Fosta ministresa Monica Macovei il acuza, fara sa vrea, pe fostul ei protejat, ex-seful DNA Daniel Morar transformat recent de Traian Basescu in judecator la Curtea Constitutionala, ca a pus umarul la lichidarea luptei impotriva coruptiei. Intr-un articol de pe blogul propriu, intitulat “USL lucreaza grabit la lichidarea luptei anticoruptie” si publicat in 27 iunie 2013, Macovei reclama ca PSD si PNL modifica legile dupa care lucreaza judecatorii si procurorii “profesionisti, onesti si curajosi”, daca nu ii pot schimba chiar pe acestia. Iar in acest sens, fostul ministru al Justitiei da exemplu recenta ordonanta adoptata de Guvern privind competentele DNA: “Atacurile vin din toate partile. Guvernul Ponta a emis o Ordonanta de Urgenta prin care stabileste ca Directia Nationala Anticoruptie (DNA) va mai putea cerceta infractiuni vamale si de evaziune doar daca prejudiciile sunt mai mari decat echivalentul in lei a 1 milion de euro. Altfel spus, infractiunile cu daune sub un milion de euro nu mai intra in atributiile procurorilor anticoruptie, pragul fiind suficient de ridicat incat sa permita vamesilor si evazionistilor prinsi cu infractiuni unde prejudiciul este pana la un million de euro sa scape de anchetele DNA. OUG a fost deja publicata in Monitorul Oficial, adica a intrat in vigoare si se aplica incepand de ieri”.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 63 63/2013 pentru modificarea art. 13 alin. 1(2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, la care se refera Monica Macovei, a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 377 in data de 26 iunie 2013. Ordonanta precizeaza cat se poate de clar ca DNA este competenta sa efectueze urmarirea penala in cazul infractiunilor prevazute de articolele 246, 247, 248 si 248 (indice 1), adica cele referitoare la abuzul in serviciu, daca paguba cauzata este mai mare de un milion de euro.

Iata Odonanta 63/2013 privind modificarea competentelor DNA:

“Avand in vedere necesitatea concentrarii imediate a intregii capacitati de actiune a Directiei Nationale Anticoruptie in realizarea obiectivului pentru care a fost infiintata aceasta structura specializata, astfel incat sa se asigure continuarea progreselor in combaterea marii coruptii,

luand in considerare faptul ca din totalul cauzelor de solutionat de catre Directia Nationala Anticoruptie aproximativ 30% reprezinta dosarele care au ca obiect infractiuni de evaziune fiscala, inselaciune si frauda vamala cu un prejudiciu mai mare decat echivalentul in lei a 1 milion euro (spre exemplu, in anul 2012 au fost inregistrate 1.057 de dosare avand ca obiect astfel de infractiuni, respectiv evaziune fiscala - 708, inselaciune - 335 si infractiuni prevazute de Codul vamal - 30, iar in 2011 au fost inregistrate 1.066 de dosare, respectiv evaziune fiscala - 672, inselaciune - 364, infractiuni prevazute de Codul vamal - 14),

tinand cont de faptul ca distinctia dintre cauzele de aceeasi natura in functie de cuantumul prejudiciului a determinat, numai la nivelul anului 2012, ca un procent de 39% dintre solutiile pronuntate sa fie reprezentat de declinari catre alte unitati de parchet, prin eliminarea din competenta Directiei Nationale Anticoruptie a infractiunilor de evaziune fiscala, inselaciune si a celor la regimul vamal cu un prejudiciu mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, aceasta structura specializata se va putea concentra mai bine pe combaterea marii coruptii.

Tinand cont de faptul ca analiza solutiilor dispuse in aceste cauze a demonstrat ca nu exista o legatura directa intre fenomenul evaziunii fiscale sau fraudei si cel al marii coruptii, de natura sa justifice competenta Directiei Nationale Anticoruptie pentru investigarea infractiunilor mentionate,

luand in considerare faptul ca trecerea competentei de efectuare a urmaririi penale pentru aceste infractiuni la parchetele de pe langa instante va determina reducerea duratei anchetelor, avand in vedere ca dosarele s-ar imparti intre cele 42 de parchete de pe langa tribunale, iar urmarirea penala va fi efectuata de catre organele de cercetare penala, activitatea suplimentara putand fi gestionata cu resursele existente (totodata, cauzele inregistrate la Directia Nationala Anticoruptie anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se solutioneaza in continuare de catre aceasta structura),

avand in vedere obiectivele asumate de statul roman in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare si recomandarile formulate de expertii Comisiei Europene si pentru a putea asigura functionarea optima a Directiei Nationale Anticoruptie,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I. -

Alineatul 1(2) al articolului 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“1(2) Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 246, 247, 248 si 248(1) din Codul penal”.

