VEVERITA DEMASCA LINSAJUL MEDIATIC DE LA DNA – Iata lucrarea de la INM prin care procuroarea Lancranjan infiera DNA pentru incalcarea prezumtiei de nevinovatie, prin comunicatele de presa: “Nu se sfiesc ca in cursul urmaririi penale sa declare ca cel anchetat este vinovat, nu depun niciun minim de diligenta in evitarea termenilor sensibili pentru opinia publica”. Ironia sortii, liderul PSD Liviu Dragnea a fost distrus mediatic fix in dosarul instrumentat de Lancranajn (Lucrarea)
Procuroarea DNA Carmen Alexandra Lancranjan, cea care instrumenteaza dosarul "Tel Drum" in care liderul PSD Liviu Dragnea are calitatea de suspect, milita in 2009 pentru respectarea prezumtiei de nevinovatie a celor cercetati de procurori, in special de DNA. Si critica comunicatele de presa ale Parchetului General, condus atunci de Laura Kovesi, dar si pe cele ale DNA-ului condus de Daniel Morar. Acum, Lancranjan a ajuns sa lucreze in parchetul anticoruptie, acolo unde prezumtia de nevinovatie este un "lux", daca ar fi sa o citam pe amica ei Raluca Pruna, cu care se poza in varf de munte (foto).
Jurnalistul Mihai Gadea a prezentat in urma cu doua zile, la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, ca Lancranjan, zisa “Veverita”, a sustinut in 2009 la INM lucrarea „Incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin declaratii oficiale ale reprezentantilor statului”. O lucrare in care facea o pledoarie pentru respectarea drepturilor celor cercetati de procurori. Si nu doar atat. Procuroarea Lancranjan era revoltata si demonstra cu argumente extrem de pertinente ca DNA, DIICOT si Parchetul General incalca prezumtia de nevinovatie prin comunicatele de presa. Lucruri care se petrec astazi la parchetul lui Kovesi, unde Lancranjan a ajuns sa lucreze. In capitolul III al lucrarii, intitulat „Caz practic - comunicatele organelor de urmarire penala romane”, Lancranjan analiza modalitatea de comunicare a DNA, DIICOT si PICCJ.
Iata ce sustinea Lancranjan in 2009:
”Autoritatile nationale nu se sfiesc ca in cursul urmaririi penale sa declare ca cel anchetat este vinovat de comiterea infractiunii, nu depun niciun minim de diligenta in evitarea termenilor sensibili pentru opinia publica si cu o mare incarcatura emotionala, nu considera ca o detaliere exhaustiva a faptei ce i se imputa acuzatului si a modului de executare a presupusei infractiuni ar putea influenta opinia publica in a-l considera pe inculpat ca vinovat, nu se feresc in a comunica pe larg cazuri care in societatea romaneasca actuala sunt de mare interes si in care exista o predispozitie generala in a dori o condamnare si se pare ca nu se feresc in a recunoaste ca sunt influentate si reactioneaza la presiunea mediatica”.
Iata ce se mentioneaza DNA in comunicatul de luni, 13 noiembrie 2017, privind punerea sub urmarire penala a lui Liviu Dragnea:
“Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, a initiat un grup infractional organizat care actioneaza si in prezent si din care au facut si fac parte functionari ai institutiilor din administratia publica si persoane din mediul de afaceri. Grupul initiat in anul 2001 are ca principal scop obtinerea, in mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finantate din fonduri publice (nationale si europene), prin comiterea unor infractiuni de abuz in serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscala, spalarea banilor si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii”.
Practic, prin comunicatul de la inceputul acestei saptamani, DNA face exact ceea ce Lancranjan condamna in 2009, incalcand prezumtia de nevinovatie, afirmatiile din comunicat fiind unele categorice, niste verdicte clare. Asta chiar daca la finalul comunicatului de presa se precizeaza ca: ”Efectuarea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate,in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.
Unde mai este prezumtia de nevinovatie cand DNA afirma cu subiect si predicat ca Liviu Dragnea a comis infractiunile respective. Nu se face referire la presupuse infractiuni, nu se spune ca ar fi comis. Ci ca a comis. Ca sa nu mai spunem ca liderul PSD este declarat vinovat de DNA si supus oprobiului opiniei publice fara ca macar sa fi fost audiat. Toate acuzatiile aduse lui Liviu Dragnea au fost aruncate in spatiul public printr-un comunicat de presa al DNA, iar al treilea om in stat a fost terfelit de catre parchetul anticoruptie, desi procurorii au obligatia de a strange probe inclusiv in favoarea celui anchetat.
Tot in 2009, Lancranjan arata in lucrare ca: “Desi cauza este inca in faza de urmarire penala, din comunicat reiese clar ca vinovatia inculpatului a fost dovedita temeinic, in acest sens facandu-se trimitere la o proba care in opinia generala face o dovada absoluta cu privire la identitatea faptuitorului...”
