Judecatoarea Manuela Orzata de la Tribunalul Bucuresti si-a motivat sentinta nr. 132/2023 din dosarul nr. 20691/3/2020, prin care l-a condamnat pe Mario Iorgulescu (foto 1) – fiul presedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu – la 15 ani si 8 luni de inchisoare pentru omor si conducere sub influenta alcoolului sau a drogurilor. O sentinta pe 73 de pagini in legatura cu care se pune intrebarea daca va fi acceptata de autoritatile din Italia (tara unde Mario Iorgulescu se afla internat intr-o clinica de psihiatrie). Desigur, in cazul in care solutia TMB va ramane definitiva, avand in vedere ca, asa cum avocatul Florin Durgheu a explicat (click aici pentru a citi), statul italian a refuzat solicitarea autoritatilor romane de a emite un mandat de arestare preventiva pe motiv ca Mario Iorgulescu sufera de boli psihice. Or, ar fi posibilia punerea in aplicare a unei sentinte prin care este condamnata fix persoana despre care statul italian a decis ca nu poate fi arestata din cauza bolilor psihice?

In primul rand, cu privire la refuzul de a schimba incadrarea juridica a faptei, din omor in ucidere din culpa, asa cum au cerut aparatorii lui Mario Iorgulescu, avocatii Florin Durgheu (foto 2) si Mircea Popescu (foto 3), magistrata TMB argumenteaza ca fiul sefului LPF a comis accidentul mortal cu o intentie indirecta:

„Pentru a se retine forma de vinovatie a culpei, ar trebui ca in cauza sa fie vorba despre o ignoranta a soferului fata de normele de circulatie, situatie in care incalcarea normelor poate fi atat constienta, cat si involuntara, iar in acest caz, faptuitorul prevede doua rezultate (unul dorit si altul pe care nu il urmareste, dar nici nu il accepta, ci considera, in baza unor temeiuri obiective, ca poate preveni sau evita urmarea care astfel nu se va produce). Aceasta conduita capata insa forma unei intentii indirecte atunci cand cumulul de neglijente devine prea nefast pentru a mai putea fi acoperit de elementele obiective pe care conducatorul auto le-ar fi avut in vedere. Incalcarea unor norme de circulatie care, din perspectiva conducatorului auto, poate fi acoperita prin abilitati proprii (experienta la volan, reactiile bune in situatii critice) sau functii ale masinii, conduce asadar la retinerea formei de vinovatie a culpei cu prevedere, insa atunci cand incalcarea constienta a unor reguli de circulatie ce denota o periculozitate ridicata se bazeaza pe hazard, in cauza nu poate fi vorba decat de intentie indirecta. Si in cazul intentiei indirecte autorul prevede doua posibile urmari, dar accepta eventualitatea producerii oricareia dintre ele (lasand in seama sortii ce rezultat se va produce), spre deosebire de culpa, cand nu accepta producerea rezultatului periculos pe baza unor elemente obiective, apreciate insa eronat”.

Acest „cumul de neglijente” reiese, potrivit judecatoarei, din raportul de expertiza, care indica faptul ca desi Mario Iorgulescu l-a vazut pe soferul-victima venind din sens contrar, nu doar ca nu a franat, ci dimpotriva: a apasat pedala de acceleratie, lasandu-i victimei un timp evident insuficient de a face o eventuala manevra pentru evitarea coliziunii:

„Inculpatul Iorgulescu Gino Mario a condus autoturismul marca Aston Martin pe Sos. Chitila, iar in momentul in care s-a apropiat de intersectia cu str. Teodor Neagoe, culoarea semaforului fiind rosie, a circulat cu o viteza care a crescut de la 131 km/h pana la 145 km/h, pedala de acceleratie fiind apasata progresiv de la 63% pana la 91%. (…)

Dupa patrunderea in intersectie si observarea autoturismului de culoare inchisa care circula pe banda nr. 1, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a apasat mai tare pedala de acceleratie (chiar inainte de a se urca pe scuar), viteza autoturismului crescand in timpul manevrelor de trecere pe langa vehiculul inchis la culoare pana la 162 km/h, in conditiile in care acele momente autoturismului inculpatului era urcat cu partea stanga pe scuarul ce despartea sensurile. Din momentul in care a patruns in intersectie si pana in momentul coliziunii, viteza vehiculului a crescut in mod constant pana la 162 km/h, iar acceleratia a ajuns la 100%, pentru ca ulterior sa scada la 80% pentru o jumatate de secunda, iar viteza sa scada pana la 143 km/h in momentul coliziunii (din cauza urmelor de frecare dintre rotile vehiculului si bordura pe care a urcat). Urmatorul moment este cel al impactului, in care autoturismul avea viteza de 143 km/h, iar pedala de acceleratie era apasata la maximum.

In cele 5 secunde in care unitatea de control airbag a inregistrat datele, inculpatul nu a actionat pedala de frana, viteza scazand de la 162 km/h pana la 143 km/h ca urmare a unei usoare decelerari (frana de motor), precum si din cauza urmelor de frecare dintre rotile vehiculului si bordura pe care a urcat. (…)

Instanta retine argumentele pertinente expuse de expertii criminalisti conform carora victima Daniel Andrei Vicol, conducatorul autoturismului Audi A4 inmatriculat cu nr. (…), nu putea evita si nici preveni evenimentul rutier, viteza sa de deplasare nefiind in legatura de cauzalitate cu evenimentul produs. Astfel, expertii au concluzionat (pagina 53/55 din raport) ca timpul de care ar fi trebuit sa dispuna conducatorul autovehiculului Audi A4 pentru a efectua orice manevra de evitare a coliziunii era de 1,1 secunde. Or, avand in vedere ca a avut la dispozitie doar 0,45 secunde, victima nu a dispus de suficient timp pentru a evita coliziunea; avand in vedere ca timpul aferent intarzierilor involuntare este mai mare decat timpul de care a dispus pentru a efectua orice manevra de evitare, rezulta ca in acest caz viteza sa de deplasare nu are legatura de cauzalitate cu evenimentul produs.

Instanta subliniaza astfel ca si daca circula cu viteza legala de 50 km/h, victima nu putea evita coliziunea. Or, asa cum s-a aratat in raportul intocmit de expertii criminalisti (pagina 49/50), autoturismul Aston Martin a intrat partial pe contrasens atunci cand se afla la o distanta de 17,5 metri fata de locul impactului, iar autoturismul Audi A4 se afla la circa 7,5 metri fata de acelasi reper. Rezulta asadar ca autoturismul Audi A4 nu putea evita prin franare evenimentul rutier nici daca circula cu viteza legala de 50 km/h. Dincolo de aceste aspecte, esential este ca, timpul scurs pana la impact era insuficient pentru a avea vreo reactie, indiferent de viteza cu care circula. Avand in vedere ca inculpatul avea o viteza de 143 km/h, fara a frana si cu pedala de acceleratie apasata la maxim, la un impact frontal cu acest autovehicul, indiferent de viteza la impact a celuilalt vehicul, consecintele nu puteau fi decat dintre cele mai nefaste, o eventuala supravietuire fiind lasata pe seama hazardului”.

Expertii extrajudiciari n-au avut la dispozitie toate datele problemei

A doua parte importanta a spetei o constituie respingerea de catre instanta a solicitarilor din partea apararii de a fi efectuate expertize extrajudiciare care sa ateste problemele psihice ale lui Mario Iorgulescu.

In aceasta privinta, judecatoarea Maria-Manuela Orzata explica faptul ca aceste expertize aveau ca scop dovedirea unor probleme psihice aparute dupa momentul accidentului mortal din septembrie 2019 de pe Soseaua Chitilei.

In plus, certificatele prin care medici italieni dovedeau faptul ca fiul lui Gino Iorgulescu nu era apt de a sta in proces se refereau la perioada de dupa producerea accidentului, iar nu la prezenta ori lipsa discernamantului in momentul si in perioada imediat premergatoare evenimentului rutier. Dimpotriva (subliniaza Orzata): din declaratiile martorilor rezulta ca Mario Iorgulescu era lucid atat inainte, cat si imediat dupa producerea accidentului si chiar in anii ce au urmat, din moment ce, aflat internat in clinica din Italia a putut contacta prieteni si jurnalisti din Romania, acestora din urma acordandu-le interviuri. Totodata, daca ar fi existat probleme psihice grave inca din anul 2012 (asa cum sustine familia Iorgulescu), acestea ar fi trebuit sa impiedice autoritatile romane a-i elibera tanarului permisul de conducere doi ani mai tarziu, mai spune Maria Orzata in motivare. Expertii extrajudiciari care au intocmit rapoartele de expertiza ori au formulat simple puncte de vedere nu au avut la dispozitie intregul tablou al problemei, adauga magistrata.

Nu in ultimul rand, judecatoarea TMB atrage atentia ca le-a oferit avocatilor posibilitatea efectuarii unei expertize in Romania, la INML, insa acestia au refuzat, dorind sa evite riscul arestarii lui Mario Iorgulescu, imediat ce acesta ar fi intrat in tara.

In incheiere, Maria-Manuela Orzata invoca o anumita inregistrare video de la dosar (efectuata in Italia, in clinica in care este internat Mario Iorgulescu): acolo, fiul presedintelui LPF se vede pastrand tacerea chiar si cand este intrebat asupra unor aspecte elementare (nume, prenume, alte date personale necesare identificarii), cu privire la care legea nu extinde dreptul la tacere. Or, acest lucru dovedeste ca tanarul era suficient de lucid, incat sa accepte si sa puna in aplicare strategia apararii – si anume: aceea de a pastra tacerea si de invoca afectiuni medicale care il impiedica sa participe la proces. Astfel, luciditatea ce reiese din acel episod contrazice eventualele afectiuni medicale aduse in discutie de aparare, mai arata judecatoarea Orzata:

„Se observa din CD-ul inaintat de organele judiciare italiene, la solicitarea instantei de judecata, cum inculpatul, stand picior peste picior, usor bronzat, pastreaza tacerea cand este intrebat cu privire la anumite aspecte pe care instanta le-a apreciat necesare, incluzand numele si prenumele sau si alte date necesare pentru identificare (aspecte cu privire la care nu are dreptul la tacere, potrivit legii, putand pastra tacerea doar cu privire la fapta ce i se imputa). Inculpatul accepta astfel strategia apararii de a pastra tacerea si de a invoca afectiuni medicale psihice care il impiedica sa participe la proces, desi prin simpla acceptare a acestei strategii inculpatul dovedeste ca intelege ce se intampla”.

Inainte de a va lasa sa cititi motivarea, mentionam ca rechizitoriul cauzei nr. 3588/P/2019 a fost intocmit de procurorul Alexandru Anghel de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, fiind confirmat de seful din acel moment al parchetului, procurorul Bogdan-Silviu Staicu (vezi facsimil).

Redam principalele pasaje din motivarea sentintei TMB

„Potrivit datelor inscrise in buletinul de analiza toxicologica nr. 1862/621 din data de 11.09.2019 – A12/10972/2019 (fila 71 vol. 2 d.u.p.), la data de 08.09.2019, inculpatul Iorgulescu Gino Mario avea o concentratie de 1,96 g/l alcool pur in sange la ora 05.06 si o concentratie de 1,76 g/l alcool pur in sange la ora 06.06. De asemenea, mostra de urina recoltata de la inculpatul Iorgulescu Gino Mario la data de 08.09.2019, ora 05.42, testata cu metoda testului imunologic rapid, a furnizat rezultatul „pozitiv pentru cocaina”. Buletinul de analiza toxicologica a fost completat la data de 13.09.2019 (fila 72 vol. 2 d.u.p.) cu rezultatul analizei prezentei/absentei in organism a substantelor psihoactive prin metoda GCMS a mostrei de sange, rezultand benzoilecgonina 0,013 µg/ml (in mostra de sange). De asemenea, conform completarii buletinului de analiza toxicologica, in mostra de urina s-au pus in evidenta cocaina si metabolit; diclofenac (metaboliti); fentanil.

Totodata, prin Raportul de expertiza medico-legala nr. A1/4943/2020 emis de Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici” Bucuresti, medicul legist a concluzionat urmatoarele: daca se tine seama de timpii de injumatatire a cocainei (0,7-1,5 ore) si a benzoilecgoninei (2,57-5,10 ore), se poate aprecia ca pe parcursul intervalului orar 02:50-03:03, in data de 08.09.2019, inculpatul Iorgulescu Gino Mario se afla sub influenta substantelor psihoactive de tipul cocainei, influenta accentuata si favorizata de alcoolemia asociata si capabila sa modifice in sens nefavorabil capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Cu privire la raspunsurile oferite avocatului inculpatului de catre Agentia Nationala Antidrog (in continuare ANA) prin adresa nr. 3920034/16.04.2020 (filele 241-242 vol. 5 d.u.p.) prin care s-ar fi clarificat, in opinia apararii inculpatului, notiunea de „aflat sub influenta drogului” in sensul ca ANA a precizat ca in organismul unei persoane poate fi identificata o anumita substanta psihoactiva, insa cu toate acestea persoana in cauza sa nu se afle sub influenta drogului dat fiind faptul ca efectul in sine al drogului (cocaina in acest caz) dispare dupa aproximativ o ora/o ora jumatate de la administrare, invocate de catre apararea inculpatului inclusiv pe parcursul camerei preliminare (atunci cand a sustinut lipsa de impartialitate a expertului care a intocmit Raportul de expertiza medico-legala nr. A1/4943/2020 emis de Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici” Bucuresti), instanta retine ca acestea nu se aplica in cazul de fata. ANA nu isi poate exprima o parere pertinenta in cauza, in conditiile in care nu cunoaste momentul la care ar fi fost consumate drogurile si nici nu cunoaste efectele drogului in concret asupra inculpatului Iorgulescu Gino Mario.

Este adevarat, nicio persoana audiata in cauza nu a confirmat ca ar fi observat ca inculpatul ar fi consumat cocaina premergator producerii accidentului rutier, desi o parte din martorii audiati au declarat ca stiau ca inculpatul fusese consumator de cocaina, ocazional (martorele Dobrisan Raluca si Marzavan Maria, foste iubite ale inculpatului), insa probele, astfel cum se va arata in continuare, au relevat ca inculpatul, incepand cu ora aproximativa 12 noaptea si pana la ora producerii accidentului, deci pentru aproximativ 3 ore, a fost singur, nefiind insotit de alte persoane; pe de alta parte, avand in vedere incriminarea ca si infractiune a consumului de droguri, este foarte posibil ca inculpatul sa nu-si doreasca ca alte persoane sa observe aceste aspecte (cu precadere martora Toader Florentina care a aratat ca nu si-ar fi lasat copiii cu inculpatul daca stia ca acesta consuma droguri), astfel incat este posibil sa fi consumat droguri, respectiv cocaina, la acea petrecere, in momentele de intimitate, spre exemplu in momentul in care se afla la toaleta.

Cert este ca au existat in acea zi modificari fizice, psihice si comportamentale perceptibile ca urmare a consumului de droguri, distinct de consumul de alcool, aspect care rezulta cu prisosinta din coroborarea informatiilor cuprinse in buletinul de analiza mentionat anterior, cu concluziile Raportului de expertiza medico-legala nr. A1/4943/2020 emis de Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici” Bucuresti, precum si cu declaratia data de martora Dobrisan Raluca in fata instantei de judecata (declaratie filele 42-43 vol. V dosar instanta). Astfel, martora, care a fost iubita inculpatului pe parcursul unui an, ramanand ulterior in relatii de prietenie cu inculpatul, si care s-a aflat, conform propriilor declaratii, in data de 07.09.2019, la domiciliul familiei Toader, pentru aproximativ o ora si ceva, plecand in jurul orei 23.00, a aratat ca il cunostea bine pe inculpat, ca inculpatul cu siguranta cunostea persoane consumatoare de droguri si cunostea, auzind din mai multe parti, ca mai consuma ocazional cocaina. Mai mult, martora, desi a indicat faptul ca perceptia sa a fost ca nu consumase atunci cocaina, cu toate acesta, a afirmat ca in ziua respectiva martora l-a intrebat expres pe inculpat daca a consumat droguri, acesta negand. Intrebarea martorei de la acel moment nu putea veni decat in contextul in care martora ar fi observat modificari comportamentale ale inculpatului (cunoscandu-l bine pe acesta, inclusiv comportamentul sau cand consuma doar alcool) de natura sa o determine pe martora ca este posibil sa fi consumat cocaina. Este adevarat, martora a incercat sa explice in alta modalitate motivul pentru care ar fi adresat, cu acea ocazie, acea intrebare, insa raspunsul oferit (in sensul ca auzise din mai multe parti ca ar consuma ocazional droguri) este apreciat de instanta ca fiind neverosimil; martora avea ocazia sa adreseze aceasta intrebare cu alt prilej, cu ocazia altor intrevederi cu inculpatul, chiar daca acestea erau rare, sau la telefon, dar, cu toate acestea, a ales sa adreseze acea intrebare exact in seara respectiva in care s-a dovedit, prin probe stiintifice care nu pot fi contestate (buletinul de analiza toxicologica), ca inculpatul prezenta cocaina in mostrele de urina si sange.

De altfel, in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (exemplu: decizia nr. 365/RC din 16 octombrie 2020 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, disponibila pe Internet la adresa https://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta) s-a aratat ca persoana se afla sub influenta unor substante psihoactive, in acceptiunea dispozitiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal, ori de cate ori in organismul acesteia au fost introduse substante care produc efecte psihoactive, indiferent de cantitatea de substanta consumata sau de concentratia de substanta identificata in probele sale biologice si indiferent daca modificarile fizice, psihice ori comportamentale ale persoanei sunt sau nu sunt perceptibile, intrucat legiuitorul prezuma ca orice substanta psihoactiva introdusa in organism genereaza modificari ale sistemului nervos central si ale functiilor cognitive incompatibile cu conducerea in siguranta a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere.

Cu privire la celalalt conducator auto, victima Vicol Daniel Andrei, tribunalul retine ca acesta a fost supus autopsiei, avand in vedere ca a fost gasit decedat la fata locului, potrivit constatarii medico-legale de la fata locului (fila 15 vol. 2 d.u.p.), iar din Raportul medico-legal de necropsie nr. A3/1293/2019, emis de Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici” Bucuresti (filele 5-9 vol. 2 d.u.p.), au rezultat urmatoarele aspecte: „Moartea lui Vicol Daniel Andrei in varsta de 24 de ani a fost violenta. Ea s-a produs prin hemoragie interna ca urmare a rupturilor de organe si de vase mari – in cadrul unui politraumatism in care s-au mai constatat leziuni traumatice elementare, fracturi de bazin si membre inferioare, multiple fracturi costale pe mai multe planuri, toate cu infiltrat sanguin in focar. Leziunile traumatice s-au putut produce la data de 08.09.2019 prin lovire de corpuri dure si prin lovire de corp/plan dur, pos ibil in cir cums tan tel e unui accident rutier; intre acestea si deces exista legatur a direct a necondit io nat a de cauza lit ate. Sangele recoltat apartine grupului A, Rh (+). Examenul toxicologic (BA nr. 983/14.01.2020) a pus in evidenta benzoilecgonina 0,131 µ g/ ml. Moartea dateaza din 08.09.2019”.

Trebuie mentionat faptul ca benzoilecgonina este principalul metabolit al cocainei si se formeaza in ficat prin metabolismul cocainei (https://en.wikipedia.org/wiki/Benzoylecgonine), ambii conducatori auto implicati in evenimentul rutier fiind asadar sub influenta cocainei.

Din declaratia aceleiasi martore, data in cursul urmaririi penale, a rezultat ca acesteia i-a fost foarte greu sa se inteleaga cu el, pentru ca era nervos si tipa, fiind ea insasi nevoita sa tipe la el pentru a-i atrage atentia, moment in care inculpatul i-a promis ca nu va pleca la volanul vehiculului.

Martora s-a gandit ca masina inculpatului era blocata in curte si ca oricum nu avea telecomanda de la poarta, s-a gandit ca nu era niciun pericol si a mers la culcare. Dimineata, martorii din familia Toader au constatat ca la locuinta familiei nu se mai aflau nici inculpatul, nici autoturismul Aston Martin, iar membrii familiei au aflat pe parcursul zilei despre accidentul rutier.

In cursul judecatii au fost audiati din nou cei 3 martori, membri ai familiei Toader, declaratiile acestora fiind in acelasi sens. Astfel, martorul Toader Dumitru (tatal martorului Toader Vlad, prietenul inculpatului) – declaratie fila 47 vol. III dosar instanta – a declarat ca la data de 07.09.2019 isi serba ziua de nastere, iar la petrecere a ajuns si inculpatul Iorgulescu Gino Mario, care a venit in jurul orei 17.00-18.00. Martorul a aratat ca inculpatul a consumat si el vin care se servea la petrecere, insa nu l-a vazut niciodata pe inculpat sa consume substante interzise. Martorul a mai sustinut ca o data la 2-3 luni, inculpatul ii vizita la domiciliul din Gulia si ramanea la ei de fiecare data cand consuma bauturi alcoolice. A sustinut ca inculpatul l-a asigurat ca o sa ramana peste noapte la ei, cu acea ocazie.

Martorul Toader Vlad (declaratie filele 45-46 vol. V dosar instanta), prietenul inculpatului, a sustinut in declaratia data in cursul judecatii faptul ca in ziua de 07.09.2019 era o petrecere in Sat Gulia, era ziua tatalui sau, erau in jur de 30 de persoane. A sustinut ca martorul l-a invitat si pe inculpat si au petrecut pana la 11 seara. S-au consumat bauturi alcoolice, insa nu a putut indica cat vin a consumat inculpatul. Martorul a aratat ca nu l-a vazut sa consume droguri nici atunci si nici cu alte ocazii si nici nu a auzit aceste aspecte de la alte persoane. Inculpatul urma sa ramana la martor acasa; martorul a mers la culcare in jurul orei 12, iar inculpatul se certa la telefon cu prietena lui intrucat o ruga sa vina la petrecere si ea nu voia. A sustinut martorul Toader Vlad ca din cate isi aminteste, inculpatul de cand a venit si pana cand martorul a plecat la somn, nu a parasit zona de petrecere, respectiv acel foisor, de aceea a mentionat ca nu l-a vazut consumand substante interzise. In jurul orei 10.30-11 seara, s-au retras pe terasa casei, fiind aproximativ 12 persoane, iar majoritatea s-a retras la culcare. Martorul s-a retras ultimul, ramanand doar inculpatul care se certa cu fata res pec tiva, el spunandu-i sa inceteze. Martorul Toader Vlad a mai aratat ca inculpatul a mai fost o singura data la adresa unde a fost petrecerea, iar singurul traseu pe care se poate ajunge in Sat Gulia este pe Soseaua Chitila; sunt mai multe trasee, dar acesta este cel uzual.

