019 in publicatia on-line Lumea Justitiei (luju.ro) intitulat: “PROCURORUL SECURIST A FOST DECLASIFICAT – Exclusiv: David Deca, seful DNA Brasov, a fost colaborator al SRI in dosarul “Ferma Baneasa”, in care s-au falsificat sute de stenograme. Actele declasificate releva ca in pofida interdictiei legale de colaborare cu serviciile, Deca ordona SRI sa-i faca probele: “Apreciem utila constituirea unei echipe operative... solicitam ca mandatele sa fie puse in aplicare de SRI intrucat COLABORAM in instrumentarea acestui dosar”

In motivarea hotararii de aparare a reputatiei procurorului Cornel David Deca, Sectia de procurori a CSM a interpretat, cu rea-credinta, pe invers o serie de prevederi care reglementeaza activitatea de presa si a retinut:

“Sectia pentru procurori retine ca aducerea la cunostinta publicului a unei informatii reale, dar alaturata unei aprecieri tendentioase si speculative cu privire la persoana unui magistrat, aduce atingere art. (5) al Rezolutiei nr. 1003/1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind etica jurnalistica, care precizeaza ca 'exprimarea opiniilor poate consta in reflectii sau comentarii asupra unor idei generale sau in observatii privind informatii avand legatura cu evenimente concrete. Desi opiniile sunt inevitabil subiective si, prin urmare, nu pot si nu trebuie sa fie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi exprimate intr-o maniera onesta si etica.

Drept urmare, Sectia pentru procurori aprecieaza ca prin afirmatia 'procurorul securist a fost declasificat – Exclusiv: David Deca, seful DNA Brasov a fost colaborator al SRI' a fost afectata reputatia profesionala a dlui Deca David Cornel (…) aceste afirmatii care induc publicului ideea ca unii magistrati isi exercita activitatea intr-un mod care poate ridica semne de intrebare, actionand nelegal, au fost de natura sa creeze o imagine defavorabila dlui Deca David Cornel care, pentru exercitarea functiei pe care o detine trebuie sa se bucure de o buna-reputatie, pentru ca atat colegii cat si opinia publica sa il perceapa ca pe o persoana demna de incredere, care actioneaza in mod corect”.

Frapeaza faptul ca Sectia pentru procurori a CSM a omis intreaga jurisprudenta a CEDO, care stipuleaza ca atunci cand baza factuala este solida, jurnalistii nu pot fi acuzati ca pun in dezbaterea publica acte oficiale.

In concret, prin afirmatiile iresponsabile, emise cu rea-credinta de Sectia de procurori a CSM, cu unanimitate, a fost acuzata public redactia Lumea Justitiei si jurnalistii acestei publicatii de faptul ca:

-au facut aprecieri tendentioase si speculative;

-au exprimat opinii intr-o maniera care nu este onesta si etica;

-au afectat reputatia profesionala a procurorului Deca;

“Judecata” activitatii Lumea Justitiei a fost facuta unilateral, cu incalcarea grosolana a principiului aflarii adevarului, nici subscrisa si nici vreun jurnalist al redactiei Lumea Justitiei nefiind citat ori audiat ori chemat sa formuleze concluzii in fata CSM, privind modul in care si-au desfasurat activitatea supusa “judecatii”. Apare uluitor ca niste procurori din CSM sa faca parada de texte privind etica jurnalistica, dar incalca cele mai elementare reguli ale unei judecati si anume de nu a asculta si argumentele partii acuzate, omisiune care in situatia unei judecati reale ar fi dus la nulitatea absoluta a hotararii/rechizitoriului.

Legea de functionare a CSM nr. 317/2004 si nici vreun alt act normativ nu permit CSM sa judece si sa dea verdicte asupra activitatii jurnalistilor din Romania, Sectia pentru procurori a CSM depasindu-si in mod nescuzabil atributiile legale.

Sectia pentru procurori a CSM a denaturat grosolan adevarul din articolul din 27.01.2019 sustinand ca jurnalistii au fost “tendentiosi” cand au afirmat: “David Deca, seful DNA Brasov a fost colaborator al SRI”, in conditiile in care, in chiar documentele oficiale prezentate de redactia noastra – si pe care Sectia pentru procurori le-a calificat drept informatii reale redate in integralitate – procurorul David Deca a recunoscut negru pe alb ca a colaborat cu SRI, prin adresa din 10.11.2015 inaintata SRI in care a afirmat: “Solicitam ca mandatele sa fie puse in aplicare si exploatate de catre Directiile judetene de Informatii din cadrul SRI potrivit criteriilor de competenta teritoriala, cu acordarea accesului generalizat la datele rezultate Directiei Judetene de Informatii din cadrul SRI, intrucat COLABORAM in instrumentarea acestei dosar cu aceasta din urma institutie”.