Iata ce se precizeaza in comunicatul DNA referitor la dosarul "Tel Drum": “In legatura cu acelasi proiect de reabilitare a drumului judetean DJ 701, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin incalcarea dispozitiilor legale privind exercitarea functiei, a emis hotarari de contractare a unui credit intern si dispozitii privind demararea procedurilor de achizitii publice si numirea comisiilor de evaluare a ofertelor”. Cu alte cuvinte, DNA acrediteaza cu buna stiinta in randul opiniei publice ideea ca Liviu Dragnea se face vinovat de acuzatiile aduse, una din probele “indubitabile” fiind aceea ca a emis hotarari si a dat dispozitii.
Ne intrebam cum ramane cu sustinerile pe care procuroarea Lancranjan le facea in 2009, atunci cand se lupta, si bine facea, pentru respectarea prezumtiei de nevinovatie. Este adevarat, pe atunci nu activa la DNA si nici nu instrumenta dosarul lui Liviu Dragnea.
Prezentam alte fragmente din lucrarea procuroarei Lancranjan pe care o atasam integral la final:
“In ceea ce priveste comunicatele emise de DNA, inainte de a trece la o analiza a unora dintre acestea este necesar sa facem cateva mentiuni cu privire la imaginea si scopul pe care le are aceasta instituti. Institutia a fost creata in contextul unei preocupari deosebite in societatea romaneasca fata de 'lupta impotriva coruptiei', din acest motiv, activitatea DNA fiind monitorizata mult mai atent atat la nivel oficial cat si la nivelul opiniei publice. Rezultatele nemultumitoare ale acestei institutii in viziunea publicului au facut ca intreaga activitate a DNA-ului sa fie contestata si ca asteptarea unei condamnari intr-un caz de coruptie mediatizat sa fie oarecum asidua in randul populatiei. Avand in vedere acest context, tot ce inseamna comunicate, declaratii, activitati realizate de DNA ca institutie sau de cei care lucreaza in cadrul ei, sunt percepute foarte puternic in exterior. Din acest motiv, modul in care arata orice luare de pozitie din partea DNA trebuie privit ca producand mai multe efecte in randul opiniei publice decat ar produce in mod normal o informare de acest gen. In acelasi timp, si volumul de informatii cerut de catre presa, de exemplu, este mult mai mare, iar analiza acestora se face cu mai multa preocupare. Studiind luarile de pozitie ale DNA cu privire la anchetele in curs de desfasurare trebuie subliniat de la inceput ca acestea au ca subiect persoane puternic mediatizate, persoane din viata publica (magistrati, oameni politici, directori de regii autonome, functionari importanti, cadre din randul politistilor) care atrag inevitabil atentia mass-mediei interne si a populatiei. Contextul personal al celor anchetati este si el incadrat intr-un anumit tipar: persoanele anchetate sunt banuite ca, beneficiind de o pozitie de putere savarsesc infractiuni economice sau fapte de coruptie ce pot cauza prejudicii foarte mari, iar anchetarea si eventual condamnarea acestora duce nu numai la pedepsirea lor in materie penala ci si la indepartarea din functie si din viata publica. La acest context se adauga o dorinta a unui anumit gen de public de a avea un exemplu graitor al pedepsirii unor oameni influenti pentru fapte 'tipice' acestora, acelea de coruptie. (…)
Este important de amintit contextul social in care a fost emis comunicatul si reactia preconstituita a populatiei fata de acest subiect deoarece in opinia noastra cu cat contextul social este de asa natura incat sa influenteze parerea generala cu atat declaratiile publice ale autoritatilor trebuie sa fie mai retinute. (…)
Intr-un comunicat DNA din anul 2004, in care sunt cercetati doi agenti de politie pentru savarsirea infractiunii de luare de mita intalnim expresii de genul 'din administrarea probelor rezulta ca cei doi au savarsit…' ' sugerand ca sunt dispusi sa primeasca mita', 'dupa ce au primit suma ceruta…'. Toate aceste elemente sustin ideea de vinovatie a celor doi inculpati, organele de cercetare alegand sa foloseasca timpul prezent, modul indicativ pentru a expune ceea ce pana la urma nu era probat in fata instantei”.
*Cititi aici lucrarea procuroarei Lancranjan
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# unul din lumea cea mare 16 November 2017 13:19 +16
# UNUL DIN LUMEA CEA MARE 16 November 2017 13:30 +6
# Vladimârrr...!!! 16 November 2017 18:07 +2
# Kermit 16 November 2017 16:58 0
# Vladimârrr...!!! 16 November 2017 17:23 +7
# UNUL DIN LUMEA CEA MARE 16 November 2017 19:06 +5
# Marinela 16 November 2017 17:33 +9
# Marinela 16 November 2017 17:54 +4
# Mikelu 16 November 2017 18:55 0
# veveritu 17 November 2017 09:26 +2
# saniuta 17 November 2017 09:48 -4
# veveru 19 November 2017 19:32 0
# Sica 17 November 2017 23:55 -1
# Marinela 18 November 2017 14:32 0
# Korel Drawn 20 November 2017 00:37 0