Martora Toader Florentina (declaratie fila 48 vol. V dosar instanta) a declarat ca in ziua de

07.09.2019 era aniversarea sotului sau, a venit si inculpatul in jurul orei 18, i-a adus martorei un

buchet de flori si o sticla de vin sotului, martora sustinand ca atat cat l-a cunoscut, poate afirma ca era cu mult bun-simt, in noaptea aceea fiind prima data cand l-a auzit vorbind urat pe inculpat.

Aceasta ultima afirmatie a martorei este deosebit de relevanta, pentru ca astfel se explica declaratiile martorilor care au sustinut ca inculpatul nu parea sub influenta drogurilor, intrucat fie martorii nu il cunosteau pe inculpat si comportamentul sau normal si poate nici comportamentul unei persoane aflate sub influenta drogurilor (martorii prezenti la locul accidentului – astfel cum rezulta de altfel din declaratiile acestora din faza de judecata), fie il cunosteau pe inculpat, dar nu cunosteau comportamentul unei persoane aflate sub influenta cocainei (spre exemplu, martorele Toader Florentina si Marzavan Maria, ale caror declaratii sunt in acelasi sens).

Se impune precizarea ca declaratia martorului Toader Vlad, prietenul inculpatului din liceu, este partial nesincera, facuta cu scopul de a-l favoriza pe inculpat, fiind contrazisa chiar de declaratiile parintilor sai. Astfel, martorul a aratat ca in afara de ziua de 07.09.2019, inculpatul a mai vizitat familia Toader in satul Gulia, din cate isi aminteste, doar o singura data. Cu toate acestea, martorul Toader Dumitru a declarat ca o data la 2-3 luni, inculpatul ii vizita la domiciliul din Gulia si ramanea la ei de fiecare data cand consuma bauturi alcoolice, iar martora Toader Florentina a declarat ca de fiecare data cand venea la ei, inculpatul dormea pe canapea, lasand de inteles ca inculpatul a venit anterior mai mult de o data la domiciliul familiei din Gulia inainte de data de 07.09.2019. Asadar, din probele administrate rezulta ca inculpatul a parcurs anterior, acest traseu, de mai multe ori, rezultand asadar ca el cunostea drumul si eventualele marcaje lipsa sau alte insemne lipsa de pe traseu.

In egala masura, fiind audiata in cursul urmaririi penale, martora Dobrisan Raluca (filele 40-42 vol. 2 d.u.p.), o fosta prietena (iubita) a inculpatului, a aratat ca in data de 07.09.2019 acesta a apelat-o telefonic si a intrebat-o daca vrea sa vina la un gratar la prietenul lui, Toader Vlad, in localitatea Tartasesti, intrucat era ziua tatalui respectivului. Martora i-a spus ca va veni mai tarziu, ceea ce a si facut, ajungand in jurul orei 22:00, fiind insotita de o prietena – Alexandra Maria Zamfir. La petrecere erau inculpatul, familia Toader si mai multi prieteni. Martora l-a vazut pe inculpat consumand vin, insa acesta nu era in stare de ebrietate pentru ca mancase, iar in acel moment se taia tortul. In jurul orei 23:30, martora si prietena ei au plecat, pentru ca a doua zi aveau alta petrecere, fiind Sf. Maria. Martora a precizat ca, in momentul in care ea a plecat, inculpatul nu intentiona sa paraseasca petrecerea, chiar voia sa ramana sa doarma acolo. Martora l-a pus sa ii promita ca nu va pleca de acolo cu masina, intrucat bause, aceasta desi niciodata nu il vazuse pe acesta urcandu-se baut la volan. Si dupa ce a plecat de la petrecere, martora a vorbit cu inculpatul la telefon, afland ca el juca poker, inculpatul trimitandu-i si o fotografie cu masa de poker. Dupa discutia telefonica, martora s-a culcat, fiind insa trezita in jurul orei 02:50 de un telefon primit de la inculpat. Acesta din urma era foarte nervos si i-a spus ca vine in Bucuresti si ii va povesti mai multe cand va ajunge, intreband-o pe martora daca poate ramane la ea in acea noapte. Martora a fost de acord si i-a trimis „share location”, realizand ca inculpatul plecase cu autoturismul. Martora a adormit din nou, iar dimineata, in jurul orei 10:00, a cons tata t ca avea doua -trei apeluri pierdute de la inculpat in jurul orei 02:58.

Fiind audiata in cursul judecatii, martora Dobrisan Raluca (declaratie filele 42-43 vol. V dosar instanta) a aratat ca in ziua de 07.09.2019 inculpatul se afla acasa la parintii lui Toader Vlad, cu familia acestuia si prietenii familiei, se serba o zi de nastere, crede ca era vorba de ziua tatalui lui Toader Vlad. Martora a aratat ca inculpatul a sunat-o si a ajuns si ea acolo impreuna cu o prietena pe nume Alexandra Zamfir, a stat in jur de o ora si ceva. Inculpatul a consumat alcool, crede ca vin intrucat vin bea de obicei. A sustinut ca substante interzise nu a consumat niciodata in prezenta sa. Inculpatul urma sa ramana sa doarma acolo, a asigurat-o in acest sens. Dupa ce a plecat, inculpatul a sunat-o pe Facetime in timp ce juca poker, ulterior a sunat-o dupa ora 02.00 dimineata in timp ce martora dormea, i-a spus ca pleaca de la familia Toader din Judetul Ilfov, ca s-a intamplat ceva, nu mai retine despre ce era vorba intrucat abia se trezise, i-a spus ca are nevoie sa vina la martora sa-i povesteasca. Martora a sustinut ca inculpatul era agitat si usor agresiv. Martora a mai sustinut in cursul declaratiei ca atunci cand consuma bauturi alcoolice, inculpatul avea sofer care il transporta. In seara respectiva nu crede ca a apelat la acel sofer intrucat era destul de departe de Bucuresti. Martora si-a amintit ca l-a intrebat daca s-a urcat la volan dupa ce a consumat alcool, intrucat bause toata ziua la gratar, iar el i-a comunicat ca o sa vorbeasca cand ajunge. Cand s-a trezit in jur de ora 10.00, martora a constatat ca mai avea 2 apeluri pierdute de la inculpat, doar ca in acel moment primise deja articolul din presa cu privire la accident.

In cauza, in cursul urmaririi penale, a fost audiata si persoana cu care inculpatul se certa la telefon potrivit declaratiilor martorilor din familia Toader, respectiv martora Marzavan Maria (filele 46-50 vol. 2 d.u.p.). Aceasta a aratat ca il cunoaste pe Iorgulescu Gino Mario din februarie 2019, incepand o relatie adolescentina cu acesta. De atunci si pana in data de 08.09.2019 ar fi existat totusi o perioada de o luna in care cei doi nu au tinut legatura. In perioada relatiei, martora l-a insotit pe inculpat la diverse petreceri, observand ca niciodata acesta nu conducea vehicule dupa ce consuma alcool. Martora a aratat ca in seara de 06/07.09.2019 fusese cu inculpatul la o petrecere, insa cei doi s-au certat pentru ca martora a vrut sa plece acasa mai devreme, astfel ca au hotarat sa nu mai vorbeasca o perioada. In data de 07.09.2019 martora a primit mai multe mesaje de la inculpat, insa nu i-a raspuns pana in jurul orei 19:00, cand i-a spus ca vrea sa rupa orice legatura cu el. In acea zi, in jurul orelor 23:00 – 24:00, in timp ce se afla in clubul „Nuba” din Parcul Herastrau, martora a primit mai multe mesaje de la inculpat care ii cerea ca plece acasa si sa nu mai stea in club. Cei doi au discutat si la telefon in legatura cu acest lucru. Inculpatul i-a trimis adresa locului in care era petrecerea la care el participa si i-a cerut sa vina si ea acolo, insa martora a refuzat, iar inculpatul s-a suparat. Pe parcursul convorbirilor telefonice, martora i-a dat telefonul si martorului Alexandru Piturca, prezent si el in clubul „Nuba”, pentru ca acesta sa il linisteasca pe inculpat. Intr-una dintre convorbiri, inculpatul i-a spus martorei ca vine si el in club. In jurul orei 03:00, martora s-ar fi hotarat sa plece acasa, pentru a evita o cearta in public in cazul in care inculpatul chiar ar fi venit. Ulterior, a aflat de implicarea acestuia in coliziunea dintre vehicule.

In cursul judecatii, martora Marzavan Maria (declaratie fila 44 vol. V dosar instanta) a sustinut aceleasi aspecte. In plus, a aratat ca nu l-a vazut pe inculpat consumand droguri si sustinea ca nu mai consuma droguri. Inculpatul i-a recunoscut ca a consumat cocaina, nu mai tine minte pentru cat t imp a cons um at coc aina s i de ca t ti mp s e las as e, insa martora, personal, nu isi poate da seama daca o persoana este sub influenta drogurilor si nu poate preciza daca a constatat o astfel de stare la acesta. Pe langa faptul ca inculpatul i-a recunoscut acest aspect, martora a sustinut si ca erau zvonuri in sensul acesta si era si o stire legata de consumul de substante.

Avand in vedere sustinerile martorei Marzavan Maria, in cursul urmaririi penale s-a procedat si la audierea martorului Piturca Victorio-Alexandru (filele 38-39 vol. 2 d.u.p.) care a confirmat ca se afla in clubul „Nuba” in dimineata de 08.09.2019, iar in jurul orei 02:30 a venit la el prietena inculpatului, martora Marzavan Maria, care i-a cerut sa vorbeasca cu el la telefon si sa il calmeze, inculpatul fiind gelos ca Maria era in club. Martorul a vorbit cu inculpatul care tot repeta ca Maria trebuie sa plece de acolo. Dupa 10 minute, martora Marzavan Maria a venit din nou la el cu telefonul si i-a cerut sa il calmeze, martorul spunandu-i inculpatului ca Maria era la masa, ca acolo nu mai era niciun baiat, insa inculpatul a insistat ca Maria sa plece. Martorul a mai aratat ca nu l-a vazut niciodata pe inculpat sa conduca vehicule dupa ce consumase alcool.

Fiind audiat in cursul cercetarii judecatoresti, martorul Piturca Victorio Aexandru (declaratie fila 170 vol. V dosar instanta) si-a mentinut declaratiile date in cursul urmaririi penale, sustinand ca in seara respectiva a discutat la telefon cu el prin prisma iubitei lui intrucat aceasta se afla la acelasi club cu el, iar inculpatul era foarte gelos. Vazand ca lucrurile degenereaza, iubita lui i-a solicitat martorului sa vorbeasca cu inculpatul la telefon, sa il calmeze pentru ca totul este in regula. Martorul a luat telefonul, a incercat sa il calmeze, dar cand a inceput sa tipe si i-a spus sa nu se bage, i-a dat telefonul inapoi iubitei acestuia. Inculpatul i-a spus le telefon ca vrea sa vina la club dupa iubita lui. Discutia nu a durat mai mult de 10 secunde pentru ca si-a dat seama ca era nervos si nu avea cum sa il calmeze. Inculpatul nu i-a spus unde este, ulterior incidentului a aflat ca era in afara Bucurestiului. Martorul a sustinut ca nu stie daca era sub influenta drogurilor sau a bauturilor alcoolice, nu avea cum sa isi dea seama in cele 10 secunde. Martorul a mai aratat ca inculpatul nu urca niciodata la volan dupa ce consumase bauturi alcoolice, avea o persoana speciala care se ocupa de acest aspect, un sofer platit, de-a lungul timpului chiar mai multi, iar martorul chiar se mira ca s- a intamplat asta.

Procesul-verbal de analiza a datelor retinute de furnizorii de servicii de telecomunicatii

(filele 46-48 vol. 5 d.u.p.), obtinute in baza autorizarii judecatorului de drepturi si libertati, vine sa confirme declaratiile martorilor cu privire la momentele premergatoare evenimentului rutier. (...)

Rezulta asadar ca in data de 08.09.2019 la ora 02:54:52 inculpatul era deja in miscare, fiind deja in raza de acoperire a releului instalat in Buftea, str. 23 August, iar pana la ora 03:02:39 cand a intrat in coliziune cu autovehiculul condus de catre victima, deci pe parcursul a mai putin de 8 minute, inculpatul a efectuat un apel catre un numar, discutand 8 secunde, a efectuat doua-trei apeluri catre martora Dobrisan Raluca la care aceasta nu a raspuns (conform declaratiei martorei din cursul urmaririi penale, apelurile erau pierdute in jurul orei 02:58), a primit un apel de la martora Marzavan Maria (cu care se certa, astfel cum rezulta din declaratiile martorilor) cu care a discutat circa 2 minute (incheind apelul cu 2 minute si 22 secunde inainte de impact), iar dupa aceasta discutie a mai avut doua sesiuni de comunicare date. Toate acestea in conditiile in care inculpatul era sub influenta alcoolului, sub influenta cocainei, fiind intr-o criza de gelozie determinata de comportamentul martorei Marzavan Maria, cu care a discutat inclusiv inainte de impact, circuland cu o viteza extraordinar de mare si trecand pe culoarea rosie a semaforului, astfel cum se va arata in continuare.

In cursul urmaririi penale, pentru lamurirea imprejurarilor in care a avut loc coliziunea dintre cele doua autoturisme, au fost identificate si ridicate imaginile surprinse de camerele de supraveghere de pe traseul parcurs de cele doua vehicule. (...)

Coroborand aspectele rezultate din aceste inregistrari ale camerelor de supraveghere cu aspectele rezultate din procesul verbal de cercetare la fata locului, rezulta ca autoturismul marca Aston Martin cu nr. de inmatriculare (...), condus de inculpatul Iorgulescu Gino Mario, a circulat in data de 08.09.2019 din directia Chitila, deplasandu-se pe Soseaua Banatului si, ulterior, dupa intersectia cu Centura Bucuresti, pe Soseaua Chitilei, a trecut pe culoarea rosie a semaforului instalat la intersectia cu str. Teodor Neagoe, s-a mai deplasat o scurta distanta, apoi a patruns pe contrasens, intrand in coliziune cu autoturismul marca Audi cu nr. de inmatriculare (...), condus de victima Vicol Daniel Andrei. Coliziunea a avut loc la ora 03:02:39, in dreptul imobilului de pe Soseaua Chitilei nr. 347, sector 1.

Cu privire la imprejurarile in care s-a produs coliziunea, in cursul urmaririi penale a fost audiat martorul Minca Alex Armin (filele 36-37 vol. 2 d.u.p.), cel care conducea autoturismul care circula in spatele celui condus de victima. Cu aceasta ocazie, martorul a aratat ca intr-o noapte de sambata spre duminica, posibil in data de 08.09.2019, pana in ora 03.00, a plecat de la un priveghi la tatal unui prieten, in zona Garii de Nord. Martorul a fost insotit de victima Vicol Daniel Andrei si de alti prieteni. Grupul s-a destramat la plecarea spre casa, martorul plecand la volanul autoturismului marca BMW Seria 5 cu nr. de inmatriculare (...), singur in masina, iar victima Vicol Daniel Andrei a plecat tot singura cu autoturismul cu care a avut accidentul. Cele doua autoturisme s-au deplasat in acelasi timp spre Chitila, iar la semafoare soferii opreau paralel si discutau prin geamurile deschise. Martorul a mai aratat ca atmosfera era una de plictiseala, asa ca cele doua autoturisme circulau cu viteza redusa. La semaforul de la capatul tramvaiului 45, ultimul semafor inainte de coliziune, martorul umbla la telefon cat a fost rosu la semafor, iar cand s-a facut verde, victima Vicol Daniel Andrei a plecat putin mai in fata, astfel ca martorul era in spatele lui, nu mai statea in lateral. In aceasta formula au circulat autoturismele pana la locul coliziunii. Cele doua vehicule se deplasau pe aceeasi banda de circulatie, cel mai probabil cea de langa axul ce separa sensurile, intre ele fiind o distanta de cca. 50-100 de metri. Martorul a apreciat ca vehiculul sau si al victimei circulau cu cca. 40 Km/h, maxim 50 Km/h, iar daca victima Vicol Daniel Andrei mergea cu o viteza mai mare, chiar putea sa evite coliziunea, pentru ca la o viteza atat de mica nu a putut manevra vehiculul suficient de repede. Martorul a mai descris cum, mergand in spatele victimei Vicol Daniel Andrei, deodata a vazut farurile unei masini care venea pe contrasensul ei cu o viteza foarte mare. Masina a aparut „ca o fantoma”, iar Vicol Daniel Andrei a incercat sa o evite, martorul observand cum vehiculul Audi a virat putin dreapta spre trotuar, dar nu suficient cat sa evite celalalt vehicul. Martorul a descris coliziunea ca pe „un sut pe care il dai la minge”, vehiculele nu s-au rasturnat, ci s-au tarat. Autoturismul Audi a ajuns cu fata spre Chitila, urcat pe bordura, aproape lipit de un stalp, ca si cum ar fi fost parcat lateral. Celalalt autoturism era in flacari in partea din fata, la capota motor, unde avea distrugeri mari. Imediat dupa coliziune, a oprit martorul, a sarit din masina si a mers la Audi cu gandul sa il scoata pe Vicol Daniel Andrei de acolo, dar cand a mers spre masina l-a vazut pe acesta pe iarba, pe campul de langa vehicul. Conform martorului, victima „statea ca un covrig, era tot rupt in el, il tineau doar pantalonii”, era pe camp in lateral pe partea dreapta a autoturismului Audi. Martorul a presupus ca victima a fost proiectata pe usa din dreapta a masinii, dupa care usa s-a blocat la loc. Victima avea ochii inchisi, martorul tipa la ea cat putea de tare, gandindu-se ca, daca ar incerca sa o mute, i-ar face mai mult rau, nici nu credea ca Vicol Daniel Andrei era mort, fiind sigur ca medicii il vor salva. Cat martorul era langa victima, in zona au venit si alte persoane in trecere. A strigat la ele sa vina ambulanta, apeland el insusi numarul de urgenta. Ambulanta a sosit in cca. 7-8 minute, iar in aceasta perioada a venit o femeie care spunea ca e asistenta, i-a pus mana la gat lui Vicol Daniel Andrei si a spus ca era mort si ca se duce la celalalt sofer sa il salveze, adica la inculpat. Martorul a ramas langa victima si a vazut cum alte persoane incercau sa il scoata pe celalalt sofer din masina. A vazut cum inculpatul a fost scos din vehiculul sau si ca era tinut in picioare de celelalte persoane, care ii dadeau palme peste fata, sa il trezeasca. Celalalt sofer era viu, astfel ca martorul nu s-a mai interesat de el. A venit salvarea, iar medicii au confirmat ca Vicol Daniel Andrei era mort. L-au luat pe celalalt sofer si l-au dus la spital. Dupa coliziune s-au strans in cateva minute mai multe persoane acolo, care au ajutat la stingerea focului si la scoaterea inculpatului din masina. In cadrul audierii, martorului i-au fost prezentate imagini surprinse de camerele de supraveghere instalate la imobilul de pe Sos. Chitilei nr. 333-335 si a indicat autoturismul Audi si autoturismul marca BMW, care apar in cadru la ora afisata 03.28.11 (ora fiind decalata), autoturismul Audi fiind primul, urmat de vehiculul martorului, la care nu functiona farul xenon stanga, ceea ce se observa si pe filmare. Martorul a mai apreciat ca, daca inculpatul mergea cu o viteza legala, coliziunea nu mai avea loc, iar daca avea loc nu s-ar fi soldat cu moartea cuiva.

In cursul judecatii, contrar celor sustinute de apararea inculpatului cu ocazia audierii martorului, instanta retine ca martorul Minca Alex Armin (declaratie filele 49-50 vol. V dosar instanta) si-a mentinut declaratiile date in cursul urmaririi penale, fara a se contrazice in declaratiile oferite organelor judiciare. Astfel, martorul a aratat ca in data de 08.09.2019, in jurul orei 2.30-3 dimineata, era in drum spre casa pe Soseaua Chitilei. Victima era in fata sa intr-un Audi A4 gri, iar martorul se afla in spatele acestuia intr-o masina BMW, mergea foarte incet pe banda 2, nu isi aminteste exact pentru ca au trecut 3 ani si jumatate, a aratat ca a dat toate detaliile la procuror. Avea in jur de 30km/h, iar victima era la circa 25-50m in fata lui, iar aceasta distanta era nu pentru ca victima mergea mai repede decat martorul, ci pentru ca la semaforul rosu victima a plecat mai repede decat el pentru ca martorul se uita la navigatie. Era la o distanta suficienta astfel incat sa aiba vizibilitate, dar sa fie si la o distanta incat sa nu fie atins deloc in acel accident. A vazut la un moment dat doar farurile de la masina, ca un fulger, intr-o secunda a izbit masina victimei si a aruncat-o pe camp, a venit de pe contrasens, avea o viteza foarte mare, cu viteza luminii, avea cel putin 250km/h. Inainte de impact, semaforul de pe partea lor se facuse galben si urma sa fie rosu, urmau sa se opreasca 100% la rosu si nu crede ca victima apucase sa puna frana. In continuare, martorul a aratat ca a tras de volan dreapta, a sarit jos din masina, a sarit spre masina victimei sa o duca la spital, a vazut-o pe camp la 3m, nu stia ce sa faca, a tipat la victima, a sunat la 112, la familie, incheia apelul si suna in alta parte. Era total aerian la momentul respectiv, dar crede ca 2-3 minute a fost doar martorul cu cei implicati in coliziune si era foarte disperat pentru ca nu stia ce sa faca. Au trecut masini si s-au oprit, a vazut la un moment dat la masina inculpatului o persoana care spunea ca este asistenta, i-a cerut sa vina la victima insa a constatat ca nu are ce sa faca pentru ca este moarta si a spus ca merge sa il salveze pe celalalt. La 3-5 minute a vazut ca inculpatul a iesit din masina, era sustinut de cineva, dar martorul a apreciat ca nu poti tine pe cineva daca nu se tine singur pe picioare. Martorul a aratat ca nu era langa inculpat si nu a auzit ce vorbea cu persoanele care il sustineau. Din cate isi aduce aminte, pe Soseaua Chitilei, pe sensul lor de mers nu mai erau alte masini decat cele 2 ale lor. Martorul a mai sustinut ca nu stie ca Vicol Daniel sa fi consumat droguri si nu stie daca a consumat inainte sa urce la volan, nu era absolut nimic schimbat la el in comportament. Pe Calea Grivitei, el a mers putin mai in fata, mai agresiv, iar la unul din semafoare, la un rosu, victima Vicol Daniel Andrei i-a comunicat in limbajul lor sa nu mai mearga asa intrucat este tarziu, discutie care a avut loc pe geam, pe loc, ei fiind pozitionati paralel. Aceasta discutie a avut loc pe Calea Grivitei. Martorul a sustinut ca nu crede ca au mers paralel, au mers fie unul in fata, fie celalalt, nu poate preciza daca au mers pe aceeasi banda sau pe benzi diferite (asadar, martorul nu se contrazice, asa cum sustine apararea inculpatului, ci nu isi mai aduce aminte exact, dat fiind ca este audiat cu privire la un eveniment ce a avut loc in urma cu mai bine de 3 ani). Martorul a precizat ca dupa acel soc, victima fiind prietenul sau, nu are cum sa isi aduca aminte toate detaliile din trafic inainte de impact. Poate au existat portiuni de drum in care au mers lateral, dar nu poate preciza ca tot drumul. Nu aveau cum sa mearga tot drumul lateral, nu stie de ce s-a consemnat asa la procuror (sublinierea instantei – acest aspect nu a fost consemnat in declaratia data la procuror, fiind insa o mentiune facuta de apararea inculpatului in interpretarea acestei declaratii din care rezulta ca cele doua autoturisme s-au deplasat in acelasi timp spre Chitila, iar la semafoare soferii opreau paral el si discutau prin geamurile deschise), si atunci a declarat la fel, ca sunt alte cuvinte, dar ideea este tot una. Crede ca la ultimul semafor, victima a plecat cu 3-4 secunde la verde inaintea mea, nu a avut cronometru si nu poate indica exact cu cat timp inainte.

