UPDATE - sesizarea a fost inregistrata la CSM sub nr. 13251/25.06.2018

Redactia Lumea Justitiei a depus la Sectia de judecatori a CSM o sesizare prin care solicitam institutiei garant a independentei Justitiei sa constate in regim de urgenta si sa declare public ca Protocolul SRI – PICCJ – ICCJ incheiat in anul 2009 de fostul director al SRI George Maior, fostul procuror general Laura Kovesi si in numele judecatorului Nicolae Popa (de o persoana necunoscuta) in calitate de presedinte al ICCJ, a fost un act care a incalcat dreptul la un proces echitabil.

Am depus sesizarea catre CSM, pentru ca nicio autoritate publica in aceasta tara nu manifesta determinarea sa actioneze pentru a constata un fapt de bun simt si anume ca judecatorii ICCJ si-au vandut independenta, la nivel institutional, semnand un pact secret, abuziv, cu SRI si procurorii, incalcand grav ideea de stat de drept, renuntand practic la independenta ce le-a fost acordata. Cu consecinta incalcarii grave, brutale a dreptului la un proces echitabil.

Consideram ca este de preferat ca CSM sa nu se comporte ca un sindicat, si sa aiba curajul sa recunoasca public abuzul. Dar mai ales sa stabileasca pentru justitiabili calea de urmat pentru repararea consecintelor incalcarii drepturilor lor fundamentale, astfel incat sa evitam ca in cativa ani sa inceapa sa curga in valuri condamnarile Romaniei la CEDO de la Strasbourg pentru incalcarea art. 6.1 din Conventie, dar si sa se limiteze daunele morale si materiale pe care Statul roman va trebui sa le plateasca victimelor judecatorilor ICCJ care au lucrat pe protocol.

Publicam in continuare, integral, sesizarea adresata CSM de Redactia Lumea Justitiei.

Catre: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - Sectia pentru Judecatori

Domnule Presedinte,

Domnilor membri ai Sectiei pentru Judecatori

in temeiul art. 97 pct. (1) din Legea nr. 303/2004; republicata, formulam prezenta:

1 - SOLICITARE DE CONSTATARE A INCALCARII INDEPENDENTEI JUSTITIEI PRIN INCHEIEREA SI APLICAREA PROTOCOLUL SRI – PICCJ – ICCJ INCEPAND CU ANUL 2009

2 – SOLICITARE DE DECLANSARE A ACTIUNII DE VERIFICARE SI IDENTIFICARE A JUDECATORILOR ICCJ CARE AU LUCRAT PE BAZA PROTOCOLULUI SRI – PICCJ – ICCJ SI AU DECLARAT IN FALS, IN DECLARATIA PREVAZUTA DE ART. 7 PCT. 2 DIN LEGEA 303/2004, CA NU AU COLABORAT CU SERVICIILE DE INFORMATII

3 – SOLICITARE DE LUARE DE MASURI PENTRU GARANTAREA INDEPENDENTEI JUSTITIEI SI DE INFORMARE A JUSTITIABILILOR CARORA LI S-A INCALCAT DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ASUPRA PROCEDURILOR DE URMAT PENTRU REVIZUIREA PROCESELOR AFECTATE DE PROTOCOLUL SRI – PICCJ – ICCJ, IN VEDEREA EVITARII CONDAMNARII ROMANIEI IN SERIE LA CEDO DE LA STRASBOURG SI LIMITARII DAUNELOR PE CARE STATUL ROMAN VA TREBUI SA LE SUPORTE

In fapt,

In data de 15 iunie 2018 a fost desecretizat Protocolul de Cooperare intre SRI, PICCJ si ICCJ pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in august-septembrie 2009, care nu a fost niciodata denuntat in mod oficial si nu s-a prezentat opiniei publice actul prin care acesta a incetat.

- Art. 133 din Constitutia Romaniei prevede:

(1) “Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei

(7) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile”

- Art. 134 din Constitutia Romaniei prevede:

(4) “Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei. “

- Art 6 din CEDO, privind dreptul la un proces echitabil, prevede: “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”

- Potrivit art. 5, pct (2) din Legea 303/2004:

“Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii...”

- Potrivit art. 7 din Legea 303/2004:

“(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).

(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.”