Art. II. -

Cauzele inregistrate la Directia Nationala Anticoruptie anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se solutioneaza de catre aceasta structura specializata”.

Pana la emiterea acestei ordonante, alineatul 1, indice 2, al articolului 13 din Ordonanta 43/2002 privind DNA suna in felul urmator: “Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 215 alin. (1), (2), (3) si (5), art. 246, 247, 248 si 248(1) din Codul penal, al infractiunilor prevazute la art. 175, 177 si 178 - 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale”.

Daniel Morar a propus, dupa consultari cu DNA si avizul CSM, modificarea Ordonantei DNA

Pe de alta parte, asa cum mentionam si la inceputul articolului, in conditiile in care modificarea competentei DNA inseamna in viziunea Monicai Macovei o pidica in calea luptei anticoruptie pusa de catre USL, Daniel Morar este si el “complice” la acest lucru. Spunem asta intrucat cel care a cerut limitarea competentelor DNA este chiar Daniel Morar, uns in fruntea procurorilor anticoruptie chiar de catre Monica Macovei. Acesta este cel care in ianuarie 2013, pe vremea in care era prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei, a inaintat catre Ministerul Justitiei propunerea de modificare a Ordonantei 43/2002 privind DNA. Aspect dezvaluit inca din primele randuri ale unui comunicat al Ministerului Justitiei din 19 iunie 2013: “La propunerea prim adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inaintata Ministerului Justitiei in cursul lunii februarie 2013, dupa consultarea Directiei Nationale Anticoruptie (D.N.A.) si cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei a inaintat Guvernului Romaniei, spre aprobare, o Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru modificarea art. 13 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie”.

DNA a cerut inca din 2012 sa nu se mai ocupe de evaziune fiscala, inselaciune si infractiunile prevazute de Codul Vamal

Asa cum se precizeaza si in comunicatul MJ, Daniel Morar a inaintat catre Ministerul Justitiei propunerea de modificare a Ordonantei 43/2002 dupa consultari cu DNA si avizul CSM. Reprezentantii Directiei au solicitat CSM, inca din 2012, modificarea OUG 43/2002 privind DNA, in sensul eliminarii competentei de efectuare a urmaririi penale in cazul infractiunilor de inselaciune, de evaziune fiscala si a celor prevazute in Codul Vamal al Romaniei. Solicitarea a fost analizata in cadrul Directiei Legislatie Documentare si Contencios din CSM, al carei punct de vedere a fost trimis apoi Comisie nr. 1 din Consiliu. In cele din urma, Plenul CSM si-a insusit punctul de vedere al Directiei Legislatie Documentare si Contencios, cu observatiile Comisiei nr. 1.

DNA a propus modificarea articolului 13 din OUG 43/2002, prevederea potrivit careia „Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 215 alin. 1,2,3 si 5, art. 246, 247, 248 si 248 (1) din Codul penal, al infractiunilor prevazute la art. 175, 177 si 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale”, urmand sa aiba urmatorul cuprins: „Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 246, 247, 248 si 248 (1) din Codul penal”. De asemenea, DNA a cerut si modificarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Conform punctului de vedere al Directiei Legislatie Documentare si Contencios, insusit de plenul CSM, reprezentantii DNA au sustinut in solicitarea trimisa CSM ca restrangerea ariei de competenta a Directiei ar duce la eficientizarea acesteia: „In sustinerea solicitarii au fost invocate elemente de statistica privind evolutia volumului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie, propunerile intemeindu-se pe concluziile analizelor intocmite la nivelul Ministerului Public, aratandu-se, totodata, ca restrangerea competentei Directiei ar duce la eficientizarea activitatii acesteia si ar asigura un cadru optim pentru indeplinirea obiectivelor specifice asumate prin Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2012 – 2015 in materia achizitiilor publice, continuarea progreselor deja inregistrate in investigarea faptelor de mare coruptie si asigurarea protectiei efective a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania”. De asemenea, DNA a aratat si ca „analiza solutiilor dispuse in aceste cauze a demonstrat ca nu exista o legatura intre fenomenul evaziunii fiscale si cel al marii coruptii, de natura sa justifice competenta organului de urmarire penala specializat”.