La fata locului, dupa cum s-a aratat deja, a fost identificat si martorul Umbres Ion, de profesie taximetrist. Cu ocazia audierii sale (filele 19-20 vol. 2 d.u.p.), martorul a aratat ca plecase in data de 08.09.2019, in jurul orei 03.00, din Chitila spre Bucuresti, deplasandu-se pe Drumul Padurea Chitila (de fapt Soseaua Chitila-Mogosoaia), pana la giratoriul cu str. Banatului, unde a facut stanga si a mers spre Bucuresti. A vazut cum din spate, in acelasi giratoriu, a intrat un autoturism care l-a ajuns din urma si i-a facut semne cu faza lunga sa se dea de pe banda a 2-a.

Autoturismul, de culoare rosie, l-ar fi depasit pe dreapta, apoi s-a pozitionat in fata sa si l-a sicanat, i-a franat in fata, apoi a accelerat catre Soseaua de Centura. La intersectia cu Soseaua de Centura, autoturismul rosu a incetinit putin, apoi a accelerat foarte tare. Martorul a auzit motorul turat, scartait de roti si a apreciat ca autoturismul rosu a accelerat pana la 200 km/h, a accelerat si el si ar fi observat cum autoturismul rosu a trecut pe culoarea rosie a semaforului de la intersectia cu str. Teodor Neagoe, a inceput sa mearga in zig-zag, iar martorul a auzit o bubuitura si a vazut o lumina puternica in fata, pe partea stanga. La fata locului, martorul a vazut si o femeie care a afirmat ca autoturismul rosu era sa intre in autoturismul ei inainte de incident (autoturismul de culoare inchisa pe care inculpatul l-a ocolit imediat dupa trecerea de intersectia Sos. Chitila cu str. Teodor Neagoe).

In cursul judecatii, martorul Umbres Ion (declaratie fila 138 vol. V dosar instanta), desi a aratat ca isi mentine declaratia data in cursul judecatii, a prezentat o situatie de fapt usor diferita, dar acest aspect este explicabil prin distanta de timp dintre cele doua audieri; ca atare, sub aspectul contradictiilor existente dintre cele doua declaratii, instanta va retine in ansamblul probator pe cea din cursul urmaririi penale, fiind data foarte aproape de momentul evenimentului rutier. Astfel, martorul a aratat ca in noaptea respectiva venea de acasa, se afla pe Soseaua Banatului, in sensul spre Bucuresti. Din spatele sau a venit o masina rosie care i-a facut semn din faruri sa se dea la o parte, dar martorul nu a vrut, iar masina a venit paralel cu a martorului, soferul crede ca a vrut sa ii spuna ceva, dar nu i-a mai spus, dupa care a plecat inainte foarte tare de langa martor, a trecut in fata sa, l-a sicanat intrucat a franat usor intrucat s-au aprins stopurile. Din zona respectiva si pana la pod erau 600 m, iar cand martorul a ajuns la pod sa coboare, acea masina rosie avea deja 1km in fata sa. Martorul a sustinut ca a mers special mai repede ca sa vada cat de departe se duce. A vazut semaforul pe culoarea rosie si a observat ca acea masina rosie a trecut pe rosu direct. In acea zona a putut s a vada s emaforul dar nu si locul accidentului pentru ca este curba, dar a vazut o lumina puternica. Cand a ajuns la locul accidentului, masina rosie avea flacara, nu foarte mare, a fost stinsa de catre cei care erau pe acolo. A observat cand au ajuns 2-3 tineri, a inteles ca au coborat din bloc si o masina de culoar e alb a parcata in fata martorului, crede ca era o fata care o conducea. Conducatorul masinii rosii era in autovehicul, masina intoarsa spre oras pe contrasens. A coborat sa vada ce se intampla, a observat o fata si un baiat care au tipat ca este un baiat pe camp iesit din masina, dar nu s-a uitat. Conducatorul din masina rosie era prins in scaun si erau toate airbag-urile sarite, nu se vedeau urme de sange pe el, nu a stat sa se uite pentru ca i se face rau in astfel de situatii. In continuare, martorul a aratat ca a venit politia, iar martorul a stat o perioada in masina pentru ca nu se simtea bine. La intrebarea procurorului, martorul a aratat ca nu a vazut alte masini in intersectie la momentul in care masina rosie a intrat in acea intersectie pe culoarea rosie a semaforului. Din locul in care se afla si pana la acea intersectie era o distanta de aproape 1km. A spus ca masina era intoarsa cu fata spre Bucuresti desi era in aceeasi directie cu directia initiala de deplasare deoarece, banuieste martorul, ca dupa ce a trecut de intersectie a lovit cu roata din spate acel scuar existent imediat dupa intersectie si s-a sucit si a ajuns din nou in acea pozitie dar pe contrasens. Martorul a precizat ca masina lovita de masina rosie era la o distanta de circa 10 m de aceasta, crede ca a fost cumva un impact frontal. A sustinut martorul ca era o bordura acolo care nu prea se vede bine si avand in vedere ca nu era nimeni pe strada, ca sa ajungi pe contrasens este clar ca a lovit bordura. Nu a vazut urme pe acea bordura, este posibil sa se fi uitat, dar nu mai stie. La intrebarea aparatorului ales al inculpatului, martorul Umbres Ion a aratat ca pentru un participant la trafic care nu cunostea zona, scuarul respectiv era greu vizibil, pentru ca semnele de circulatie care indica viraj la stanga sunt in fata semaforului. Chiar la capatul scuarului, acolo unde se ingusteaza, nu exista niciun semn. Martorul a precizat in continuare ca nu isi aminteste exact ce a discutat cu acea doamna care se afla la fata locului, crede ca ii cerea un extinctor sau solicita sa sune la savare, era foarte panicata. Martorul a mentionat ca nu isi aminteste sa fi spus la politie daca fata respectiva l-a intrebat daca a vazut ca autoturismul rosu era sa intre in ea. Nu a scris el declaratia la politie, nici nu a semnat el, nu isi mai aduce aminte. A declarat insa in continuare ca recunoaste semnatura sa de pe declaratia din 11.09.2019 care i-a fost prezentata, au trecut 2 ani si nu isi aduce aminte. Totodata, la intrebarea aparatorului ales al partilor civile, martorul Umbres Ion a aratat ca in momentul in care masina rosie a intrat pe culoarea rosie in acea intersectie, pe distanta de aproape 1km existenta intre martor si acel autovehicul rosu, nu se mai afla niciun alt vehicul, nici pe o parte si nici pe cealalta. A sustinut ca sunt intersectii mai mici, daca bordura nu este vopsita, scuarul respectiv nu este vizibil nici daca se merge cu viteza legala.

Din perspectiva trecerii timpului, cu consecinte asupra memoriei persoanelor audiate, cu atat mai mult cu cat in acest caz este vorba de o persoana in varsta de 52 de ani, aceste diferente dintre declaratii (la instanta martorul Umbres nu a mai declarat ca a vazut cand masina rosie, dupa ce a trecut pe culoarea rosie a semaforului, a mers in zig-zag, ci dimpotriva, ca era curba si nu mai avea vizibilitate, observand doar semaforul nu si locul accidentului, a declarat despre existenta unui autoturism de culoare alba si nu de culoare inchisa si a negat existenta unei discutii cu conducatorul acelui vehicul in sensul ca persoana in cauza ar fi declarat ca inculpatul era sa intre in ea) sunt explicabile, insa in probatoriu se va retine partea din declaratie (care vizeaza astfel de neconcordante minore) data in 11.09.2019, la 3 zile de la evenimentul rutier.

De asemenea, in cursul urmarii penale s-a procedat la audierea martorilor care au ajuns primii la locul accidentului, respectiv martorii Mogos Silviu-Daniel, Zahariuc Andreea, Maiovschi Ileana si Pupezescu Adrian-Gheorghe.

Astfel, martorul Mogos Silviu Daniel (declaratie filele 22-25 vol. 2 d.u.p.) a aratat ca locuieste in imobilul de pe Sos. Chitila nr. 349 cu prietena sa, martora Maiovschi Ileana, si a fost trezit de zgomot de roti si de o bubuitura. A observat cele doua autoturisme, cel Aston Martin avand flacari in zona motorului. Langa soferul Audi, intins pe iarba, era un barbat care se agita, care parea sa il cunoasca pe sofer. Imediat dupa martor, la fata locului a ajuns un taximetrist si o doamna bruneta, care a afirmat ca pe ea a incercat sa o depaseasca (sublinierea instantei – trecerea pe langa un vehicul, pe benzi diferite ale aceluiasi sens de mers, nu este considerata depasire, conform legii) auto Aston Martin inainte de impact. Martorul a realizat ca soferul autoturismului marca Audi era decedat, apoi a mers la Aston Martin, unde o prietena de-ale sale, Zahariuc Andreea, impreuna cu o alta femeie care era asistenta medicala si care ajunsese acolo dupa taximetrist, il ajuta pe soferul autoturismului marca Aston Martin, care iesise singur din masina si care l-a rugat pe martor sa il sune pe tatal sau, i-a dat numarul de telefon, iar prietena martorului, Ileana, l-a sunat pe tatal soferului Aston Martin si l-a anuntat despre incident.

Martorul Mogos Silviu Daniel, fiind audiat in cursul judecatii in conditii de contradictorialitate (declaratie filele 145-146 vol. III dosar instanta), a aratat ca i-a atras atentia autovehiculul Aston Martin pentru ca luase foc doar in zona motorului. A fost primul si singurul care s-a apropiat de Aston Martin pentru ca stia ca autovehiculele moderne au un sistem de oprire a combustibilului in aceste cazuri si a considerat ca nu este nicio problema. S-a apropiat pe partea soferului, geamurile laterale erau inchise si neafectate de impact, in masina era o persoana de sex masculin, avea urme de pudra de talc, era ca o pulbere in suspensie. Persoana nu era incarcerata, a vazut ca traieste, avea ochii deschisi, a considerat ca ii face mai rau daca o scoate din masina. Desi era intuneric, a putut observa ca nu avea centura de siguranta, ori nu a avut-o ori s-a eliberat in acele momente. A dorit sa se deplaseze catre cealalta implicata in accident, era o persoana cazuta pe camp despre care a aflat de la persoana de sex masculin care era foarte agitata si se afla pe partea carosabila (sublinierea instantei – martorul Minca Alex Armin). Aceasta persoana care se agita foarte tare venea dinspre centru catre Chitila si era mai mult ca sigur un cunoscut al victimei. Martorul s-a deplasat catre acea victima impreuna cu alta persoana de sex feminin care a spus ca era cadru medical. Pe camp a sesizat o persoana de sex masculin care prezenta semne incompatibile cu viata, din punctul sau de vedere, picioarele le avea intr-o pozitie nefireasca, fara semne vitale si cu un traumatism toracic puternic. Doamna respectiva a incercat sa ii gaseasca semne vitale la nivelul gatului, iar martorul a verificat daca are semne vitale la nivelul mainii. Din cate a inteles, prietena martorului este a doua persoana care a sunat la 112 Aceasta a coborat la 1 minut si jumatate dupa martor. Cand a vazut ca nu are ce sa faca acolo, s-a deplasat catre scara blocului pentru a lua stingatorul. A observat ca deja stinsese un alt conducator cu un stingator provenit din masina. Atunci s-a apropiat de Aston Martin, acolo era martora Andreea Zahariuc si a constatat ca persoana din Aston Martin reusise sa deschida usa si scosese picioarele afara din auto mobil. Persoana din Aston Martin era intr-o stare constienta, l-a ajutat sa iasa din masina, impropriu spus, pentru ca el a iesit singur cu jumatate de corp, l-a ajutat sa iasa foarte incet, intrucat erau multe piese metalice ascutite. L-a tras la 10 m distanta de automobil, l-a pus pe o parte si a spus ca il doare, l-a intrebat cum il chema si i-a spus ca Mario, respira cu greutate, l-a intreb at pe mar tor daca a decedat cineva. I-a spus ca nu a decedat nimeni, sa se linisteasca, i-a spus ca il doare foarte tare burta, dupa care l-a intrebat daca este lovit rau Aston Martin sau ceva de genul, martorul comunicand ca este in regula masina, incerca sa il linisteasca. Ulterior a venit prietena sa Maiovschi Ileana, l-a intrebat daca vrea sa anunte pe cineva, le-a dat numarul de telefon pe care il stia pe de rost, nu a spus despre cine este vorba, a sunat prietena martorului si i-a spus sa vina la fata locului. Martorul a mai precizat ca dintre cei de la fata locului, taximetristul a spus ca Aston Martin a trecut cu 200km/ora pe langa el in Chitila. Tine minte acest lucru pentru ca martorul a inceput sa rada intrucat nu a crezut asa ceva. Dupa ce a traversat, a intalnit o domnisoara blonda care era in stare de soc si a spus ceva, nu isi aduce aminte ce anume. De la politie a aflat ca acea persoana blonda ar fi venit dinspre strada Teodor Neagoe si s-ar fi deplasat catre centru. A mentionat martorul ca locuieste acolo de 7 ani, au fost in jur de 19 accidente, este o intersectie foarte periculoasa, semnalizarea lipseste cu desavarsire din punctul sau de vedere, se circula cu viteza excesiva. Se refera martorul la faptul ca scuarurile nu sunt semnalizate corespunzator, mai ales noaptea, au pus 3 borduri pe mijlocul drumului. Nu exista indicatoare de presemnalizare a trecerilor de pietoni nici in prezent. In ceea ce priveste urmele accidentului, a aratat ca la acel moment s-a concentrat pe cioburi, il interesa locul impactului si cat de mult s-au deplasat masinile. A apreciat ca s-au deplasat foarte putin, crede ca 10 m era distanta una fata de cealalta dintre masinile implicate. Nu poate preciza pe ce sens de mers a avut loc impactul. A doua zi dimineata a analizat locul si a observat o bordura lovita de cauciuc intrucat avea o pata neagra, pe sensul dinspre Chitila catre centru. Nu isi aduce aminte daca erau urme de franare, a trecut prea mult timp. Bordura respectiva era a scuarului dintre sensuri. Bordura respectiva era doar gri, nu avea semne care sa o faca vizibila pe timpul noptii. La intrebarea aparatorului ales al inculpatului, martorul a aratat ca el consider ca ce a declarat la politie corespunde adevarului intrucat a dat declaratie la 3 zile de accident. Acum nu isi mai aminteste daca a fost un zgomot de scartait si frane urmate de impact. La politie memoria sa era mult mai recenta cu privire la cele intamplate, acum nu isi mai aminteste daca acea persoana de sex feminin a mentionat ca Aston Martin a incercat sa o depaseasca. La intrebarea aparatorului ales al inculpatului, a aratat ca de regula, la orele 2-3 noaptea, bulevardul in cauza este circulat, fiind un bulevard care deserveste mai multe localitati. La intrebarea aparatorului ales al partilor civile, martorul ales a aratat ca persoana din Aston Martin era in stare de soc, constienta si i-a raspuns la toate intrebarile. La intrebarea aparatorului ales al inculpatului, martorul a sustinut ca nu poate preciza daca acea persoana era in conditii normale de soc sau era sub influenta drogurilor pentru ca nu o cunoaste personal. Nu poate sa precizeze daca prezenta halena alcoolica, in aer se simtea miros de ars si iarba.

Martora Zahariuc Andreea a declarat ca era in locuinta cu martorul Mogos Silviu-Daniel si cu prietena acestuia, Maiovschi Ileana, confirmand evenimentele expuse de martorul Mogos, atat in declaratia oferita in cursul urmaririi penale (filele 27-29 vol. 2 d.u.p.), cat si in cea oferita instantei de judecata (declaratie fila 148 vol. III dosar instanta).

De asemenea, martora Maiovschi Ileana a confirmat declaratiile celorlalti doi martori cu care se afla in locuinta, respectiv martorii Mogos Silviu Daniel si Zahariuc Andreea, atat in declaratia data in cursul urmaririi penale (filele 30-32 vol. 2 d.u.p.), cat si in cea oferita instantei de judecata (declaratie fila 147 vol. III dosar instanta).

Si martorul Pupezescu Adrian-Gheorghe ( filele 34-35 vol. 2 d.u.p. si declaratie fila 112 vol. III dosar instanta) a fost audiat in cauza ca fiind persoana care a sunat la 112 si care a oferit detalii cu privire la cele constatate dupa incident, fara a oferi insa alte detalii cu privire la modalitatea in care s-a produs acesta, nefiind in zona respectiva la acel moment, ci ajungand ulterior.

In cursul judecatii au mai fost audiati 3 martori noi, dintre cei care au contactat serviciul SNUAU 112 si au solicitat interventia autoritatilor pentru acest incident.

Astfel, martorul Enache Gabriel (declaratie fila 135 vol. V dosar instanta) a aratat ca in noaptea respectiva era acasa, dormea, l-a trezit o bubuitura foarte mare, s-a ridicat brusc crezand ca cineva a lovit masinile din parcarea din fata blocului. A mers la geamul din bucatarie, apoi pe balcon si a observat ca o masina marca Audi A6 era pe trotuar, cealalta masina era cumva in fata acestei masini, iar in partea stanga fata luase foc. A apelat la 112, a constatat ca se face legatura mai greu, motiv pentru care, fiind politist, a luat statia de serviciu si a anuntat despre acest incident colegii de la sectia 5 si a solicitat sa vina urgent la fata locului si pentru a se acorda ingrijiri, daca este cazul. Nu a coborat din bloc pentru ca la ora 06.00 urma sa intre la serviciu. Intre timp i s -a raspuns si la 112, a precizat ca este necesara si prezenta pompierilor, insa intre timp a fost stinsa flacara. Nu a putut observa cine a facut acest lucru, era o distanta destul de mare, nu a putut sa observe nici numarul persoanelor implicate. Nu a observat daca iesise cineva din autovehiculele implicate. La intrebarea procurorului, martorul a aratat ca accidentul era pe partea cealalta de blocul in care locuiesc, era la o distanta de cateva sute de metri, era noapte, crede ca ora 4.

Martorul Paraschivescu Ovidiu Romulus (declaratie fila 136 vol. V dosar instanta) a sustinut ca evenimentul s-a produs in jur de 3 dimineata, dormea, s-a trezit din cauza unui zgomot puternic, ca un vuiet, a mers la geam pentru ca a vazut si o lumina puternica. A vazut 2 masini, nu poate preciza marca intrucat era o distanta de cateva zeci de metri si zona respectiva era luminata mai putin din unghiul in care martorul se afla intrucat la el era lumina aprinsa si existau felinare in fata blocului. A sunat la 112, in timp ce suna a vazut o persoana iesita pe iarba si care se misca la acel moment, era pe iarba, nu s-a ridicat nimeni in picioare, la un moment dat a fost o persoana langa ea, dar ii este foarte greu, pentru ca au trecut 3 ani, sa isi aminteasca exact cand a aparut acea persoana. Nu stie cat a durat convorbirea la 112, dar dupa ce a incheiat convorbirea a vrut sa coboatre in fata blocului, insa nu a mai coborat deoarece a vazut ca erau deja mai multe persoane in fata locului. La scurt timp, a observat o masina de politie care a venit la fata locului. Martorul a aratat ca ulterior a predat catre politie un stick cu inregistrarile de pe camerele de supraveghere ale blocului in care locuieste. Se poate observa pe acel stick doar cum o masina apare cu viteza foarte mare, nu se observa exact impactul. Pe inregistrari crede ca se vede o lumina puternica in urma impactului. Martorul a mai aratat ca a locuit in zona 9 ani, timp in care au fost multe accidente, insa de departe acesta a fost cel mai violent pe care l-a vazut si gravitatea sa este foarte mare. Pe parcursul diminetii a fost martorul familiilor care au trecut pe acolo. Este afectat personal de acest accident pentru ca este parinte la randul sau si isi da seama de efectele deciziilor lor si consecintele faptelor lor. La intrebarea aparatorului ales al inculpatului, martorul a aratat ca accidentele pe care el le-a vazut nu s-au produs in zona scuarului in care a fost produs acest accident, unele s-au produs pe fondul vitezei in general, in zona intersectiei sau dinspre centura catre Bucuresti. chiar a fost afectat de unul dintre aceste accidente intrucat o masina, din cauza vitezei a intrat pe trotuar si a lovit 2 masini dintre care una era a sa. Cu privire la acel scuar, martorul a aratat ca el crede ca are un stalp reflectorizant, erau tot timpul stalpisori pana la scuar care delimitau sensurile de mers. Nu stie daca acestia au existat in permanenta, acestia fiind de plastic.