Este evident pentru orice om de buna credinta ca insusi procurorul David Deca e cel care a recunoscut in adresa oficiala catre SRI ca a COLABORAT cu SRI, neputand fi vina jurnalistilor ca au pus in antiteza declaratiile oficiale ale procurorului, cu prevederea din art. 7 din Legea 303/2004 care interzice magistratilor, sub sanctiunea pierderii functiei detinute, sa fie colaboratori ai serviciilor de informatii.

Mai mult, in mod de vadita rea-credinta, Sectia pentru procurori a CSM a eludat in mod intentionat ca dezvaluirile redactiei Lumea Justitiei - documentele oficiale prezentate - relevau faptul ca insusi procurorul David Deca cerea oficial SRL sa se constituie echipe operative din procurori DNA si ofiteri SRI, in baza Protocolului dintre PICCJ si SRI din 2009, declarat neconstitutional, in integralitate, de Curtea Constitutionala.

In acest sens, Decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2019 a Curtii Constitutionale, publicata la 11 martie 2019 a admis sesizarea si a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – PICCJ si Parlamentul Romaniei, pe de-o parte, si ICCJ si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public - PICCJ si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum si de exercitarea, in mod necorespunzator, a controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii.

In considerentele Deciziei, judecatorii CCR au retinut: „Curtea retine ca primul protocol analizat (2009), pe de o parte, se opune si contracareaza politica legislativa a Parlamentului, contrar art.1 alin.(4) si art.61 alin.(1) din Constitutie, a pus instantele in situatia de a valorifica acte procesuale/ procedurale obtinute in baza protocolului, si nu a legii, contrar art.124 din Constitutie, a afectat securitatea juridica a persoanei, contrar art.1 alin.(5) din Constitutie, si creat riscul incalcarii drepturilorsi libertatilor fundamentale prevazute de art.21 alin.(3), art.23 alin.(1) si art.26 din Constitutie, iar, pe de alta parte, a adaugat la prevederile art.131 alin.(1) si art.132 alin.(1) din Constitutie, prin redimensionarea rolului Ministerului Public/ statutului procurorului in cadrul procesului penal. In schimb, cel de-al doilea protocol analizat (2016), prin art.6 alin.(1), art.7 alin.(1) si art.9, a adaugat la prevederile art.131 alin.(1) si art.132 alin.(1) din Constitutie, prin redimensionarea rolului Ministerului Public/ statutului procurorului in cadrul procesului penal. O asemenea conduita institutionala a Ministerului Public este contrara loialitatii constitutionale prevazute de art.1 alin.(5) din Constitutie.“

In concluzie, Sectia pentru procurori a CSM a eludat realitatea, si anume faptul ca procurorul sef al DNA Brasov David Deca a colaborat cu ofiterii SRI in baza unui protocol declarat ilegal si neconstitutional, in integralitate, de catre Curtea Constitutionala. Si ca atare, prin instrumentarea de dosare penale cu incalcarea legii, pe orice logica de bun simt procurorul Deca nu putea fi indreptatit sa pretinda sa i se apere reputatia profesionala, intrucat el singur si-a afectat-o cand a inteles sa colaboreze cu SRI, in afara cadrului legal, pe baza unui protocol clasificat (declarat neconstituional in integralitate) pe care il ascundea partilor acuzate, act administrativ care nu putea avea intaietate in fata legilor tarii.

In cazul membrilor Sectiei pentru procurori a CSM putem vorbi si de o sfidare a Deciziei CCR nr. 26 din 16 ianuarie 2019, definitive si general obligatorii, menita sa afecteze grav increderea publicului in institutia Consiliul Superior al Magistraturii.