In egala masura, martorul Tatu Catalin Costin (declaratie fila 137 vol. V dosar instanta) a declarat ca a trecut destul timp, insa poate relata cele intamplate. El locuieste in zona in care s-a produs accidentul, in noaptea respectiva dormea, era impreuna cu prietena sa, au fost treziti de un vuiet urmat de o bubuitura, a sarit din pat, prima reactie a fost sa sune la 112. Prietena martorului se panicase, a trebuit sa o calmeze. S-a uitat pe fereastra si a constatat ca au aparut multe persoane la locul accidentului care s-a produs pe sensul Bucuresti-Chitila, au aparut si fortele de ordine (politie, SMURD si ambulanta). El nu a mai coborat din bloc pentru ca nu mai era necesara prezenta sa, nu est de specialitate si trebuia sa o linisteasca si pe prietena lui care era destul de panicata. Martorul isi aduce vag aminte ca una dintre persoanele pe care a considerat-o ca fiind victima a crezut ca era o fata imbracata in alb. Fortele de ordine au inceput sa acorde primul ajutor, se facea o resuscitare pe zona de spatiu verde, pe targa ambulantei iesita de pe carosabil era o alta persoana, erau masini in fata blocului. A auzit plansete, le-a auzit in timpul noptii, probabil era familia victimelor. In jur de ora 7 a venit o autospeciala a politiei pentru a ridica masinile. La intrebarea aparatorului ales al inculpatului, martorul a aratat ca in intersectia respectiva au fost accidente minore de-a lungul timpului, cel putin cele pe care le-a observat el. Din punctul sau de vedere, ca participant la trafic in zona respectiva, nu a avut niciodata probleme de orientare sau sa trebuiasca sa evite alte obstacole. Locuieste in orasul Chitila de cand s-a nascut, in blocul respectiv locuieste de 4 ani. Din cate isi aminteste, prealabil scuarului respectiv pe directia Bucuresti Ilfov erau si niste stalpisori flexibili de delimitare a sensului de circulatie. E xis t a o ins ula denivela ta in zona int ers ect iei, dar care nu sicaneaza drumul. Pe directia Chitila-Bucuresti exista o banda amenajata pentru viraj la stanga, iar scuarul, insula denivelata nu creeaza nicio sicana pentru cele 2 benzi de circulatie pe directia inainte s pre Bucuresti.

Referitor la semnalizarea rutiera a acestui scuar, nu poate face nicio referire, nici acum nu stie cum este semnalizata. La intrebarea aparatorului ales al inculpatului, martorul a aratat ca in zona au loc accidente din cauz a conduitei in trafic, uneori semaforizarea este cu galben intermitent, nu functioneaza, dar rareori am constatat acest aspect. Nu isi aminteste daca semaforizarea functiona in intersectie in zona respectiva.

Specialistilor din cadrul SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMANIA SRL li s-a solicitat ca, pana la emiterea raportului vizand analiza tuturor datelor descarcate, sa puna la dispozitia organului de urmarire penala o analiza partiala a datelor privind viteza, acceleratia si frana.

La data de 21.01.2020, specialistii SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMANIA SRL au transmis prin e-mail analiza partiala a datelor stocate de unitatea de control airbag, asa cum au fost ele primite de la celelalte sisteme ale vehiculului, rezultand urmatoarele:

- incepand cu 5 secunde inainte de coliziune si pana in momentul coliziunii, vitezele cu care a circulat autoturismul marca Aston Martin, condus de inculpat, inregistrate de doua ori pe secunda,au fost de 131 km/h (-5 secunde); 134 km/h (-4,5 secunde); 137 km/h (-4 secunde); 141 km/h (-3,5 secunde); 145 km/h (-3 secunde); 151 km/h (-2.5 secunde); 157 km/h (- 2 secunde); 162 km/h (- 1.5 secunde); 161 km/h (- 1 secunde); 154 km/h (-0.5 secunde); 143 km/h (impact), cea din urma fiind viteza la care a avut loc coliziunea cu autoturismul marca Audi;

- incepand cu 5 secunde inainte de coliziune si pana in momentul coliziunii, pedala de acceleratie a fost actionata in proportie de 63% (-5 secunde); 68% (- 4.5 secunde); 78% (-4 secunde); 78% (- 3.5 secunde); 91% (-3 secunde); 92% (-2.5 secunde); 91% (-2 secunde); 83% (-1.5 secunde); 100% (-1 secunde); 80% (-0.5 secunde); 100% (impact), cel din urma procent fiind inregistrat in momentul coliziunii;

- incepand cu 5 secunde inainte de coliziune si pana in momentul coliziunii, pedala de frana nu a fost actionata.

Ulterior, a fost depus si raportul final de analiza, intocmit de specialistii SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMANIA SRL la data de 31.01.2020, care a mentinut concluziile partiale indicate anterior, dar a adus si alte precizari, printre care:

- ACU a detectat si a inregistrat complet un eveniment de coliziune frontala;

- Nu au fost prezente coduri de eroare inainte sau la momentul evenimentului detectat;

lampa de avertizare airbag era OFF (stinsa);

- Timpul sistemului ACU in momentul detectarii evenimentului era 54h 41min 58s

550ms;

- In momentul evenimentului, contorul ciclului de aprindere a sistemului ACU era la

1154 cicluri de aprindere, iar valoarea odometrului indica 637.3 Km;

- Senzorul centurii de siguranta a soferului indica: “Centura pusa”;

- Senzorul centurii de siguranta a pasagerului indica: “Centura nu este pusa”;

- Senzorul scaunului pasagerului indica: “Scaun neocupat”;

- Lampa ON a airbag-ului pasagerului era ON (pornita). Airbag-ul fata dreapta nu era dezactivat.

- Senzorii pozitiei scaunelor soferului si pasagerului indicau: “Spate”.

- Gravitatea evenimentului detectat a fost suficient de mare pentru a activa sistemul de retinere necesar, conform specificatiilor: airbag frontal sofer si pasager stadiul 1 si stadiul 2, dispozitiv pretensionare centura de siguranta si dispozitiv pretensionare capat centura de siguranta sofer, airbag genunchi sofer si airbag cortina dreapta.

- Un singur eveniment a fost detectat, o singura inregistrare accident 1 si un singur EDR 1 au fost stocate, descriind evenimentul de declansare frontala.

- Conform informatiilor primite prin magistrala CAN, in momentul evenimentului detectat, vehiculul inregistra o vitez a de 143 km/h, pedala de acceleratie era 100% apasata, iar pedala de frana nu era apasata in momentul inceperii calculului algoritmului.

- Nu a fost gasit niciun indiciu al unei defectiuni ACU in informatiile de memorie.

In continuare, instanta retine ca in cursul urmaririi penale au fost ridicate si analizate si inregistrarile camerelor de supraveghere care au surprins comportamentul autoturismului Aston Martin in cele 5 secunde inainte de coliziune, cele rezultate coroborandu-se armonios cu probele ce rezulta din raportul final de analiza, intocmit de specialistii SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMANIA SRL la data de 31.01.2020.

Astfel, una dintre camerele apartinand SC Axel Fun SRL (fisier ”455 SC 2019 Sos. Chitilei, f. 209 – filmare 00423”), instalata pe Sos. Chitilei nr. 361, in a carei raza de actiune intra si intersectia dintre Sos. Chitilei si str. Teodor Neagoe, a surprins autoturismul marca Aston Martin patrunzand in intersectie, pe a doua banda dinspre trotuar, pe culoarea rosie a semaforului la ora afisata 03:05:12, iar la ora afisata 03:05:16 a surprins explozia (lumina puternica) provocata de coliziunea cu autoturismul marca Audi, fara a se observa exact impactul, locul accidentului nefiind in raza de actiune a acestei camere. Orele afisate sunt decalate fata de ora reala, insa relevant este faptul ca, de la patrunderea in intersectie a autoturismului Aston Martin pe culoarea rosie a semaforului si pana in momentul exploziei provocate de coliziunea acestuia cu autoturismul marca Audi au trecut 4 secunde. Aceasta inregistrare a fost vizionata si in sedinta de judecata din data de 13.01.2023, in prezenta partilor prezente la termen (cu exceptia tatalui victimei, care nu a dorit sa vizioneze aceste imagini), ale aparatorilor si a reprezentantului Ministerului Public. Se poate observa cu usurinta din aceste inregistrari ca autovehiculul de culoare inchisa care a virat dreapta de pe str. Teodor Neagoe circula regulamentar, a semnalizat corespunzator schimbarea directiei de deplasare, circula cu viteza redusa, pe banda nr. 1, fara a incomoda in vreun fel ceilalti participanti la trafic, virand exact pe prima banda a Sos Chitila, dinspre trotuar, fara a se putea retine ca ar fi putut incomoda in vreun fel pe un alt conducator auto care ar fi venit de pe banda nr. 2 dinspre trotuar (cum este cazul inculpatului).

De asemenea, camera de supraveghere apartinand Annua Residence, instalata pe Sos.

Chitilei nr. 349, cu vedere din sens opus fata de camera descrisa mai sus, a surprins autoturismul

marca Aston Martin patrunzand in intersectia dintre Sos. Chitilei si str. Teodor Neagoe la ora afisata 02:44:52 (fisier ”ch01_20190908024452”). Aceeasi camera a surprins reflexia luminii produse de explozia ce a avut loc in urma coliziunii celor doua autoturisme, la ora afisata 02:44:56. Si aceste ore sunt decalate fata de ora reala, insa relevant este faptul ca, din momentul patrunderii autoturismului Aston Martin in intersectie si pana in momentul exploziei ca urmare a coliziunii cu autoturismul marca Audi au trecut 4 secunde. Si aceasta inregistrare a fost vizionata in sedinta de judecata din data de 13.01.2023, in prezenta partilor prezente la termen (cu exceptia tatalui victimei care nu a dorit sa vizioneze aceste imagini), ale aparatorilor si a reprezentantului Ministerului Public. Se poate observa cu usurinta din aceste inregistrari ca autovehiculul de culoare inchisa care a virat dreapta de pe str. Teodor Neagoe, pe Sos. Chitila, circula regulamentar, cu viteza redusa, pe banda nr. 1, fara a incomoda in vreun fel ceilalti participanti la trafic. Daca inculpatul s-a simtit incomodat de acest autovehicul a fost din cauza vitezei sale de deplasare si consumului de alcool si cocaina; circuland in aceste conditii, inculpatul se putea astepta sa intalneasca si alti participanti la trafic pe traseul sau si trebuia sa isi adapteze viteza de deplasare astfel incat sa nu fie surprins in trafic de alti participanti la trafic care circulau regulamentar.

Totodata, camera de supraveghere instalata la Complex Colosseum Park, din Sos. Chitilei nr. 284 (”fisier Colosseum 08.09.2019, f. 215 – M5 CV SP”), a inregistrat intr-un plan indepartat deplasarea autoturismelor implicate in coliziune, precum si explozia. Asadar, imaginile au surprins patrunderea autoturismului marca Aston Martin in intersectia amintita la ora reala 03:02:36, iar coliziunea cu autoturismul marca Audi la ora 03:02:39. Imaginile mai releva faptul ca explozia nu a fost instantanee, ci a survenit la ora 03:02:40, la o secunda dupa coliziune.

In imaginile mentionate mai sus se observa si acel vehicul de culoare inchisa invocat de catre apararea inculpatului in mod frecvent, in principal pentru a solicita schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de ucidere din culpa, intrucat conduita nepreventiva a acelui conducator auto ar fi determinat actiunile inculpatului inscriindu-se in lantul cauzal al accidentului. Cu toate acestea, instanta retine ca acest vehicul circula pe strada Teodor Neagoe, opreste la culoarea rosie a semaforului instalat la intersectia cu Sos. Chitilei si reporneste cu viteza foarte mica, dupa ce culoarea semaforului se schimba in verde, semnalizeaza dreapta si intra pe Sos. Chitilei, pe banda nr. 1, pe aceeasi directie de deplasare ca si autoturismul Aston Martin condus de inculpat pe banda nr. 2. Momentul in care autoturismul mentionat finalizeaza virajul la dreapta si incepe deplasarea pe directia inainte este situat cu 6 secunde inaintea celui in care autoturismul Aston Martin patrunde in intersectie. Autoturismul de culoare inchisa, care se deplasa cu viteza redusa pe banda nr. 1 de circulatie, a fost ajuns din urma in scurt timp de autoturismul Aston Martin care s-a urcat cu partea stanga pe un scuar amplasat intre sensurile de mers, aceasta fiind modalitatea in care auto turismul condus de inculpat a devansat autoturismul de culoare inchisa, fara ca acel conducator auto al autovehiculului de pe banda nr. 1 sa fi incomodat pe inculpat in vreun fel, acesta putandu-si continua nestingherit drumul pe banda nr. 2 pe care se afla, banda de langa axul drumului delimitat la acel moment de acel scuar la care apararea inculpatului face referire frecvent. Dupa aceasta trecere pe langa autoturismul de culoare inchisa, fara ca inculpatul sa fie stingherit de acel vehicul de culoare inchisa care circula regulamentar, autoturismul marca Aston Martin a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune frontala cu autoturismul marca Audi, condus de victima Vicol Daniel Andrei, care a decedat in urma leziunilor suferite.

Avand in vedere ca de la momentul in care autoturismul marca Aston Martin a patruns in

intersectie pe culoarea rosie a semaforului (03:02:36) si pana in momentul coliziunii cu autoturismul marca Audi (3:02:39) au trecut 3 secunde, rezulta ca datele puse la dispozitie de specialistii din cadrul SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMANIA SRL privesc deplasarea autoturismului marca Aston Martin incepand cu 2 secunde inainte de patrunderea in intersectie si pana in momentul coliziunii.

Asadar, avand in vedere ca unitatea de control airbag a stocat datele din cele 5 secunde premergatoare coliziunii, de doua ori pe secunda, conform raportului sus mentionat, rezulta ca autoturismul marca Aston Martin s-a deplasat in cele 2 secunde anterioare patrunderii in intersectie cu vitezele de 131 km/h si pedala acceleratie la 63% (cu 5 secunde inainte de impact); 134 km/h si pedala acceleratie la 68% (cu 4.5 secunde inainte de impact); 137 km/h si pedala acceleratie la 78% (cu 4 secunde inainte de impact); 141 k m/h si pedala acceleratie la 78% (cu 3.5 secun de inainte de impact); 145 km/h si pedala acceleratie la 91% (cu 3 secunde inainte de impact), acesta fiind momentul la care a patruns in intersectie pe culoarea rosie a semaforului. In urmatoarele 3 secunde, de la patrunderea in intersectie si pana la col iziune, autoturismul a circulat cu vitezele de 151 km/h (pedala acceleratie la 92%); 157 km/h (pedala acceleratie la 91%); 162 km/h (pedala acceleratie la 83%); 161 km/h (pedala acceleratie la 100%); 154 km/h (pedala acceleratie la 80%). Unitatea de control airbag a inregistrat viteza de 143 km/h (pedala acceleratie la 100%) in momentul coliziunii cu autoturismul marca Audi.

Rezulta din aceste probe ca inculpatul Iorgulescu Gino Mario a condus autoturismul marca Aston Martin pe Sos. Chitila, iar in momentul in care s-a apropiat de intersectia cu str. Teodor Neagoe, culoarea semaforului fiind rosie, a circulat cu o viteza care a crescut de la 131 km/h pana la 145 km/h, pedala de acceleratie fiind apasata progresiv de la 63% pana la 91%.

Dupa ce a patruns in intersectie pe culoarea rosie a semaforului cu o viteza de 145 km/h, inculpatul a dorit sa treaca prin stanga de autoturismul de culoarea inchisa care circula cu viteza redusa pe banda nr. 1, respectiv pe banda nr. 2, pe care de altfel circula si premergator (a se vedea in acest sens inregistrarile camerelor de supraveghere din fisierul fisier ”455 SC 2019 Sos. Chitilei, f. 209 – filmare 00423”), insa autoturismul Aston Martin nu a mai putut sa tina banda sa din cauza vitezei cu care circula si s-a urcat cu partea din stanga pe scuarul ce separa sensurile de mers, in acest mod trecand pe langa autoturismul de culoare inchisa. Dupa ce scuarul s-a terminat, autoturismul inculpatului a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune frontala cu autoturismul marca Audi care circula din sens invers, pe banda de langa axul drumului, condus de victima Vicol Daniel Andrei, care a decedat in urma coliziunii.

Trebuie mentionat in acest context ca dupa patrunderea in intersectie si observarea autoturismului de culoare inchisa care circula pe banda nr. 1, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a apasat mai tare pedala de acceleratie (chiar inainte de a se urca pe scuar), viteza autoturismului crescand in timpul manevrelor de trecere pe langa vehiculul inchis la culoare pana la 162 km/h, in conditiile in care acele momente autoturismului inculpatului era urcat cu partea stanga pe scuarul ce despartea sensurile. Din momentul in care a patruns in intersectie si pana in momentul coliziunii, viteza vehiculului a crescut in mod constant pana la 162 km/h, iar acceleratia a ajuns la 100%, pentru ca ulterior sa scada la 80% pentru o jumatate de secunda, iar viteza sa scada pana la 143 km/h in momentul coliziunii (din cauza urmelor de frecare dintre rotile vehiculului si bordura pe care a urcat). Urmatorul moment este cel al impactului, in care autoturismul avea viteza de 143 km/h, iar pedala de acceleratie era apasata la maximum.

In cele 5 secunde in care unitatea de control airbag a inregistrat datele, inculpatul nu a actionat pedala de frana, viteza scazand de la 162 km/h pana la 143 km/h ca urmare a unei usoare decelerari (frana de motor), precum si din cauza urmelor de frecare dintre rotile vehiculului si bordura pe care a urcat.

Pentru stabilirea dinamicii producerii evenimentului, pentru stabilirea momentului aparitiei starii de pericol, avand in vedere probele de la dosar si vitezele celor doua vehicule, pentru a stabili care erau posibilitatile de prevenire si evitare a acestui eveniment rutier, precum si pentru a se stabili vitezele cu care au circulat autoturismul Aston Martin si autoturismul marca Audi in punctele in care acestea au fost surprinse de camerele de supraveghere, prin ordonanta nr. 3588/P/2019 din data de 19.11.2019 s-a dispus efectuarea de catre expertii din cadrul Ministerului Justitiei – Institutul National de Expertize Criminalistice a unei expertize tehnice judiciare (calificata ulterior ca fiind o expertiza criminalistica), pentru lamurirea acestor aspecte.

In cauza s-a depus astfel Raportul de expertiza criminalistica nr. 73/16.03.2020, emis de Institutul National de Expertize Criminalistice (filele 200-227 vol. 2 d.u.p.), formulandu-se urmatoarele concluzii:

1. In ceea ce priveste dinamica producerii evenimentului, concluziile fac trimitere la pct. 1 din capitolul „Constatari”. In esenta, pe baza urmelor descoperite cu ocazia cercetarii la fata locului, deformarilor autoturismelor, pozitiei si leziunilor victimei, precum si imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, expertii au stabilit ca autoturismul marca Aston Martin a circulat din directia Soseaua de Centura catre Bd. Laminorului si a patruns pe culoarea rosie a semaforului in intersectia Sos. Chitila cu str. Teodor Neagoe, la scurt timp dupa ce un autoturism de culoare inchisa a virat dreapta pe Sos. Chitila de pe str. Teodor Neagoe, manevra efectuata pe culoarea verde a semaforului. Autoturismul Aston Martin a devansat autoturismul de culoare inchisa, ocazie cu care a imprimat pe partea carosabila o urma de pneu identificata cu ocazia cercetarii la fat a locului, urcand pe scuarul care separa sensurile de mers, imprejurare in care a produs urmele existente pe bordura scuarului. Dupa terminarea scuarului, autoturismul Aston Martin a patruns partial pe contrasens, unde pe banda de langa axul drumului circula autoturismul marca Audi A4. Cele doua autoturisme au intrat in coliziune aproximativ frontala, apoi au ricosat in pozitiile finale in care au fost gasite la fata locului. Coroborand leziunile victimei cu avariile usii stanga fata, expertii au apreciat ca, in momentul impactului si in momentele imediat urmatoare, victima a fost impinsa de o forta centrifuga in usa stanga fata, iar din cauza amplitudinii acesteia, corpul sau a fost proiectat in exteriorul habitaclului prin geamul respectiv.

2. Locul impactului s-a situat la o distanta masurata in plan longitudinal de cca. 1,5 m anterior locului in care a inceput urma de frecare, iar in plan transversal la cca. 1 m de acelasi reper, pe sensul de mers Bd. Laminorului – str. Teodor Neagoe.

3. In momentul impactului, autoturismul Aston Martin era situat partial pe contrasens, inclinat sub un anumit unghi fata de axul drumului, raportat la sensul sau de deplasare, respectiv str. Teodor Neagoe – Bd. Laminorului. Autoturismul Audi A4, in momentul impactului, era situat pe banda a doua, aproximativ paralel cu axul drumului, pe sensul de mers Bd. Laminorului – str. Teodor Neagoe.

4. Viteza de impact a autoturismului Aston Martin inmatriculat cu nr. (...), condus de numitul Gino Mario Iorgulescu, a fost de aproximativ 143km/h. Viteza de impact a autoturismului Audi A4 cu nr. de inmatriculare (...), condus de numitul Daniel Andrei Vicol, a fost de cca. 63km/h.

5. Autoturismul Aston Martin inmatriculat cu nr. (...), condus de inculpatul Iorgulescu Gino Mario, in momentul in care a fost surprins de camera de supraveghere video de la:

- SC Superbet Gaming SRL, Chitila, a avut o viteza de cca. 161km/h;

- MOL Chitila – nu se poate stabili – fisier incompatibil cu software-ul din dotare;

- Politia Locala, a avut o viteza de cca. 161km/h;

- SC Romstal SRL, a avut o viteza de cca. 140km/h;

- SC Axel Fun SRL camera 1, a avut o viteza de cca. 152km/h;

- SC Axel Fun SRL camera 2, a avut o viteza de cca. 163 km/h;

- Annua Residence, a avut o viteza de cca. 154 km/h;

- Complex Colosseum – Intrare Leroy Merlin, a avut o viteza de cca. 164 km/h;

- Complex Colosseum – Summer Park 1, a avut o viteza de cca. 150 km/h.

6. Autoturismul Audi A4 inmatriculare cu nr., condus de numitul Daniel Andrei Vicol, in momentul in care a fost surprins de camera de supraveghere video de la:

- Complex Colosseum – Summer Park 1, a avut o viteza de cca. 70 km/h;

- Imobil Sos. Chitilei 333-335, a avut o viteza de cca. 69 km/h.

7. Inculpatul Iorgulescu Gino Mario, conducatorul autoturismului Aston Martin DBS, inmatriculat cu nr. (...), putea preveni accidentul rutier, daca nu parasea sensul sau de deplasare. Victima Daniel Andrei Vicol, conducatorul autoturismului Audi A4 inmatriculat cu nr. (…), nu putea evita si nici preveni evenimentul rutier, viteza sa de deplasare nefiind in legatura de cauzalitate cu evenimentul produs.

9. Cauza producerii evenimentului consta in patrunderea pe contrasens a autoturismului Aston Martin DBS, inmatriculat cu nr. (...), condus de Gino Mario Iorgulescu.

Dupa cum s-a aratat anterior, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a plecat conducand in conditiile aratate autoturismul Aston Martin DBS de la locuinta familiei Toader din sat Gulia, com. Tartasesti, jud. Dambovita, la ora aproximativa ora 02:51 (ora la care inculpatul o apeleaza pe martora Dobrisan Raluca si o anunta ca vine spre Bucuresti, iar postul sau telefonic este localizat pentru ultima data in raza de acoperire a releului din Tartasesti, jud. Dambovita), acest aspect rezultand de altfel si din declaratia martorei Dobritan Raluca din cursul urmaririi penale.

Autoturismul Aston Martin s-a deplasat din com. Tartasesti, jud. Dambovita si a circulat pe DN7 pana la locul coliziunii cu autoturismul Audi A4 condus de victima. Portiunea din DN7 care trece prin Chitila se numeste Sos. Banatului, iar dupa intersectia cu Soseaua de Centura si intrarea in mun. Bucuresti devine Sos. Chitilei.

Raportul de expertiza criminalistica depus la dosarul de urmarire penala a stabilit ca autoturismul Aston Martin a circulat cu viteze asemanatoare in toate momentele in care a fost surprins de camerele de supraveghere video pe traseul urmat pana in locul coliziunii. Cu ajutorul aplicatiei Google Earth s-a stabilit ca, de la intersectia cu sens giratoriu dintre Sos. Chitila-Mogosoaia si Sos. Banatului si pana la locul coliziunii exista 9 treceri de pietoni. La viteza cu care a circulat autoturismul Aston Martin, noaptea, in localitate, rezulta ca orice incercare de traversare a strazii de catre un pieton pe acele treceri de pietoni ar fi fost echivalenta cu riscul unei accidentari mortale, situatie evitata insa prin norocul inculpatului si nicidecum prin experienta la volan a inculpatului, asa cum sustine apararea acestuia, care arata ca a condus pe o distanta considerabila pana la coliziune si, cu toate acestea, nu au fost probleme.

Dupa cum s-a aratat deja, evenimentele expuse s-au petrecut in contextul in care inculpatul avea o criza de gelozie si era furios ca prietena sa, martora Marzavan Maria, care era neinsotita de el in Clubul Nuba din mun. Bucuresti, refuza sa plece acasa la solicitarea sa, astfel ca inculpatul s-a

hotarat sa se deplaseze catre mun. Bucuresti cu autoturismul Aston Martin, avand o alcoolemie de peste 1,96 g/l alcool pur in sange si fiind sub influenta cocainei, in ciuda sfaturilor venite de la membrii familiei Toader de a nu conduce in acea stare (cea cunoscuta de acestia – aceea de a se afla sub influenta alcoolului). Nu a reusit sa se calmeze in cele aproximativ 2 ore si jumatate (astfel cum a reiesit din declaratiile martorilor audiati coroborate cu procesul verbal de analiza a datelor retinute de furnizorii de servicii de telecomunicatii) de cand se certa cu martora, timp in care putea apela la ajutorul soferului pe care martorii au declarat ca il avea, chiar daca se afla in afara Bucurestiului. Nu a incercat sa se tempereze nici cand conducea vehiculul, dimpotriva a raspuns si in acele momente la apelul telefonic al prietenei sale, cu putin timp inainte de impact (accentuandu-si cel mai probabil starea de gelozie). In aceste conditii a ales inculpatul sa conduca pe drumurile publice, intr-o stare de furie pe care si-a accentuat-o raspunzand la telefon in timp ce conducea cu o viteza extraordinar de mare si trecand pe culoarea rosie a semaforului. Daca nu a observat acel scuar pe care a urcat si care a determinat intrarea sa ulterioara partial pe contrasens, acest aspect se datoreaza exclusiv conduitei sale care circula in aceste conditii, si nu din cauza autoritatilor care nu ar fi semnalizat corespunzator acel scuar.

De altfel, in inregistrarea camerei de supraveghere apartinand SC Axel Fun SRL (fisier ”455 SC 2019 Sos. Chitilei, f. 209 – filmare 00423”), instalata pe Sos. Chitilei nr. 361, se poate observa ca acel scuar este vizibil de la distanta considerabila la care este montata camera de supraveghere si, mai mult, a fost vizibil pentru toate vehiculele care au circulat anterior cu o viteza rezonabila, pe aceeasi banda ca si inculpatul, banda nr. 2 dinspre trotuar (dupa cum se observa in inregistrare). Mai mult, acest aspect rezulta si din declaratiile martorilor audiati la solicitarea inculpatului.

Astfel, martorul Paraschivescu Ovidiu Romulus (declaratie fila 136 vol. V dosar instanta) a sustinut ca accidentele pe care el le-a vazut nu s-au produs in zona scuarului in care a fost produs acest accident, unele s-au produs pe fondul vitezei in general, in zona intersectiei sau dinspre centura catre Bucuresti. chiar a fost afectat de unul dintre aceste accidente intrucat o masina, din cauza vitezei a intrat pe trotuar si a lovit 2 masini dintre care una era a sa. Declaratia acestui martor vine sa infirme declaratiile date de martorii Mogos si Umbres, sub acest aspect, al periculozitatii intersectiei si lipsa de vizibilitate a scuarului. Chiar daca acesta ar putea fi mai bine marcat, nu inseamna ca nu era vizibil daca se circula cu viteza legala sau chiar cu o viteza redusa in conditiile in care se circula noaptea.

In egala masura, martorul Tatu Catalin Costin (declaratie fila 137 vol. V dosar instanta) a declarat ca in intersectia respectiva au fost accidente minore de-a lungul timpului, cel putin cele pe care le-a observat el. Din punctul sau de vedere, ca participant la trafic in zona respectiva, nu a avut niciodata probleme de orientare sau sa trebuiasca sa evite alte obstacole. Locuieste in orasul Chitila de cand s-a nascut, in blocul respectiv locuieste de 4 ani. Exista o insula denivelata in zona intersectiei, dar care nu sicaneaza drumul. Pe directia Chitila Bucuresti exista o banda amenajata pentru viraj la stanga, iar scuarul, insula denivelata nu creeaza nicio sicana pentru cele 2 benzi de circulatie pe directia inainte spre Bucuresti. Martorul a aratat ca in zona au loc accidente din cauza conduitei in trafic.

Declaratia martorului se coroboreaza cu inregistrarile camerei de supraveghere apartinand SC Axel Fun SRL (fisier ”455 SC 2019 Sos. Chitilei, f. 209 – filmare 00423”), instalate pe Sos. Chitilei nr. 361, din care rezulta ca pe banda 2 pe care circula nu exista niciun obstacol, inculpatul nu a fost incomodat in trafic nici de autovehiculul de culoare inchisa care a virat pe Sos. Chitilei dinspre str. Teodor Neagoe si care se afla pe o alta banda, banda nr. 1, iar inculpatul trebuia doar sa tina banda sa, banda nr. 2, si nu sa urce pe scuarul care nu il incomoda, acesta fiind situat in partea stanga fata de banda sa de deplasare.

Pentru toate aceste considerente, instanta nu poate primi acele aparari ale inculpatului care se bazeaza pe punctul de vedere exprimat de expertul recomandat de inculpat la efectuarea expertizei criminalistice (filele 274-297 vol. 5 d.u.p.).

Astfel, prin acel punct de vedere s-a invederat lipsa de semnalizare a scuarului, aspect care ar fi creat starea de pericol initial (cu consecinta retinerii culpei, si nu intentiei indirecte, in opinia apararii inculpatului). Desi retine ca in mod regretabil autoritatile inca nu semnalizeaza corespunzator anumite zone (prin montarea de indicatoare si marcaje corespunzatoare) de pe drumurile publice (in acest caz lipsurile fiind deja constatate prin Raportul de Inspectie de Siguranta Rutiera suplimentara de accident – ISA nr. REISR 644/2019 emis de Autoritatea Rutiera Romana, filele 240-249 vol. 2 d.u.p.), instanta retine insa ca acest aspect nu a influentat in niciun fel producerea evenimentului rutier. Pe langa aspectele deja aratate in paragrafele anterioare, instanta subliniaza faptul ca potrivit urmelor constatate la cercetarea la fata locului, inculpatul nu a acrosat acest scuar in zona de inceput unde trebuia montat indicatorul corespunzator si a carui lipsa a fost constatata, ci la cativa metri dupa, desi nici atunci nu a fost incomodat de vehiculul de culoare inchisa pe langa care trecea (care totusi circula mai aproape de linia care delimita cele doua benzi ale aceluiasi sens de mers decat de marginea trotuarului, dar totusi pe banda sa). Mai mult decat atat, inculpatul cunostea acel drum, din declaratia martorului Toader Dumitru reiesind ca venea la fiecare 2-3 luni la casa lor din sat Gulia si ramanea de fiecare data peste noapte, astfel ca putea sa observe cu acele ocazii zonele din trafic care nu ar fi fost corect semnalizate si sa le evite pe viitor.

De asemenea, contrar apararii inculpatului (aratate pe parcursul judecatii, dar care nu au mai fost sustinute la termenul din data de 13.01.2023, dupa vizionarea inregistrarilor camerelor de supraveghere din trafic), instanta retine ca nu se poate pune problema crearii unei stari de pericol de catre autoturismul de culoare inchisa care a virat dreapta pe Sos. Chitila de pe str. Teodor Neagoe, manevra efectuata pe culoarea verde a semaforului, dupa semnalizare prealabila, pe banda nr. 1, circuland in continuare cu viteza redusa pe banda nr. 1. Manevrele acestui autoturism au fost regulamentare, chiar daca circula mai aproape de linia care delimita cele doua benzi ale aceluiasi sens de mers decat de marginea trotuarului, dar totusi pe banda sa. In realitate, daca inculpatul s-a simtit incomodat de acest vehicul, motiv pentru care a urcat pe acel scuar (existent in stanga benzii sale de circulatie, fara a incomoda in vreun fel deplasarea unui vehicul pe acea banda), aceasta s-a datorat vitezei sale de deplasare extraordinar de mari. Astfel, chiar daca inculpatul ar fi incercat sa ocoleasca acel vehicul pentru a evita o coliziune cu acesta (cu privire la care instanta subliniaza inca o data ca circula regulamentar), nu trebuie omis faptul ca starea de pericol initiala a fost creata de inculpat, care conducea cu o astfel de viteza si care trecuse de putin timp (3 secunde) pe culoarea rosie a semaforului.

In punctul de vedere exprimat de expertul recomandat de inculpat la efectuarea expertizei criminalistice (filele 274-297 vol. 5 d.u.p.) s-a mai sustinut ca victima a condus pe banda nr. 2, de langa axul drumului, contrar dispozitiilor art. 42 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Este adevarat, conform art. 42 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cand circulatia se desfasoara pe doua sau mai multe benzi pe sens (cum este cazul in speta, pe ambele sensuri de mers de pe Sos. Chitilei), acestea se folosesc de catre conducatorii de vehicule in functie de intensitatea traficului si viteza de deplasare, avand obligatia sa revina pe prima banda ori de cate ori acest lucru este posibil, daca aceasta nu este destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane. In mod surprinzator astfel, apararea inculpatului apreciaza ca victima este partial vinovata de producerea acestui eveniment rutier, pentru ca circula pe banda nr. 2 in loc de banda nr. 1, desi premergator intrarii in intersectia dintre Sos. Chitilei si str. Teodor Neagoe, inculpatul circula, similar, pe banda nr. 2. Ca atare, apararea considera ca acest aspect, respectiv faptul ca inculpatul circula pe banda nr. 2, nu se inscrie in lantul cauzal, insa considera ca faptul ca victima circula in aceste conditii se inscrie in lantul cauzal al evenimentului rutier. Cu toate acestea, instanta retine ca niciunul dintre cele doua aspecte nu prezinta relevanta, aceste norme de circulatie invocate avand rolul de a asigura fluidizarea traficului si nu sunt prevazute pentru a asigura o siguranta rutiera sporita. Spre exemplu, aceeasi regula exista si pentru autostrazi, drumuri delimitate cu parapeti; in cazul acestora din urma, nu se poate sustine ca s-a prevazut obligatia de a circula pe banda nr. 1 pentru a asigura o protectie sporita pentru situatia in care alt vehicul ar veni pe contrasens, ci evident pentru fluidizarea traficului. Ca atare, o asemenea sustinere nu poate fi primita. Este ca si cum s-ar invoca faptul ca victima avea posibilitatea de evitare a evenimentului rutier daca nu se afla in acel loc in acel moment, ceea ce evident nu poate fi primit.

In punctul de vedere exprimat de expertul recomandat de inculpat la efectuarea expertizei criminalistice (filele 274-297 vol. 5 d.u.p.) s-a mai sustinut ca victima nu purta centura de siguranta, contrar dispozitiilor art. 36 alin. (1) din O.u.G. nr. 195/2002 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cu toate acestea, instanta retine ca faptul ca victima nu purta centura de siguranta nu se inscrie in lantul cauzal al evenimentului rutier. Coliziunea s-ar fi produs independent de faptul ca victima purta sau nu centura de siguranta; victima nu putea preveni si evita coliziunea daca ar fi purtat centura de siguranta. Putea cel mult sa evite consecintele nefaste ale coliziunii, aspect care insa nu putea influenta nici gradul de vinovatie al inculpatului in producerea evenimentului rutier (vinovatia exclusiva) si nici forma de vinovatie retinuta in sarcina sa (intentia indirecta). Daca decesul nu s-ar fi produs pentru ca victima purta centura de siguranta, fapta ar fi fost incadrata tot intr-o fapta contra vietii, infractiunea de tentativa la omor. Dincolo de aceste aspecte, inculpatul nu a facut dovada faptului ca decesul nu s-ar fi produs daca purta centura de siguranta. Este inca un element pe care inculpatul l-a lasat pe seama hazardului, in realitate inculpatul prevazand ca la acea viteza poate sa intre in coliziune cu alt vehicul si sa cauzeze decesul uneia sau mai multor persoane (inclusiv dintre cele care nu sunt obligate sa poarte centura, potrivit legii, spre exemplu femeile insarcinate), deci indiferent daca purtau sau nu centura de siguranta.

Inculpatul a mai sustinut, prin avocatii alesi, ca victima a consumat la randul sau cocaina si ca atare i se poate retine o culpa in producerea evenimentului rutier. Cu toate acestea, desi a retinut in considerentele anterioare ca victima era sub influenta cocainei, instanta retine ca aceasta imprejurare putea atrage cel mult sanctionarea victimei pentru infractiunea prevazuta in art. 336 alin. (2) din Codul penal, daca victima supravietuia, si nicidecum vreo culpa in producerea evenimentului rutier. Indiferent de faptul ca s-ar fi aflat sau nu sub influenta cocainei, nimic din ceea ce a facut premergator victima nu l-a incomodat pe inculpat. Victima circula pe banda sa, pe sensul sau de mers, inculpatul fiind cel care a intrat partial pe contrasens si ulterior in coliziune cu autovehiculul victimei. Ar fi fost relevant acest aspect doar in ipoteza in care victima ar fi putut evita evenimentul rutier si, cu toate acestea nu a facut-o din lipsa de reactie din cauza modificarilor fizice, psihice si comportamentale cauzate de consumul de droguri. Raportat insa la viteza de deplasare a celuilalt conducator auto si timpul extrem de scurt pe care l-a avut pentru o eventuala reactie (0,45 secunde conform raportului expertilor criminalisti, pagina 52/55), dintre momentul intrarii pe contrasens si momentul impactului, nu exista nicio posibilitate de evitare a coliziunii de catre nicio persoana, aflata sau nu sub influenta drogurilor.

Cu privire la faptul ca si victima ar fi depasit limita maxima admisa in localitate, instanta retine ca intr-adevar victima circula la momentul impactului cu viteza de 63 km/h, fata de viteza legala de 50 km/h in localitate. Cu toate acestea, instanta retine argumentele pertinente expuse de expertii criminalisti conform carora victima Daniel Andrei Vicol, conducatorul autoturismului Audi A4 inmatriculat cu nr. (…), nu putea evita si nici preveni evenimentul rutier, viteza sa de deplasare nefiind in legatura de cauzalitate cu evenimentul produs. Astfel, expertii au concluzionat (pagina 53/55 din raport) ca timpul de care ar fi trebuit sa dispuna conducatorul autovehiculului Audi A4 pentru a efectua orice manevra de evitare a coliziunii era de 1,1 secunde. Or, avand in vedere ca a avut la dispozitie doar 0,45 secunde, victima nu a dispus de suficient timp pentru a evita coliziunea; avand in vedere ca timpul aferent intarzierilor involuntare este mai mare decat timpul de care a dispus pentru a efectua orice manevra de evitare, rezulta ca in acest caz viteza sa de deplasare nu are legatura de cauzalitate cu evenimentul produs.

Instanta subliniaza astfel ca si daca circula cu viteza legala de 50 km/h, victima nu putea evita coliziunea. Or, asa cum s-a aratat in raportul intocmit de expertii criminalisti (pagina 49/50), autoturismul Aston Martin a intrat partial pe contrasens atunci cand se afla la o distanta de 17,5 metri fata de locul impactului, iar autoturismul Audi A4 se afla la circa 7,5 metri fata de acelasi reper. Rezulta asadar ca autoturismul Audi A4 nu putea evita prin franare evenimentul rutier nici daca circula cu viteza legala de 50 km/h. Dincolo de aceste aspecte, esential este ca, timpul scurs pana la impact era insuficient pentru a avea vreo reactie, indiferent de viteza cu care circula. Avand in vedere ca inculpatul avea o viteza de 143 km/h, fara a frana si cu pedala de acceleratie apasata la maxim, la un impact frontal cu acest autovehicul, indiferent de viteza la impact a celuilalt vehicul, consecintele nu puteau fi decat dintre cele mai nefaste, o eventuala supravietuire fiind lasata pe seama hazardului.

In acest context, instanta retine ca din coroborarea intregului material probatoriu, se poate considera, in mod neindoielnic, ca inculpatul IORGULESCU GINO MARIO este cel care a savarsit faptele retinute in sarcina sa cu forma de vinovatie ceruta de lege, acestea sunt nejustificate si imputabile inculpatului.

In drept, Tribunalul retine ca potrivit dispozitiilor art. 188 alin. (1) din Codul penal (infractiunea de „omor”), uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

In conformitate cu prevederile art. 336 alin. (1) din Codul penal (infractiunea de „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante”), conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda. Conform alin. (2) al aceluiasi text de lege, cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si persoana, aflata sub influenta unor substante psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere.

Prin decizia nr. 11/2022 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial nr. 430 din 3 mai 2022, s-a stabilit ca fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, avand o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange si aflandu-se sub influenta unor substante psihoactive, intruneste elementele de tipicitate ale infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) si (2) din Codul penal, infractiune unica.

De asemenea, prin decizia nr. 48/2021 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial nr. 698 din 14 iulie 2021, s-a stabilit ca „Folosirea sintagmei 'substante psihoactive' din cuprinsul normei de incriminare a art. 336 alin. (2) din Codul penal include, pe langa categoria de substante la care face referire Legea nr. 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decat cele prevazute de acte normative in vigoare, republicata, si substantele prevazute in continutul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, cu modificarile si completarile ulterioare”.

In consecinta, Tribunalul retine ca, in drept, faptele inculpatului IORGULESCU GINO MARIO constand in aceea ca la data de 08.09.2019, pe fondul unei crize de gelozie, fiind intr-o stare de furie, avand o alcoolemie de peste 1,96 g/l si fiind sub influenta cocainei, intentionand sa se deplaseze din sat Gulia, com. Tartasesti, jud. Dambovita, spre Clubul Nuba din Parcul Herastrau, mun. Bucuresti, unde se afla fosta sa prietena si care refuza sa plece acasa la solicitarea lui, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de inmatriculare (…) cu o viteza ce depasea cu mult viteza legala de 50 km/h in localitate, patrunzand pe culoarea rosie a semaforului cu viteza de 145 km/h in intersectia dintre Sos. Chitilei si str. Teodor Neagoe, apoi accelerand pana la 162 de km/h in momentul in care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteza redusa pe banda I, urcand in cele din urma vehiculul cu partea stanga pe un scuar aflat in stanga fata de banda sa de circulatie pe care nu se afla niciun obstacol si apasand la maximum pedala de acceleratie in conditiile in care conducea un vehicul echipat cu un motor ce dezvolta o putere de aproximativ 700 de cai putere, patrunzand ulterior pe contrasens si intrand in coliziune frontala, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi cu nr. de inmatriculare (...), condus de victima Vicol Daniel Andrei, persoana care a decedat pe loc in urma leziunilor suferite, in conditiile in care, din momentul in care a patruns in intersectie pe culoarea rosie a semaforului inculpatul nu a actionat frana si, mai mult, la momentul coliziunii pedala de acceleratie era apasata la maximum (100%), manifestand astfel o atitudine indiferenta fata de urmarile actiunilor sale pe care le-a prevazut, dar nu le-a urmarit, ci doar le-a acceptat, punand in pericol participantii la trafic, lasand producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului si astfel ucigand-o pe victima Vicol Daniel Andrei, participant la trafic, cu intentie indirecta, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de „omor”, fapta prevazuta in art. 188 alin. (1) din Codul penal si „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante”, fapta prevazuta in art. 336 alin. (1) si (2) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal.