Sfidarea Deciziei CCR si acordarea unui „certificat de buna purtare“, contra naturii procurorul David Deca, nu poate avea alta explicatie, in opinia noastra, decat prin prestatia profesionala complice a unor membri marcanti ai Sectiei pentru procurori a CSM, care au colaborat la randul lor cu SRI, dupa cum urmeaza:

- procurorul Codrut OLARU, fost sef al DIICOT care a lucrat la nivel de sef de mare parchet pe Protocolul ilegal PICCJ – SRI din 2009, purtand raspunderea colaborarii cu SRI a tuturor procurorilor din subordine, a declarat public la sedinta CSM din 4 aprilie 2018: „Am avantajul sau dezavantajul, pe care trebuie sa il asum ca la momentul 2009, desi nu sunt semnatar al acestui protocol, am functionat la nivel de responsabilitate maxima la nivelul Parchetului General, am condus DIICOT-ul o perioada de timp si am functionat, profesional vorbind, operativ vorbind, dupa acest protocol... Eu cred ca in general scopul pentru care protocoalele au fost incheiate a fost eminamente pozitiv, justificat de necesitati operative“;

- procurorul Cristian BAN, fost procuror general al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, a colaborat personal cu SRI, laudand in bilanturile anuale activitatea SRI, sustinand ca trebuie stransa si mai mult colaborarea cu SRI (bilanturile laudative au fost publicate pe larg de Lumea Justitiei). Acelasi Cristian Ban a lucrat si cu ANAF si SRI, pe baza altor protocoale neconstitutionale impotriva firmelor romanesti;

- procurorul Niculae Andrei Solomon, fost prim-procuror adjunct al Parchetului Capitalei, a colaborat la randul lui cu SRI in baza Protocolului PICCJ – SRI din 2009, declarat in afara legii de CCR. Acelasi Solomon a lucrat si cu ANAF si SRI, pe baza altor protocoale neconstituionale impotriva firmelor romanesti;

Iata deci, dovezi de netagaduit ca trei dintre cei cinci membri ai CSM au fost direct implicati profesional in instrumentarea de dosare pe baza protocoalelor declarate ilegale de catre CCR, situatie fata de care ar fi trebui sa se abtina, la fel cum ar fi trebuit sa tina cont de decizia CCR si sa constate ca nu se poate vorbi de reputatie profesionala cand ai lucrat pe acte secrete, neconstitutionale. Neavand ei insisi reputatie profesionala prin prisma activitatii sustinute pe dosare instrumentate in baza protocoalelor cu SRI declarate in afara legii de CCR, este evident ca membrii Sectiei pentru procurori si-au aparat propria cauza, intr-un stat democratic real ei neavand ce sa mai caute in sistemul judiciar dupa asemenea deconspirari.

In alta ordine de idei, a avea reputatie profesionala implica sa ai o activitate profesionala ireprosabila. Oare cum se impaca motivarea anti – Lumea Justitiei a Sectiei pentru procurori a CSM, care a pretins: „... dl Deca David Cornel, pentru exercitarea functiei pe care o detine trebuie sa se bucure de o buna-reputatie, pentru ca atat colegii cat si opinia publica sa il perceapa ca pe o persoana demna de incredere, care actioneaza in mod corect...”, cu faptul ca acelasi David Cornel Deca este autorul dosarului penal fabricat Presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceranu, fara probe, care recent a fost achitat definitiv?

Mai poate avea reputatie profesionala un procuror care a hartuit patru ani al doilea om in stat, distrugandu-i imaginea si sanatatea si aducand prejudicii imense de imagine Romaniei?

In final, amintim ca nu este prima data cand Sectia pentru procurori a CSM apara in alb procurori-problema ai DNA, specializati in colaborari cu SRI si fabricari de dosare alesilor Romaniei.

In decembrie 2016, aceeasi Sectie pentru procurori a CSM, tot in urma dezvaluirilor Lumea Justitiei, i-a aparat in mod nejustificat reputatia profesionala procurorului de trista amintire Mircea Negulescu (adus de mana la sediul CSM de fosta lui sefa Laura Codruta Kovesi), afirmandu-se si atunci in hotararea emisa ca s-ar fi facut „afirmatii mincinoase si tendentioase“ la adresa „reputatului“ procuror. Pentru ca in final, procurorul Mircea Negulescu, demascat public in toata presa, sa fie inculpat si exclus din magistratura de teama furiei populare.

Oare trebuie sa repetam aceeasi experienta si cu procurorul David Deca, la fel cum s-a procedat in cazul nefast al lui Mircea Negulescu?

In concluzie,

Va solicitam sa revocati Hotararea nr. 211 din 1.04.2019 a Sectiei de Procurori a CSM si sa prezentati de scuze publice redactiei Lumea Justitiei pentru defaimarea activitatii jurnalistice, in mod nejustificat.

* Cititi aici articolul din Lumea Justitiei din 27 ianuarie 2019

* Cititi aici Hotararea Sectiei de procurori a CSM 211/2019 de aparare a reputatiei procurorului David Deca si infierare a redactiei Lumea Justitiei