In ceea ce priveste infractiunea de „omor”, elementul material al laturii obiective a acestei infractiuni, reprezentat prin actiunea faptuitorului, se identifica in speta in actiunea de a intra in coliziune cu autovehiculul victimei si a cauza decesul acesteia, in conditiile in care circula cu acceleratia apasata la maximum, fara a actiona pedala de frana, cu o viteza extraordinar de mare, cu mult peste viteza legala (de circa 3 ori mai mare), trecand pe culoarea rosie a semaforului cu circa 100 metri inainte de coliziune, si fiind sub influenta alcoolului (intr-o cantitate insemnata, cu mai mult de dublul limitei de la care fapta devine infractiune) si sub influenta cocainei (drog de mare risc, prevazut in Tabelul nr. II la Legea nr. 143/2000 republicata) si, mai mult, prealabil coliziunii continuand in acest timp cearta la telefon cu prietena sa, Marzavan Maria (pentru circa 2 minute, incheind apelul cu 2 minute si 22 secunde inainte de impact, iar dupa acest apel avand alte doua sesiuni de comunicari de date). Conducand astfel, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a aratat indiferenta fata de urmarile actiunilor sale pe care le-a prevazut, punand in pericol participantii la trafic, lasand producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului, actiunea sa fiind asadar susceptibila de a produce decesul victimei, ceea ce s-a si intamplat.

Urmarea imediata a infractiunii consta in rezultatul produs prin actiunea inculpatului, iar, fata de circumstantele spetei, ea imbraca forma leziunilor traumatice pe care inculpatul le-a produs victimei Vicol Daniel Andrei prin actiunea sa, leziuni care au condus la decesul pe loc al victimei.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata a fost dovedita prin administrarea probatoriului din prezenta cauza. In acest sens, instanta, din coroborarea probelor, retine ca decesul victimei a fost produs prin actiunea exclusiva a inculpatului.

Pe latura subiectiva, infractiunea de omor prevazuta in art. 188 alin. (1) din Codul penal s-a savarsit cu vinovatie in modalitatea intentiei indirecte, prevazuta in art. 16 alin. (3) lit. b) din Codul penal. Instanta constata ca in prezenta cauza inculpatul a avut reprezentarea faptei sale si, desi nu a urmarit decesul victimei Vicol Daniel Andrei, prin modalitatea in care a actionat, a acceptat posibilitatea producerii unui astfel de rezultat. Astfel, din analiza atitudinii subiective a inculpatului la momentul producerii faptei, instanta apreciaza ca acesta a actionat cu intentie, motiv pentru care in speta sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru retinerea, pe latura subiectiva, a vinovatiei sub forma intentiei indirecte, astfel cum este prevazuta de dispozitiile art. 16 alin. (3) lit. b) din Codul penal.

Contrar celor sustinute de apararea inculpatului, instanta retine ca intentia indirecta a inculpatului de a ucide victima reiese fara echivoc din urmatoarele aspecte:

Pentru a se retine forma de vinovatie a culpei, ar trebui ca in cauza sa fie vorba despre o ignoranta a soferului fata de normele de circulatie, situatie in care incalcarea normelor poate fi atat constienta, cat si involuntara, iar in acest caz, faptuitorul prevede doua rezultate (unul dorit si altul pe care nu il urmareste, dar nici nu il accepta, ci considera, in baza unor temeiuri obiective, ca poate preveni sau evita urmarea care astfel nu se va produce). Aceasta conduita capata insa forma unei intentii indirecte atunci cand cumulul de neglijente devine prea nefast pentru a mai putea fi acoperit de elementele obiective pe care conducatorul auto le-ar fi avut in vedere. Incalcarea unor norme de circulatie care, din perspectiva conducatorului auto, poate fi acoperita prin abilitati proprii (experienta la volan, reactiile bune in situatii critice) sau functii ale masinii, conduce asadar la retinerea formei de vinovatie a culpei cu prevedere, insa atunci cand incalcarea constienta a unor reguli de circulatie ce denota o periculozitate ridicata se bazeaza pe hazard, in cauza nu poate fi vorba decat de intentie indirecta. Si in cazul intentiei indirecte autorul prevede doua posibile urmari, dar accepta eventualitatea producerii oricareia dintre ele (lasand in seama sortii ce rezultat se va produce), spre deosebire de culpa, cand nu accepta producerea rezultatului periculos pe baza unor elemente obiective, apreciate insa eronat.

Inculpatul nu poate invoca in apararea sa, asa cum a aratat apararea sa, faptul ca avea experienta in a conduce autovehicule puternice sau faptul ca pana la momentul impactului a condus in aceeasi zi in acelasi conditii si nu s-a produs niciun eveniment rutier. Dupa cum instanta a aratat anterior, un alt eveniment rutier cu consecinte nefaste nu s-a produs pana atunci tocmai din cauza hazardului, din norocul inculpatului de a nu se intalni spre exemplu pe drum cu un pieton care ar fi traversat regulamentar strada pe la trecerea de pietoni peste care inculpatul a trecut cu viteze extraordinar de mari si pe culoarea rosie a semaforului. Referitor la faptul ca inculpatul conducea masini puternice, instanta retine ca acest aspect ar fi prezentat relevanta pentru siguranta inculpatului (aceste masini puternice fiind prevazute si cu multiple sisteme de siguranta pentru sofer si pasageri, cum a fost si masina inculpatului) si nu pentru ceilalti participanti la trafic care nu beneficiaza neaparat de cele mai bune sisteme de siguranta montate pe propriile vehicule, aspect care trebuia avut in vedere de inculpat atunci cand a condus o astfel de masina la viteza respectiva (143 km/h la impact, viteza de deplasare fiind redusa de urmele de frecare dintre roti si bordura scuarului si nu ca urmare a actionarii pedalei de frana), cu pedala de acceleratie la maxim si fara a frana. Sustinerile avocatului ales al inculpatului in sensul ca in astfel de situatii, cand se pierde controlul vehiculului, se recomanda accelerarea, si nu franarea, nu pot fi primite. Aceasta recomandare este valabila cand se respecta, pana la pierderea controlului vehiculului (din diverse motive – derapaj, de exemplu), viteza legala de deplasare, ceea ce nu este cazul. Premisele urcarii pe scuar cu consecinta intrarii pe contrasens a inculpatului au fost reprezentate de viteza extraordinar de mare de deplasare si faptul ca a trecut pe culoarea rosie a semaforului premergator impactului, cu circa 100 metri inainte.

Instanta nu poate primi nici acele asertiuni ale apararii inculpatului in sensul ca circula noaptea, cand traficul rutier era redus si se putea baza astfel pe acest element obiectiv, si nu pe hazard in evitarea oricarei coliziuni cu consecinte asupra vietii persoanelor. Dupa cum se poate observa din imaginile surprinse de camerele de supraveghere din trafic, desi era noapte, traficul nu era atat de redus la acea ora. Dovada ca pe sensul opus circulau victima si martorul Minca Alex Armin, iar pe sensul de mers al inculpatului, se mai afla in acel moment un autovehicul de culoare neagra. Mai mult, din declaratia martorului Mogos Silviu Daniel (declaratie filele 145-146 vol. III dosar instanta) a rezultat ca de regula, la orele 2-3 noaptea, bulevardul in cauza este circulat, fiind un bulevard care deserveste mai multe localitati. Pe de alta parte, acest aspect al traficului redus putea fi luat in considerare daca nu ar fi fost vorba de un cumul de incalcari grave ale unora dintre cele mai importante norme rutiere – conducere sub influenta alcoolului (peste dublul limitei de la care fapta devine infractiune) si drogurilor (cocaina – drog de mare risc), depasirea vitezei legale in localitate (de circa 3 ori viteza legala – 50 km/h in localitati), trecerea pe culoarea rosie a semaforului, inculpatul fiind si sub o puternica stare de furie, gelozie, accentuata pe parcurs prin faptul ca a raspuns apelului, cat timp conducea, persoanei cu care se certase in prealabil. Toate aceste aspecte, impreuna, conduc la concluzia ca pentru inculpat a fost indiferent care dintre cele doua rezultate se va produce (cel dorit – neproducerea niciunui eveniment rutier si ajungerea la destinatie in conditii de siguranta – sau cel doar acceptat – producerea unui eveniment rutier cu consecinte asupra vietii persoanelor raportat la viteza cu care circula –, ceea ce a facut sa transforme vehiculul sau intr-o arma).

Ca atare, tinand cont ca in conditiile date, aprecierea inculpatului a avut la baza sansa, intamplarea, hazardul, iar nu temeiuri obiective rezonabile, instanta retine ca acesta a comis fapta acceptand rezultatul actiunii sale, deci cu intentie indirecta.

Inculpatul a mai sustinut ca practica judiciara este constanta in a retine infractiunea de ucidere din culpa in situatia in care s-a produs decesul unei persoane ca urmare a incalcarii unor norme de circulatie de catre inculpat (pe care apararea le recunoaste de altfel).

Cu toate acestea, instanta nu a regasit nici macar un exemplu din practica judiciara din care sa rezulte ca in ipoteza unui cumul de incalcari atat de grave ale normelor de circulatie ca cele care se regasesc in prezenta cauza s-a retinut o infractiune din culpa. Dimpotriva, procurorul de caz a indicat cele doua exemple de practica judiciara (decizii definitive) in care incalcarile normelor de circulatie nu sunt atat de multe si grave ca in prezenta cauza, cand s-a retinut forma de vinovatie a intentiei indirecte. Este vorba de Decizia nr. 178/14.03.2018 a Curtii de Apel Iasi si Decizia nr. 367/01.04.2019 a Curtii de Apel Suceava (disponibile pe rolii.ro), ambele definitive inainte de savarsirea faptelor deduse judecatii si ambele mediatizate in presa scrisa inainte de savarsirea faptelor deduse judecatii (...).

Pentru aceste considerente, Tribunalul nu poate primi sustinerile inculpatului in sensul ca nu a avut intentia de a ucide persoana vatamata.

In ceea ce priveste infractiunea de „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante”, elementul material al laturii obiective a acestei infractiuni, reprezentat prin actiunea faptuitorului, se identifica in speta in actiunea inculpatului de a conduce un autovehicul – autoturismul marca Aston Martin model DBS cu numarul de inmatriculare (...), pe drumurile publice, respectiv pe drumul dinspre sat Gulia, com. Tartasesti, jud. Dambovita, spre Clubul Nuba din Parcul Herastrau, mun. Bucuresti, pana dupa intersectia dintre Sos. Chitilei si str. Teodor Neagoe (in dreptul imobilului de pe Sos. Chitilei nr. 347, sector 1) unde a produs accidentul rutier (aproximativ 14 km), fiind atat sub influenta substantelor psihoactive (cocaina), cat si sub influenta alcoolului (avand o alcoolemie la ora 03:02:39 de peste 1,96 g/l alcool pur in sange, in conditiile in care la ora 05.06 avea deja o alcoolemie de 1,96 g/l alcool pur in sange, in curba descendenta). In cauza, inculpatul a realizat acte ce intra in continutul elementului material al infractiunii ce i se retine in sarcina.

Urmarea imediata a infractiunii consta in crearea unei stari de pericol cu privire la circulatia pe drumurile publice.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata rezulta din materialitatea faptei.

Pe latura subiectiva, infractiunea de „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante” prevazuta in art. 336 alin. (1) si (2) din Codul penal s-a savarsit cu vinovatie in modalitatea intentiei directe, prevazuta in art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul penal. Instanta constata ca in prezenta cauza inculpatul a avut reprezentarea faptei sale si a urmarit producerea rezultatului. Ingerinta acestor substante a fost una voluntara, iar o eventuala diminuare a discernamantului sau la acele momente din aceste cauze nu poate fi invocata in favoarea sa.

Procedand in continuare la individualizarea judiciara a pedepselor ce se vor aplica inculpatului IORGULESCU GINO MARIO, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art. 74 alin. (1) si alin. (2) din Codul penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, conduita dupa savarsirea infractiunii, nivelul de educatie si situatia sociala a inculpatului.

Referitor la limitele de pedeapsa stabilite de legea penala pentru infractiunea savarsita, instanta retine ca art. 188 alin. (1) din Codul penal prevede ca infractiunea de ”omor” se sanctioneaza cu inchisoarea de la 10 ani la 20 de ani. Limitele de pedeapsa in cazul infractiunii de ”conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante” sunt cuprinse intre 1 an inchisoare si 5 ani inchisoare (fata de imprejurarile comiterii faptei, aratate pe larg in considerentele anterioare, neputand fi aleasa pedeapsa amenzii penale).

In ceea ce priveste gradul de pericol social concret al faptelor savarsite (imprejurarile comiterii faptei, locul si timpul in care aceasta a fost savarsita), instanta retine gravitatea deosebita a faptelor, gravitate determinata de imprejurarile concrete si de mijloacele de comitere, constand in aceea ca inculpatul a actionat pe fondul unei crize de gelozie intrucat tocmai aflase ca fosta sa prietena se afla in club Nuba si refuza sa plece acasa la solicitarea sa, motiv pentru care, avand o alcoolemie de peste 1,96 g/l si fiind sub influenta cocainei, intentionand sa se deplaseze de la petrecerea organizata in sat Gulia spre Clubul Nuba din Parcul Herastrau, mun. Bucuresti, a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de inmatriculare (…) cu o viteza ce depasea cu mult viteza legala de 50 km/h in localitate. Astfel, a patruns pe culoarea rosie a semaforului cu viteza de 145 km/h in intersectia dintre Sos. Chitilei si str. Teodor Neagoe, a accelerat pana la 162 de km/h in momentul in care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteza redusa pe banda I, la un moment dat urcand vehiculul cu partea stanga pe un scuar si apasand la maximum pedala de acceleratie (in conditiile in care autovehiculul pe care il conducea era echipat cu un motor ce dezvolta o putere de aproximativ 700 de cai putere), patrunzand pe contrasens si intrand in coliziune frontala, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi cu nr. de inmatriculare (…) ce era condus de victima Vicol Daniel Andrei, persoana care a decedat pe loc in urma leziunilor suferite. Din momentul in care a patruns in intersectie pe culoarea rosie a semaforului, inculpatul Iorgulescu Gino Mario nu a actionat pedala de frana si, mai mult, in momentul coliziunii pedala de acceleratie era apasata la maximum.

Conducand in aceste conditii, cu o viteza extraordinar de mare, cu mult peste viteza legala, trecand pe culoarea rosie a semaforului si fiind sub influenta alcoolului (intr-o cantitate insemnata, cu mai mult de dublul limitei de la care fapta devine infractiune) si sub influenta cocainei, drog de mare risc, prevazut in Tabelul nr. II la Legea nr. 143/2000 republicata, si, mai mult, continuand in acest timp cearta la telefon cu prietena sa, Marzavan Maria (pentru circa 2 minute, incheind apelul cu 2 minute si 22 secunde inainte de impact, iar dupa acest apel avand alte doua sesiuni de comunicari de date), inculpatul Iorgulescu Gino Mario a aratat indiferenta fata de urmarile actiunilor sale pe care le-a prevazut, punand in pericol participantii la trafic, lasand insa producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului si, in aceste conditii, ucigand-o pe victima Vicol Daniel Andrei, participant la trafic, cu intentie indirecta. Toate aceste aspecte releva deopotriva o periculozitate sporita a inculpatului, dezinhibitie si nesocotirea grava a normelor de circulatie rutiera.

Raportat la circumstantele personale ale inculpatului IORGULESCU GINO MARIO, instanta retine ca acesta nu are obligatii militare, are studii liceale, nefinalizand studiile universitare, este necasatorit, la data accidentului fiind administrator la Trattoria Il Calcio, a fost consumator ocazional de droguri (astfel cum rezulta din declaratiile martorilor Dobrisan Raluca si Marzavan Maria), nu era cunoscut cu antecedente penale la data savarsirii infractiunilor, insa ulterior a fost condamnat pentru savarsirea unei fapte concurente, astfel cum reiese din fisa de cazier existenta la dosarul cauzei, savarsite in cursul anului 2016 (cand acesta a fost retinut, respectiv la data de 06.09.2016).

Referitor la conduita dupa savarsirea infractiunii, instanta retine ca inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptelor, nu s-a prezentat nicio clipa in fata organelor judiciare romane pentru a da o declaratie si nici nu a dorit sa dea vreo declaratie in fata organelor judiciare italiene, la solicitarea autoritatilor judiciare romane, pentru motivele expuse in considerentele anterioare.

Prin raportare la criteriile analizate, punand in balanta circumstante reale si personale ale inculpatului, instanta apreciaza ca se impune aplicarea unor pedepse cu inchisoarea indreptate peste minim, spre mediu.

Instanta apreciaza ca in cauza nu exista circumstante legale sau judiciare atenuante de natura a conduce la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa. Astfel, nici inculpatul nu a facut dovada si nici martorii audiati pe latura civila nu au aratat acest aspect, in sensul ca inculpatul, personal sau prin membrii familiei sale, a depus eforturi pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, prin plata unor sume de bani catre partile civile sau prin consemnarea unor sume de bani pe numele partilor civile, prin interventia unor executor judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila, daca partile civile refuzau primirea unor sume de bani. Nu prezinta relevanta pentru incidenta unor astfel de circumstante faptul ca in cauza este introdus ca parte responsabila civilmente asiguratorul RCA, inculpatul avand posibilitatea sa faca plati benevole, cu atat mai mult cu cat in cauza s-a retinut intentia indirecta, si nu culpa (pentru care asiguratorul raspunde).

Asadar, constatand ca faptele exista, constituie infractiuni si acestea au fost savarsite de inculpat, instanta, potrivit art. 392 alin. (2) din Codul de procedura penala, va condamna pe inculpatul IORGULESCU GINO MARIO la pedeapsa inchisorii de 14 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de „omor”, fapta prevazuta in art. 188 alin. (1) din Codul penal (victima Vicol Daniel Andrei) si la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru infractiunea de „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante”, fapta prevazuta in art. 336 alin. (1) si (2) din Codul penal, apreciind ca pedepsele astfel cum vor fi stabilite si aplicate sunt de natura sa asigure atingerea scopurilor preventiv-educative si sanctionatorii ale pedepsei.

In ceea ce priveste apararile inculpatului (altele decat cele analizate deja, in considerentele anterioare, cu privire la cauzele producerii accidentului, retinerea faptului ca se afla sub influenta drogurilor si cu privire la forma de vinovatie retinuta), instanta subliniaza urmatoarele:

S-a sustinut prin concluziile scrise depuse la dosar incalcarea dreptului la un proces echitabil, criticandu-se, printre altele, deciziile luate de catre instanta pe parcursul cercetarii judecatoresti. Aceste aspecte nu pot fi analizate de catre instanta de fond, fiind veritabile motive de apel, depuse prematur, inainte de pronuntarea hotararii. Pe de alta parte, instanta nu poate reveni si dispune alte masuri decat cele pe care le-a dispus deja in cursul cercetarii judecatoresti, pentru motivele aratate in mod exhaustiv in incheierile de sedinta de la fiecare termen, redate succint si in prezenta hotarare; toate deciziile luate de instanta au fost dispuse pentru a garanta drepturile tuturor partilor din proces, in vederea respectarii egalitatii armelor ca si componenta a dreptului la un proces echitabil.

Sustinandu-se tot incalcarea dreptului la un proces echitabil, s-a invederat prin concluziile scrise ca instanta ar fi fost „cu adevarat impartiala daca ar fi admis fara discutii proba cu expertiza solicitata, avand in vedere faptul ca, in cazul oricarui accident de circulatie soldat cu victime, este obligatoriu a se stabili cu certitudine cine sau ce a generat starea de pericol”.

Sub acest aspect, se impune a se face urmatoarele precizari: competenta de a stabili cine sau ce a generat starea de pericol in cazul unui eveniment rutier apartine doar instantei de judecata, astfel cum rezulta expres din dispozitiile art. 103 alin. (2) din Codul de procedura penala, in urma evaluarii tuturor probelor din dosar. In conditiile alin. (1) al aceluiasi text de lege, probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege (sublinierea instantei – nici macar expertizele efectuate intr-o cauza nu pot avea valoare absoluta) si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza. Dupa cum s-a aratat anterior, probele au fost evaluate de catre instanta, incluzand Raportul de expertiza criminalistica in care expertii au concluzionat cu privire la cauzele producerii acestui eveniment rutier si au constatat aspecte tehnice (vitezele de deplasare, distantele pana la impact de la momentul intrarii inculpatului pe contrasens, timpii de reactie de la acelasi moment etc, aspecte necontestate de catre parti). Instanta nu a luat asadar decizia fara a exista un astfel de raport la dosarul cauzei, cum se sustine (inculpatul chiar a avut posibilitatea de a recomanda un expert-parte, care a si depus punctul sau de vedere, analizat pe larg, in prezenta hotarare). In realitate, inculpatul contesta sub aspectul temeiniciei (nejustificat, dupa cum s-a aratat in considerentele anterioare) acest raport ale carui concluzii ii sunt nefavorabile.

De asemenea, prin avocat ales, Popescu Mircea, inculpatul a solicitat la termenul din 13.01.2023 sa se tina cont de starea sa medicala si sa nu i se aplice o pedeapsa, ci o masura de siguranta.

Avand in vedere considerentele anterior aratate in sensul ca rezulta, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca faptele exista, constituie infractiuni si au fost savarsite de inculpat, instanta nu poate pronunta, conform dispozitiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedura penala, decat condamnarea inculpatului, deci aplicarea unor pedepse, si nu a unor masuri de siguranta, in locul pedepselor.

Pentru a lua direct o masura de siguranta, fara a aplica o pedeapsa, ar trebui ca instanta sa dispuna achitarea inculpatului in conditiile art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. d) teza a II-a din Codul de procedura penala (n.r. exista o cauza de neimputabilitate), cu referire la art. 28 din Codul penal (iresponsabilitatea). Acest ultim text de lege prevede ca nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu putea sa isi dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea sa le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze, ceea ce nu este cazul in speta, dupa cum se va arata.

Desi s-a invocat existenta unor boli psihice care ar data inca din copilarie, instanta retine ca nu s-a facut dovada prin inscrisuri medicale care sa confirme aceste afectiuni la acele momente. S- au depus inscrisuri, fotografii incepand cu anul 2016, insa nu trebuie omis ca tot in anul 2016 au aparut si primele probleme de natura penala ale inculpatului (cele de pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti). In acest context, fotografiile infatisandu-l pe inculpat, depuse la dosar ca datand din 2016-2017, si toate inscrisurile emise dupa data retinerii si arestarii sale din septembrie – octombrie 2016 in dosarul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti ar putea fi considerate pro causa. De asemenea, orice fel de sustineri actuale ale mamei inculpatului, de profesie medic psiholog, cu privire la starea psihica grava a inculpatului de dinainte de aparitia primelor probleme penale ale inculpatului, fara ca aceasta sa fi facut la momentul oportun (cand afectiunile psihice ar fi aparut) minime diligente pentru a inlatura starea de pericol pe care eventual inculpatul o reprezenta pentru sine sau pentru ceilalti din cauza acelor afectiuni psihice, nu pot fi apreciate decat ca fiind facute in scopul de a-l exonera pe inculpat de la raspunderea penala.

S-au depus inscrisuri din cursul anului 2001 (fila 48 vol. IV dosar instanta, din care rezulta ca „examinarea cerebro-ventriculara prin CT nu evidentiaza modificari tomodensiometrice intra- sau extracerebrale”). S-au mai depus inscrisuri din 2012, cand inculpatul avea varsta de circa 17 ani (facturi privind consulatii la un cabinet de psihoterapie si procedura terapie corporala acupresura, efectuate la St. Gallen/Elvetia, sustinandu-se ca sedintele de psihoterapie au fost intrerupte pe parcursul studiilor de facultate, nefinalizate, filele 54-75 vol. IV dosar instanta). Insa acestea din urma nu releva nici diagnosticul (se mentioneaza doar „boala”), nici tipul consultatiei, nici frecventa acestor tratamente si daca cu adevarat inculpatul ar fi urmat acel tratament prescris (fiind mentionate si medicamente precum „Fastum Gel”, „paracetamol”, „solmucol”, „angina tablete de supt” etc.), cu atat mai mult aceste inscrisuri nu releva faptul ca aceste eventuale probleme psihice ar fi continuat sau s-ar fi agravat pana la momentul producerii evenimentului rutier. Pana la data cand a implinit varsta de 18 ani, nu au mai fost depuse astfel de inscrisuri medicale. Aceste eventuale afectiuni nu au fost insa apreciate suficient de grave pentru a impiedica, incepand cu anul 2014, obtinerea permisului de conducere. Instanta retine astfel ca singurul act medical de dinainte de aparitia primelor probleme de natura penala ale inculpatului (2016) care ar trebui luat in considerare este reprezentat de evaluarea obligatorie efectuata de catre un psiholog abilitat inainte de obtinerea permisului de conducere de catre inculpat (vechimea permisului fiind din 2014, conform procesului-verbal de cercetare la fata locului). Chiar daca aceasta evaluare psihologica (in care se iau in considerare capacitatea de control si autocontrol, simtul raspunderii, constientizarea riscului, motivatia, orientarea atitudinala etc., in cazul unei astfel de evaluari fiind verificate de regula si atentia concentrata, atentia distributiva, memoria topografica, echilibru emotional, rezistenta la stres etc.) nu a fost depusa la dosarul cauzei, prin aceasta nu se putea constata decat ca inculpatul era apt din punct de vedere psihologic sa conduca autovehicule pe drumurile publice, altfel nu ar fi detinut permis de conducere valabil la data producerii evenimentului rutier.

Pe de alta parte, instanta retine ca in cauza nici nu s-a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili daca inculpatul avea sau nu discernamantul pastrat la momentul savarsirii faptelor. Inculpatul a solicitat o astfel de expertiza doar pentru a verifica daca poate participa psihic la acest proces, solicitand suspendarea procesului penal (expertize respinse pentru considerentele expuse in incheierea din data de 16.11.2022 la care instanta face trimitere, cu mentiunea ca se putea efectua o astfel de expertiza de catre INML in conditiile legii romane, proba imposibil de obtinut raportat la conduita inculpatului si a reprezentantului legal provizoriu).

Nici instanta, din oficiu, nu a apreciat necesar sa dispuna o astfel de expertiza. In cazurile de omor, contrar celor sustinute de catre apararea inculpatului (fara a solicita expres o astfel de expertiza), prin dl. avocat Popescu Mircea, expertiza psihiatrica nu este obligatorie in cazurile de omor si se impune doar in cazurile in care din modalitatea concreta de savarsire a faptei de omor (spre exemplu, prin cruzimi, asupra a doua sau mai multor persoane; de catre o persoana care a mai savarsit un omor; pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea altor infractiuni grave, spre exemplu talharia) sau din alte aspecte rezulta indoiala cu privire la discernamantul persoanei la momentul savarsirii infractiunii, ceea ce nu este cazul in aceasta speta.

Astfel, probele administrate in cauza nu au condus la existenta unei indoieli cu privire la discernamantul inculpatului la momentul savarsirii infractiunii. Dimpotriva, a rezultat din declaratia martorei Toader Florentina ca inculpatul s-a prezentat la acea petrecere – avand deci o viata sociala, oferind martorei un buchet de flori si sotului martorei o sticla cu vin, martora sustinand ca inculpatul, atat cat martora l-a cunoscut, avea mult bun simt. De asemenea, imediat dupa producerea evenimentului rutier, martorii prezenti la fata locului au aratat ca acesta intreba repetat daca a murit cineva, daca autovehiculul Aston Martin este grav avariat, fiind asadar pe deplin constient de posibilele consecinte nefaste ale actiunilor sale. Mai mult, memoria acestuia nu a fost afectata, indicand pe de rost numarul de telefon al tatalui sau pentru a fi contactat de catre martori, ceea ce i-a surprins pe martorii audiati. Astfel, martora Zahariuc Andreea, de profesie cadru medical, a aratat in fata instantei de judecata faptul ca imediat dupa accident l-a observat pe inculpat, care incerca sa coboare din masina, era cu partea de jos a corpului in afara masinii, era coerent, putea sa isi miste degetele de la maini si picioare, cooperant, a spus ca il doare burta, intreba repetat daca a murit cineva; au incercat sa il indeparteze de zona de risc, inculpatul intreba daca a murit cineva, incercau sa il linisteasca si atunci i-a rugat sa il sune pe tatal sau; le-a dat numarul tatalui, acesta a fost sunat de prietena sa Ileana, in acest timp martora incerca sa il linisteasca, deoarece tot intreba daca a murit cineva. De asemenea, martora Maiovschi Ileana a declarat in fata instantei de judecata ca in momentele imediat urmatoare evenimentului rutier, inculpatul i s-a parut coerent, nu parea beat, vorbea destul de bine, nu se astepta sa ii spuna numarul pe de rost, crede ca era sub influenta socului, nu stie daca era sub influenta drogurilor pentru ca nu are experienta. In egala masura, martorul Mogos Silviu Daniel a aratat ca l-a intrebat cum il cheama si i-a spus ca Mario, respira cu greutate, l-a intrebat daca a decedat cineva; martorul i-a spus ca nu a decedat nimeni, sa se linisteasca, i-a spus ca il doare foarte tare burta, dupa care l-a intrebat daca este lovit rau Aston Martin sau ceva de genul; i-a spus ca este in regula masina, incerca sa il linisteasca; ulterior a venit prietena martorului, Maiovschi Ileana, l-a intrebat daca vrea sa anunte pe cineva si le-a dat numarul de telefon pe care il stia pe de rost.

Este foarte posibil ca inculpatul sa fi avut si atunci anumite afectiuni psihice, insa daca au existat acestea nu au determinat manifestari de natura psihiatrica care sa conduca la pierderea in totalitate a discernamantului inculpatului la data savarsirii infractiunilor. Daca ar fi rezultat astfel de aspecte, medicul de familie al inculpatului sau alte persoane apropiate ar fi luat masurile necesare pentru a se retrage permisul de conducere pentru a nu pune in pericol alti participanti la trafic sau ar fi solicitat internarea nevoluntara a inculpatului, in conditiile legii, ceea ce nu este cazul, nefiind facuta dovada unor astfel de demersuri.

Astfel, conform art. 22 alin. (6) din O.u.G. nr. 195/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, orice medic, atunci cand constata ca un conducator de autovehicul, aflat in evidenta sau ingrijirea sa, prezinta afectiuni medicale prevazute in ordinul ministrului sanatatii, este obligat sa emita bilet de trimitere catre o unitate de asistenta medicala autorizata prevazuta la alin. (4), cu diagnosticele constatate si cu datele de contact ale unitatii medicale in care medicul trimitator isi desfasoara activitatea si sa consemneze acest lucru in fisa medicala a conducatorului. Biletul de trimitere va fi comunicat conducatorului, de indata, prin orice mijloc de comunicare prevazut de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In baza biletului de trimitere, in termen de 3 zile lucratoare de la comunicarea acestuia, persoana care poseda permis de conducere este obligata sa se prezinte la unitatea de asistenta medicala autorizata pentru a efectua examinarea medicala de specialitate.

Conform alin. (61) al aceluiasi text de lege, in cazul in care unitatea de asistenta medicala autorizata, in urma realizarii examenului de specialitate necesar, stabileste ca persoana care poseda permis de conducere este inapta medical pentru a conduce un autovehicul, aceasta este obligata, in termen de o zi de la data constatarii, sa comunice rezultatul examinarii catre politia rutiera in a carei raza teritoriala unitatea isi desfasoara activitatea, catre medicul trimitator, precum si persoanei declarate inapta din punct de vedere medical pentru a conduce un autovehicul. In cazul in care persoana care poseda permis de conducere este declarata apta medical, unitatea de asistenta medicala autorizata comunica, in termen de 15 zile de la constatare, rezultatul examinarii catre medicul trimitator.

De asemenea, potrivit alin. (62) al art. 22 din O.u.G. nr. 195/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care, in termen de 30 zile de la data comunicarii biletului de trimitere in conditiile alin. (6), medicul trimitator nu este instiintat de catre unitatea de asistenta medicala autorizata asupra rezultatului examinarii, acesta este obligat sa comunice politiei rutiere pe a carei raza teritoriala acesta isi desfasoara activitatea numele, prenumele si codul numeric personal al persoanei aflate in evidenta sau ingrijirea sa, precum si informatia ca aceasta a fost trimisa sa se prezinte pentru o examinare medicala in conformitate cu prevederile alin. (6). Conform alin. (63), la data primirii comunicarii prevazute la alin. (61) teza I sau, dupa caz, la alin. (62), politia rutiera retrage permisul de conducere al persoanei respective, facand mentiune despre aceasta in evidenta permiselor de conducere retinute si a sanctiunilor aplicate conducatorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie.

In egala masura, conform alin. (64) al aceluiasi text de lege, persoana care poseda permis de conducere, declarata inapta medical pentru a conduce un autovehicul, nu mai are dreptul de a conduce de la data comunicarii acestui fapt de catre politia rutiera in conditiile alin. (63), iar confom alin. (8), permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta psihologic pentru a conduce autovehicule, se retrage de catre politia rutiera si poate fi redobandit numai dupa incetarea motivului pentru care s-a luat aceasta masura.

Asadar, daca vreun medic, in toata perioada de circa 5 ani cat inculpatul a detinut permis de conducere, ar fi luat cunostinta de existenta unor afectiuni psihice grave de natura a-l declara pe inculpat inapt psihologic sa conduca autovehicule pe drumurile publice, avea obligatia legala sa o faca.

Conform art. 7.1.1. din Normele minime privind aptitudinile fizice si mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1162/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, permisele de conducere nu sunt eliberate sau reinnoite in cazurile candidatilor ori conducatorilor auto care prezinta urmatoarele afectiuni:

a) tulburari mintale grave, congenitale sau dobandite ca urmare a unor afectiuni, traume ori interventii neurochirurgicale;

b) retard psihic sever;

c) probleme comportamentale grave datorita varstei sau tulburari grave ale capacitatii de judecata, comportament ori adaptabilitate.

Astfel de acte medicale din care sa rezulte afectiuni mintale grave nu au fost depuse la dosarul cauzei, inexistenta acestor acte inainte de evenimentul rutier fiind sustinuta de faptul ca detinea un permis de conducere valabil la data evenimentului rutier.

Ar mai fi de subliniat faptul ca, in conditiile in care inculpatul prezenta cu adevarat manifestari psihiatrice constatate de familie de natura a contura indicii cu privire la o tulburare mintala grava sau probleme comportamentale grave datorita unor tulburari grave ale capacitatii de judecata, comportament sau adaptabilitate, nu prezinta relevanta faptul ca inculpatul era adult si prezumat ca avand discernamant, intrucat o eventuala evaluare a starii de sanatate mintala se efectueaza nu doar la cererea persoanei, la internarea voluntara a acesteia intr-o unitate psihiatrica, ci si in conditiile unei internari nevoluntare prin solicitarea expresa a persoanelor mentionate la art. 56, astfel cum rezulta din textul art. 12 din Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice nr. 487/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Persoanele prevazute la art. 56 alin. (1) din acelasi act normativ care puteau solicita internarea nevoluntara sunt:

a) medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are in ingrijire aceasta persoana;

b) familia persoanei;

c) reprezentantii administratiei publice locale cu atributii in domeniul social-medical si de ordine publica;

d) reprezentantii politiei, jandarmeriei sau ai pompierilor, precum si de catre procuror;

e) instanta de judecata civila, ori de cate ori apreciaza ca starea sanatatii mintale a unei persoane aflate in cursul judecatii ar putea necesita internare nevoluntara.

Ca atare, daca inculpatul ar fi prezentat manifestari psihiatrice constatate de familie de natura a contura indicii cu privire la o tulburare mintala grava sau probleme comportamentale grave datorita unor tulburari grave ale capacitatii de judecata, comportament sau adaptabilitate, medicul de familie si familia persoanei nu doar ca putea, ci si trebuia sa faca demersuri pentru evaluarea sanatatii mintale a inculpatului, cu atat mai mult cu cat acesta detinea la acel moment un permis de conducere si ar fi putut sa puna in pericol participantii la trafic, nefiind apt psihologic sa conduca. Dovada unor astfel de demersuri nu a fost facuta, dimpotriva din actele dosarului (autorizatia de circulatie provizorie emisa la data de 30.08.2019) reiese ca inculpatului i-a fost pus la dispozitie un autovehicul extrem de puternic (echipat cu un motor ce dezvolta o putere de aproximativ 700 de cai putere) cu doar 9 zile inainte de evenimentul rutier.

Nu se poate accepta in mod rezonabil ca parintii unei persoane ar fi permis acelei persoane cu tulburari mintale grave sa aiba acces la un astfel de vehicul puternic care se poate transforma oricand intr-o arma a crimei, fara a exista riscul de a pune in pericol nu doar viata propriului copil, dar si a altor persoane, si de a se supune totodata riscului de a fi acuzati de savarsirea unei complicitati morale la savarsirea unei infractiuni contra vietii.

Din aceste motive, toate sustinerile mamei inculpatului din inscrisurile depuse la dosar ce vizeaza posibile probleme psihice grave ale inculpatului anterioare evenimentului rutier (aspecte reiterate si de apararea inculpatului), care ar fi condus in final la starea psihica actuala a inculpatului, nu pot fi luate in considerare, nefiind facute demersurile necesare la momentul oportun (inainte de evenimentul rutier). Faptul de a sustine astfel de aspecte in prezent, fara a face dovada demersurilor anterioare, nu poate fi privit decat ca fiind o incercare de a obtine exonerarea de raspundere penala a inculpatului.

Cat priveste actele medicale depuse la dosar, reprezentand opinii medicale ale unor specialisti – medic neurochirurg Alexandru Vladimir Ciurea si psiholog Tudorel Butoi –, fara a nega experienta si profesionalismul acestora, instanta retine ca acestea provin de la persoane care nu detin calificarea necesara pentru a constata lipsa discernamantului, definit ca fiind facultatea de a discerne, de a judeca si a aprecia lucrurile la justa lor valoare [potrivit legii – art. 28 alin. (1) din Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, aprobate prin Ordinul comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii nr. 1.134/C din 25 mai 2000, acest aspect poate fi constatat doar de o comisie medico-legala din care fac parte in mod obligatoriu doi medici psihiatri si un medic legist]. Pe de alta parte, aceste opinii se bazeaza pe inscrisuri primite doar de la inculpat (incluzand inscrisuri pro causa, spre exemplu rapoarte avocatiale in aparare – astfel cum rezulta din raportul intocmit de prof. Tudorel Butoi, fila 156 vol. IV dosar instanta), fara ca specialistii in cauza sa fi discutat vreodata cu inculpatul, astfel cum prevad obligatoriu aceleasi normele procedurale mai sus aratate.

Totodata, desi in raportul intocmit de medicul neurochirurg Alexandru Vladimir Ciurea nu au fost enumerate toate actele medicale sau alte inscrisuri care au condus la conturarea opiniei acestuia, in mod evident opinia sa a fost exprimata pe baza inscrisurilor prezentate de inculpat (raportul fiind intocmit la solicitarea acestuia, prin familie si avocati). Este si normal acest aspect, sa nu fi avut acces la toate actele dosarului, raportul fiind unul extrajudiciar, la solicitarea partii interesate, si nu dispus de catre instanta de judecata. In acest context, instanta nu poate retine in ansamblul probator acest raport, acesta bazandu-se inclusiv pe acte care nu numai ca nu exista la dosarul cauzei, dar sunt contrazise de actele de la dosarul cauzei. Astfel, in raportul intocmit de medicul neurochirurg Alexandru Vladimir Ciurea s-a facut mentiunea ca „in urma accidentului rutier din anul 2019, din cauza traumatismului cranio-cerebral sever, fenomenele neuro-psihice au fost accentuate (...)”. Cu toate acestea, din actele de la dosar reiese ca traumatismul TCC nu a fost unul sever, ci minor. Conform Fisei UPU nr. 1768361/08.09.2019 (fila 64 vol. 2 d.u.p.), la ora 03:40, inculpatul prezenta diagnosticul: „Accident rutier. Politraumatism TCC minor (...)”, iar in biletul de externare (externarea fiind solicitata de catre tatal inculpatului, contrar recomandarilor medicale), traumatismul TCC minor nici nu mai este mentionat in diagnosticul secundar (fiind mentionat diagnosticul secundar astfel: „soc hemoragic, traumatism toracic forte cu contuzie pulmonara bilaterala, fracturi costale VII-IX bilaterala, insuficienta respiratorie acuta – ARDS – si anemie secundara – politransfuzie”). Din acelasi bilet de externare (fila 79 vol. 2 d.u.p.) reiese, la capitolul „epicriza”, ca „pacientul in varsta de 24 de ani este adus de urgenta de SMURD la UPU, victima a unui accident rutier (sofer) agitat psihomotor, acuz and dureri abdominale si in baza hemitoracelui bilateral”. Aceste aspecte se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati (Zahariuc Andreea – cadru medical –, Mogos Silviu si Maiovschi Ileana), prezentate anterior, din care rezulta ca inculpatul acuza imediat dupa evenimentul rutier „dureri de burta”. Totodata, in acelasi bilet de externare s-au mentionat constatarile medicului: „fara traiecte de fractura la nivelul neuro- si viscerocraniului si fara acumulari hemoragice intra- sau epicraniene”.

Nu rezulta din actele dosarului faptul ca inculpatul, la data evenimentului rutier, ar fi primit diagnosticul de traumatism cranio-cerebral (TCC) sever, relevanta in acest sens putand avea doar actele medicale de la momentul prezentarii la Spitalul universitar de urgenta Elias, si nu alte acte medicale care ar certifica ulterior astfel de diagnostice, in baza unor posibile alte traumatisme TCC intervenite ulterior evenimentului rutier, cauzate constient sau involuntar. Ca atare, niciun inscris de la dosarul cauzei nu confirma sustinerea medicului neurochirurg Vladimir Alexandru Ciurea in sensul ca in urma accidentului rutier din anul 2019, inculpatul ar fi suferit un traumatism cranio-cerebral sever.

Instanta subliniaza in acest context ca nu este suficient ca inculpatul sa apeleze la reputati profesori, ci este necesar ca acestora sa le fie prezentate toate inscrisurile relevante ale cauzei pentru ca acestia sa isi poata exprima o opinie corecta, impartiala, prin raportare la toate inscrisurile relevante.

Cu privire la expertizele efectuate in Italia de un medic psihiatru numit de Curtea de Apel din Milano, incuviintate in prezentul dosar ca inscrisuri (pentru considerentele aratate in incheierea din data de 16.11.2022), instanta retine ca acestea nu se refera la lipsa de discernamant a inculpatului la data savarsirii infractiunii.

Din toate considerentele mai sus expuse, rezulta ca nu s-a facut dovada lipsei discernamantului la data savarsirii faptelor (neexistand indoieli in acest sens cu privire la acest aspect, pentru a se dispune o expertiza, nesolicitata de altfel, in mod pertinent, de apararea inculpatului) de natura a conduce la aplicarea unei masuri de siguranta, si nu a unei pedepse, asa cum a solicitat ulterior apararea inculpatului, la termenul din data de 13.01.2023, cand au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei.

Declaratiile martorilor prezenti la petrecerea de la care inculpatul a plecat cand a produs evenimentul rutier nu cofirma, de asemenea, manifestari psihiatrice ale inculpatului, starea de furie si gelozie a inculpatului fiind amplificata de consumul de cocaina si alcool, in cantitati insemnate, ingerate de catre inculpat voluntar.

Cu privire la celelalte aparari ale inculpatului privind incalcarea dreptului la un proces echitabil intrucat nu a fost suspendata cauza pe motiv ca nu poate participa constient la proces, instanta face trimitere expres la cele consemnate in incheierea de sedinta de la data de 16.11.2022. Astfel cum a aratat chiar apararea inculpatului, acesta da interviuri in presa (chiar daca apararea apreciaza ca reporterii au abuzat in acest sens de inculpat), ia legatura cu martorii din dosar (Dobrisan Raluca, Piturca Victorio Alexandru, Toader Vlad), pentru a le solicita acestora bani cu imprumut, face afirmatii cu privire la evenimentul rutier in fata familiei (a se vedea in acest sens punctul de vedere exprimat de mama inculpatului, pagina 5 din aceasta nota depusa la filele 82-85 vol. IV dosar instanta, din care rezulta ca: „ba mai mult, baiatul, mai tarziu, cand a inceput sa isi aminteasca cate ceva, a spus ca a fost sicanat in trafic si facut sa accelereze si apoi o masina i-a taiat calea si a vazut o lumina puternica ('un flash puternic', s -a exprimat), si asta este tot ce isi aminteste”), dar refuza orice dialog cu instanta de judecata sau cu organele judiciare din Italia solicitate a se deplasa la clinica medicala unde e internat pentru a obtine consimtamantului inculpatului la efectuarea diferitelor acte.

Sub acest aspect, se observa din CD-ul inaintat de organele judiciare italiene, la solicitarea instantei de judecata, cum inculpatul, stand picior peste picior, usor bronzat, pastreaza tacerea cand este intrebat cu privire la anumite aspecte pe care instanta le-a apreciat necesare, incluzand numele si prenumele sau si alte date necesare pentru identificare (aspecte cu privire la care nu are dreptul la tacere, potrivit legii, putand pastra tacerea doar cu privire la fapta ce i se imputa). Inculpatul accepta astfel strategia apararii de a pastra tacerea si de a invoca afectiuni medicale psihice care il impiedica sa participe la proces, desi prin simpla acceptare a acestei strategii inculpatul dovedeste ca intelege ce se intampla.

Apararea inculpatului, pe parcursul judecatii, a mai afirmat ca inculpatul nu are telefon in clinica unde este internat, insa loveste celelalte persoane din clinica carora le ia telefonul, sugerand ca acesta a fost contextul in care a ajuns sa discute cu martorii din dosar si cu reporterii cu privire la care a afirmat ca au facut abuzuri luand legatura cu inculpatul. Dovada unor astfel de sustineri nu a fost facuta, nefiind depuse inscrisuri de la respectiva clinica din care sa rezulte astfel de fapte grave (loviri, furt etc.). Nu au fost depuse dovezi din care sa rezulte eventualele demersuri efectuate de reprezentantii clinicii respective pentru a sesiza organele de urmarire penala din Italia cu privire la faptele de natura penala de care au luat cunostinta, astfel incat autoritatile competente sa solicite luarea masurii de siguranta a internarii medicale in unitatile medicale competente, si nu internarea voluntara sau la solicitarea familiei, in situatia in care s-ar fi dovedit ca nu a avut discernamant la data savarsirii respectivelor presupuse fapte grave sau s-ar fi dovedit ca nu putea participa constient la diversele procese penale deschise impotriva sa pentru infractiunile de loviri si furturi.

Tot in acest context se impune precizarea ca si in ipoteza in care s-ar retine ca inculpatul nu detine un telefon mobil si a sustras telefoanele de la alte persoane pentru a lua legatura cu martorii Dobrisan Raluca, Toader Vlad si Piturca Victorio Alexandru, astfel cum rezulta din declaratiile acestor martori, precum si cu diversi reporteri (asa cum sustine apararea inculpatului), nefolosind telefonul sau, acest aspect implica aducerea aminte, din memorie, a numerelor de telefon ale martorilor si ale reporterilor, sau, dupa caz, aducerea aminte a contului de pe retelele de socializare si introducerea parolelor aferente; ca atare, nu se poate sustine ca memoria inculpatului a fost afectata. Cu toate acestea, atunci cand instanta de judecata a solicitat organelor judiciare din Italia deplasarea acestora la clinica, urmand a fi adresate intrebarile obligatorii conform art. 107 alin. (1) din Codul de procedura penala, cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, codul numeric personal, numele si prenumele parintilor, cetatenia, starea civila, situatia militara, studiile, profesia ori ocupatia, locul de munca, domiciliul si adresa unde locuieste efectiv si adresa la care doreste sa ii fie comunicate actele de procedura, antecedentele penale sau daca impotriva sa se desfasoara un alt proces penal, precum si cu privire la orice alte date pentru stabilirea situatiei sale personale, inculpatul a pastrat tacerea (fara a se manifesta violent in prezenta unor persoane necunoscute, fara a solicita bani cu imprumut acestora), acceptand strategia apararii, dovedind ca intelege ce se intampla.

Declaratia martorei Dobrisan Raluca data in fata instantei de judecata (in sensul ca inculpatul este bipolar, spre exemplu daca nu ii raspundea, inculpatul se enerva si incepea sa devina agresiv, cumva isi facea tot felul de idei, sa interpreteze lucruri care nu existau, dupa o perioada scurta de timp isi cerea scuze daca o jignea; isi schimba starea de mai multe ori, trecea dintr-o stare de emotie pozitiva la una negativa, dupa care la agresivitate, dupa care la empatie, dupa care la un soi de mila) nu poate fi avuta in vedere, martora neavand calificarea necesara pentru a stabili astfel de diagnostice si, mai mult, aceasta a fost iubita inculpatului.

Cu privire la decizia Curtii de Apel din Milano depusa la dosarul cauzei, instanta retine ca aceasta nu poate avea autoritate de lucru judecat in cauza cu privire la incapacitatea persoanei de a participa constienta in acest proces aflat pe rolul autoritatilor judiciare romane, autoritatile judiciare din Italia raportandu-se strict la obiectul sesizarii lor, respectiv recunoasterea si predarea inculpatului autoritatii judiciare din Romania competente sa solutioneze prezenta cauza. Aceasta cu atat mai mult cu cat hotararea s-a bazat in principal pe concluziile unor expertize psihiatrice dispuse in acea cauza, dar la care celelalte parti din prezenta cauza nu au avut acces, nu au putut sa solicite modificarea obiectivelor expertizei, nu au avut posibilitatea sa desemneze un expert-parte, sa conteste concluziile acelei expertize psihiatrice, aceste drepturi fiind recunoscute in Romania tuturor partilor dintr-un proces. Acesta este motivul pentru care in repetate randuri instanta a subliniat ca acele inscrisuri nu pot avea in prezenta cauza valoarea unor expertize psihiatrice, ci a unor inscrisuri care eventual pot fi avute in vedere la dispunerea, in prezenta cauza, a unei expertize medico-legale psihiatrice in conditiile legii penale romane, efectuate de catre o comisie INML formata din doi medici psihiatri si un medic legist.

Mai mult decat atat, expertul din Italia nu a avut acces decat la dosarul Curtii de Apel Milano, nu si la dosarul prezentei cauze, nu a avut acces la inscrisurile (inclusiv medicale) si declaratiile martorilor redate pe larg in cuprinsul prezentei hotarari. De asemenea, pe langa dosarul Curtii de Apel Milano, expertul l-a intervievat pe inculpat si a avut acces la documentele depuse de parte (inculpat), celelalte parti din acest proces nefiind solicitate sa exprime un punct de vedere sau sa depuna inscrisuri medicale relevante, inclusiv obtinute din prezentul dosar. In final, in expertiza din data de 23.09.2021 s-a concluzionat ca „inculpatul prezinta simptome compatibile cu leziunile cerebrale survenite in septembrie 2019” (cu toate acestea, nu se arata de catre expert care sunt actele medicale din care ar fi rezultat aceste leziuni cerebrale survenite in septembrie 2019 pentru a se stabili daca a avut in vedere fisa UPU emisa de Spitalul Universitar de Urgenta Elias si restul documentatiei medicale de la acest spital), „si ale caror manifestari si nu se poate spune multifactoriale, existand un teren vulnerabil de dinaintea acestora asadar el prezinta un deficit cognitiv usor insotit de manifestari mai degraba psihiatrice”. Din aceasta expertiza nu rezulta ca, pentru a se pronunta in sensul unui teren vulnerabil de dinaintea evenimentului rutier, expertul a beneficiat de alte acte medicale in acest sens sau s-a bazat doar pe sustinerile inculpatului cu ocazia interviului si a sustinerilor familiei acestora prezentate expertului de catre medicul de la clinica unde era internat, aratand in schimb ca a avut in vedere si actele prezentate de parte. In acest sens, instanta face trimitere la considerentele aratate anterior in care a retinut, raportat la probele din prezentul dosar si actele normative aplicabile pe teritoriul Romaniei, ca inculpatul nu a prezentat manifestari psihiatrice anterior evenimentului rutier din data de 08.09.2019, in conditiile in care a avut acces, cu doar 9 zile inainte de eveniment, la un autovehicul puternic, fara ca familia sau vreo alta cunostinta a inculpatului sa intervina daca apreciau ca exista indicii ca acesta prezinta manifestari psihiatrice de natura sa il puna nu doar pe inculpat intr-un pericol real, cat si pe ceilalti participanti la trafic.

Pe de alta parte, se observa ca faptele prezentate expertului psihiatric din Italia sunt total diferite de faptele prezentate instantei investite cu solutionarea prezentei cauze.

Astfel, se mentioneaza in expertiza din data de 23.09.2021 faptul ca „medicul curant relateaza inclusiv cereri nepotrivite conditiilor tanarului, in principal din partea mamei, care pare a nu-si da seama de tulburarile de comportament ale tanarului, de imprevizibilitatea si de dificultatea de gestionare a acesteia, si a facut o cerere pentru a putea sa-l duca pe Gino Mario 'in vacanta' sa viziteze orasul, in special ar fi vrut sa il ia cu ea o saptamana in Venetia”.

Cu toate acestea, in nota prezentata instantei de judecata si la care s-a facut anterior referire, mama inculpatului sustine ca in 2016 l-a retras pe inculpat de la facultate pentru tentativa de suicid, dar mai ales pentru comportamentul distructiv si autodistructiv care se agrava proportional. I s-a spus ca nu se poate face nimic fara consimtamantul acestuia (in sensul internarii) decat daca „face ceva de ordin penal” pentru a se cere expertiza fara consimtamant si internarea fortata prin decizie judecatoreasca (iata asadar ca mama inculpatului confirma faptul ca stia inca din 2016 de dispozitiile legale la care instanta a facut anterior referire privind internarea nevoluntara, dar tot in 2016 au aparut si problemele de natura penala, inculpatul fiind condamnat definitiv pentru fapta respectiva).

Rezulta asadar neconcordante intre faptele prezentate expertului psihiatric din Italia si actele existente la prezentul dosar, astfel ca, pentru toate considerentele mai sus expuse, instanta din Romania nu putea constata, in baza actelor intocmite de acest expert, incapacitatea psihica a persoanei de a sta in prezentul proces.

Ar mai fi de adaugat ca nu poate fi primita teza apararii in sensul ca „noi, juristii, neavand cunostintele medicale specifice in materie penala, nu doar raportat la normele morale, dar si raportat la normele legale, trebuie sa apelam la expertiza specialistilor si sa ne insusim obligatoriu concluziile lor”, astfel cum s-a sustinut prin concluziile scrise depuse la dosar.

Asa cum s-a aratat si anterior, competenta de a statua cu privire la orice aspect de fapt sau de drept dintr-o cauza apartine doar instantei de judecata, astfel cum rezulta expres din dispozitiile art. 103 alin. (2) din Codul de procedura penala, in urma evaluarii tuturor probelor din dosar. In conditiile alin. (1) al aceluiasi text de lege, probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege (sublinierea instantei – nici macar expertizele efectuate intr-o cauza nu pot avea valoare absoluta) si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.

Or, asa cum s-a aratat deja, pentru toate considerentele anterior expuse, instanta nu poate sa isi insuseasca concluziile expertului psihiatric din Italia.

Inscrisurile care emana de la expertul psihiatric din Italia puteau fi avute in vedere cel mult la dispunerea, in prezenta cauza, a unei expertize medico-legale psihiatrice in conditiile legii penale romane, efectuate de catre o comisie INML formata din doi medici psihiatri si un medic legist.

Prin incheierea din data de 16.11.2022, instanta a aratat expres ca nu are nimic impotriva efectuarii acestei expertize, in conditiile legale conform Codului de procedura penala roman, cu participarea eventualilor experti recomandati de catre Ministerul Public, inculpat, partile civile, partea responsabila civilmente, si doar in prezenta inculpatului si cu examinarea acestuia de catre o comisie din cadrul INML, la sediul acestei institutii. Cu toate acestea, la acel moment procesual, instanta a constatat ca o astfel de expertiza nu este posibila din cauza conduitei inculpatului si a familiei acestuia (reprezentantul sau legal provizoriu). Chiar si prin cererile formulate, inculpatul a exclus automat o astfel de posibilitate. Or, inculpatul nu isi poate alege in acest mod locul efectuarii expertizei, in conditiile in care acesta este o persoana transportabila (rezulta expres acest aspect din inregistrarea audio-video transmisa de autoritatile judiciare italiene cu ocazia incercarii de audiere a inculpatului, ocazie cu care a pastrat linistea) si, mai mult, expertiza ar fi utila tocmai pentru solutionarea unei cereri formulate de catre inculpat, prin avocati, in interesul sau exclusiv.

Nu se poate sustine ca inculpatul este netransportabil (in conditiile in care a fost transportat pe teritoriul Italiei intre mai multe clinici medicale) si nu se poate nici invoca faptul ca nu poate fi transportat in Romania din cauza recomandarilor medicale din Italia (depuse de inculpat la dosar) care ar fi in sensul nedeplasarii acestuia. Asa cum reprezentantul legal provizoriu al inculpatului a luat decizia de a-l externa de la Spitalul Universitar de Urgenta Elias, contrar recomandarilor medicale, asa poate sa procedeze reprezentantul legal provizoriu si in acest caz, inculpatul putand fi transportat din Italia sub supraveghere medicala calificata si putand beneficia in Romania de toate ingrijirile medicale de care ar avea nevoie.

Chiar presupunand ca inculpatul ar fi arestat imediat ce ar intra pe teritoriul Romaniei in baza mandatului de arestarea preventiva emis in lipsa sa in prezenta cauza, inculpatul ar beneficia inca de la inceput de toate ingrijirile medicale necesare. Astfel, potrivit art. 50 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare, administratia fiecarui penitenciar asigura hrana in functie de varsta si starea de sanatate a persoanei in cauza, iar conform art. 71 din aceeasi lege, inculpatul ar avea dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri. Pe de alta parte, conform art. 240 din Codul de procedura penala, in cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii.

In acest context, pe langa faptul ca nu se poate sustine ca Romania, prin reteaua medicala a Ministerului Sanatatii, sau prin reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, dupa caz, nu ar fi in masura sa ofere inculpatului ingrijirile medicale adecvate, se impune a se sublinia si faptul ca, potrivit jurisprudentei CEDO, Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu garanteaza dreptul de a primi asistenta medicala care depaseste nivelul standard al ingrijirilor medicale accesibile populatiei generale.

Se mai impune precizarea ca de la data de 06.12.2022 (data la care incheierea din data de 16.11.2022 a fost disponibila pentru avocatii inculpatului in dosarul electronic si s-a indicat ca instanta poate incuviinta, in raport de conduita inculpatului si a reprezentantului legal provizoriu, expertiza medico-legala psihiatrica de catre INML la sediul acestei institutii), la niciunul dintre termenele de judecata ulterioare din 07.12.2022, 08.12.2022, 11.01.2023 si 13.01.2023, inculpatul nu a solicitat, prin avocati, o astfel de expertiza cu privire la care s-a apreciat, potrivit celor mentionate in incheierea din data de 16.11.2022, ca garanteaza egalitatea dintre arme, ca si componenta a dreptului la un proces echitabil.

Asadar, si la termenul din data de 13.01.2023, cand instanta a declarat dezbaterile inchise, nu a putut fi dispusa o astfel de expertiza, nefiind solicitata de apararea inculpatului. Or, dispunerea acesteia presupunea acordul prealabil al inculpatului si/sau a reprezentantului legal provizoriu de a asigura prezenta inculpatului in fata Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici” (INML), acord care nu a fost niciodata prezentat instantei.

Conform principiului de drept „impossibilium nulla est obligatio” („nimeni nu poate fi obligat sa faca imposibilul”), instanta nu ar putea dispune vreodata o expertiza medico-legala a carei executare este imposibil de realizat intrucat inculpatul nu s-ar prezenta in fata comisiei INML din Bucuresti, competente potrivit legii romane sa efectueze o expertiza medico-legala psihiatrica, compuse obligatoriu din doi medici psihiatri si un medic legist.

Instanta nu poate amana cauza la nesfarsit, asteptand ca inculpatul sa se prezinte la INML pentru a se efectua o expertiza pe care chiar inculpatul o solicita (dar doreste sa isi aleaga locul efectuarii acesteia), intrucat, potirvit art. 8 din Codul de proecdura penala si art. 6 din CEDO, instanta de judecata este obligata sa solutioneze cauza intr-un termen rezonabil. Or, instanta este sesizata din anul 2020 cu aceasta cauza, iar de la data savarsirii infractiunii au trecut 3 ani si 5 luni; mai mult, in cauza, raportat la ultima decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei privind prescriptia – Decizia nr. 358/26.05.2022 –, cel putin cu privire la una dintre cele doua infractiuni deduse judecatii (cea prevazuta in art. 336 din Codul penal), exista rispul implinirii termenului general de prescriptie de 5 ani.

In consecinta, instanta nu poate primi acele aparari ale inculpatului ce vizeaza incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Retinand asadar ca se impune aplicarea unor pedepse principale cu inchisoarea, in continuare, in baza art. 67 alin. (2) din Codul penal, va aplica inculpatului IORGULESCU GINO MARIO, pe langa pedeapsa principala aplicata pentru savarsirea infractiunii de omor, si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b) si i) din Codul penal, pe o perioada de 5 (cinci) ani.

In baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, va aplica inculpatului IORGULESCU GINO MARIO pe langa pedeapsa principala aplicata pentru savarsirea infractiunii de omor si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b) si i) din Codul penal.

In baza art. 67 alin. (1) din Codul penal, va aplica inculpatului IORGULESCU GINO MARIO pe langa pedeapsa principala aplicata pentru infractiunea prevazuta in art. 336 alin. (1) si (2) din Codul penal si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b) si i) din Codul penal, pe o perioada de 5 (cinci) ani.

In baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, va aplica inculpatului IORGULESCU GINO MARIO pe langa pedeapsa principala aplicata pentru infractiunea prevazuta in art. 336 alin. (1) si (2) din Codul penal si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b) si i) din Codul penal.

Astfel, in raport de natura infractiunilor de omor si conducere pe drumuire publice a unui autovehicul sub influenta alcoolului si a altor substante interzise si in raport de modul de comitere al acesteia, este necesara (pentru infractiunea de omor fiind si obligatorie interzicerea unor drepturi) interzicerea, cu titlu de pedeapsa accesorie si complementara, a drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de conduce vehicule pe drumurile publive, prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b) si i) din Codul penal, pedeapsa complementara pe durata sa maxima.

In baza art. 38 alin. (1) din Codul penal, va constata ca infractiunile deduse judecatii sunt infractiuni concurente intre ele, precum si cu infractiunea de complicitate la lipsire de libertate in mod ilegal in varianta simpla, impotriva persoanei vatamate Vlasceanu Dragos-Ionut, pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 944/20.12.2018 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr. 33036/301/2016, modificata si definitiva prin decizia penala nr. 504/09.04.2021 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I penala.

In baza art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, va contopi cele doua pedepse de 14 ani inchisoare si 2 ani inchisoare aplicate prin prezenta hotarare cu pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru infractiunea de complicitate la lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta in art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 205 alin. (1) din Codul penal, aplicata prin sentinta penala nr. 944/20.12.2018 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr. 33036/301/2016, modificata si definitiva prin decizia penala nr. 504/09.04.2021 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I penala, in pedeapsa cea mai grea de 14 ani inchisoare, la care se adauga un spor de 1 an si 8 luni inchisoare (o treime din totalul de 5 ani al celorlalte doua pedepse), inculpatul IORGULESCU GINO MARIO urmand sa execute in final pedeapsa de 15 ani si 8 luni inchisoare.

In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei rezultante a inchisorii, in raport de criteriile anterior mentionate la momentul individualizarii judiciare a pedepselor si tin and cont de cuantumul pedepsei inchisorii aplicate in concret, precum si de perseverenta infractionala de care a dat dovada inculpatul, savarsind infractiuni din trei categorii diferite, toate foarte grave (infractiuni contra vietii, infractiuni contra libertatii persoanei, infractiuni contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice) instanta apreciaza ca scopul pedepsei va putea fi atins numai prin privarea de libertate a inculpatului.

In temeiul art. 72 alin. (1) din Codul penal, va deduce din pedeapsa rezultanta de 15 ani si 8 luni inchisoare retinerea de la data de 06.09.2016 la data de 07.09.2016, precum si arestul preventiv din perioada 15.09.2016-12.10.2016, inclusiv, din dosarul nr. 33036/301/2016 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.

In baza art. 45 alin. (3) lit. a) din Codul penal, art. 66 alin. (1) si art. 2 alin. (3) din Codul penal, va aplica inculpatului IORGULESCU GINO MARIO pe langa pedeapsa principala rezultanta de 15 ani si 8 luni inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, dreptul de a comunica si de a se apropia, la o distanta de 100 metri, de persoana vatamata Vlasceanu Dragos- Ionut – din dosarul nr. 33036/301/2016 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti – si dreptul de a se apropia de locuinta sau de alte locuri in care persoana vatamata Vlasceanu Dragos-Ionut desfasoara activitati sociale, pe distanta de 100 metri, drepturi prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b), i), n) si o) din Codul penal, care se calculeaza conform art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal, dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In baza art. 45 alin. (5) rap. la art. 45 alin. (3) din Codul penal, va aplica inculpatului IORGULESCU GINO MARIO pe langa pedeapsa principala rezultanta de 15 ani si 8 luni inchisoare si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, dreptul de a comunica si de a se apropia, la o distanta de 100 metri, de persoana vatamata Vlasceanu Dragos-Ionut – din dosarul nr. 33036/301/2016 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti – si dreptul de a se apropia de locuinta sau de alte locuri in care persoana vatamata Vlasceanu Dragos-Ionut desfasoara activitati sociale, pe distanta de 100 metri, drepturi prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b), i), n) si o) din Codul penal, care se executa, conform art. 65 alin. (3) din Codul penal, de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa inchisorii a fost executata sau considerata ca executata.

Va constata ca inculpatul a fost arestat in lipsa in prezenta cauza, prin incheierea din data de 15.05.2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 4406/3/2020*, definitiva prin respingerea contestatiei inculpatului de catre Curtea de Apel Bucuresti, pana in prezent mandatul de arestare preventiva emis in baza acestei incheieri nefiind pus in executare.

Va anula mandatul de executare a pedepsei inchisorii emis in baza sentintei penale nr. 944/20.12.2018 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr. 33036/301/2016, modificata si definitiva prin decizia penala nr. 504/09.04.2021 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I penala si va dispune emiterea unui nou mandat al pedepsei inchisorii, conform prezentei hotarari.

In baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) cu referire la pct. 1 din Anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul IORGULESCU GINO MARIO in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J”.

* Cititi aici intreaga sentinta de condamnare a lui Mario Iorgulescu