- Potrivit art. 65 din Legea 303/2004:

(1) “Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri:

g) incalcarea dispozitiilor art. 7...

(2) Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”

- Potrivit motivarii Hotararii Plenului CSM nr. 435/2018:

“Justitia, in statul de drept, este socotita o putere pe langa celelalte puteri ale statului (art. 21 si art. 124 din Constitutia Romaniei) fiind necesara asigurarea anumitor garantii pentru mentinerea premiselor independentei si impartialitatii magistratului. Principiile independentei si impartialitatii magistratilor sunt consfintite de art. 124 alin. 3 din Constitutie, art. 3 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si de art. 3 alin. 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Principiile fundamentale referitoare la independenta magistratului adoptate la Milano in anul 1985 si confirmate de Adunarea Generala a ONU, precizeaza la art. 1 ca: 'independenta magistraturii trebuie garantata de stat si enuntata in Constitutie sau alta lege nationala, iar toate institutiile guvernamentale sau altele trebuie sa o respecte'. In cadrul acelorasi principii, la art. 2 se mentioneaza ca: 'sistemul juridic va decide in problemele care ii sunt inaintate IMPARTIAL, pe baza faptelor si in conformitate cu legea, fara vreo restrictie, INFLUENTA INCORECTA, SUGESTIE, presiune, amenintare sau INTERFERENTA, directa sau indirecta, in orice parte si pentru orice motiv'.

Independenta nu este un privilegiu in interesul propriu al magistratilor, ci in interesul statului de drept si al celor care cauta si doresc infaptuirea justitiei. Aceasta ii este conferita magistratului in vederea protectiei drepturilor persoanelor care apeleaza la justitie pentru a beneficia de un act de dreptate si consta in responsabilitatea magistratului in a convinge, nu prin forta principiului autoritatii, ci a argumentelor rationale, temeinice, acestea constituind astfel un mijloc de a asigura si pastra increderea publicului in sistemul judiciar (…)

Prin raportare la factorii de presiune ce o pot influenta, independenta a fost definita ca fiind capacitatea magistratului de a decide masuri, conform legii, fara nicio interventie sau influenta externa, capacitatea de a constientiza factorii externi ce influenteaza sau creaza aparenta unei influente, precum si capacitatea de a respinge factorii de natura externa ce influenteaza sau creeaza aparenta unei influente.

Independenta judecatorului este o conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil. Aceasta independenta nu este insa o prerogativa sau un privilegiu in interes propriu al judecatorului, ci in interesul statului de drept si a celor pentru care se infaptuieste justitia, ca serviciu public.

Independenta judecatorului este esentiala pentru garantarea egalitatii partilor in fata instantelor si asigurarea unui tratament nediscriminatoriu al acestora.”

- In considerarea principiului separatiei functiilor judiciare, prevazut si de art. 3 Cod procedura penala;

- In considerarea Art. 124 din Constitutia Romaniei:

(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.

(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.

(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

- In considerarea art. Art. 126 (1) din Constitutia Romaniei:

“Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.”

* * *

1 - Rezulta fara putinta de tagada ca incheierea Protocolului secret din 2009 (clasificat strict secret) de colaborare intre judecatori, procurori si agenti ai serviciilor de informatii, la nivel de SRI – PICCJ – ICCJ, vizand derularea in comun a unor procese si proceduri penale, contravine flagrant:

-principiului ca justitia se infaptuieste in numele legii (si nu pe o proceduri/norme necunoscute de justitiabili, care adauga la lege);

-principiului separatiei functiilor judiciare;

-obligatiei judecatorilor de a fi independenti si de a nu colabora cu serviciile de informatii;

-obligatia judecatorilor de a fi obiectivi si impartiali in raport cu cererile procurorilor si ale SRI (parte in dosare);

-dreptului la un proces echitabil;

2 - Rezulta fara putinta de tagada ca incheierea Protocolului secret din 2009 pune orice judecator ICCJ in situatia de a fi suspectat de catre orice cetatean/justitiabil ca a dat anual, in fals, declaratia prevazuta de art. 7, pct. (2) din Legea 303/2004. Aceasta suspiciune legitima impune din partea Consiliului Superior al Magistraturii ca in virtutea art. 134, pct (4) sa declanseze actiunea de verificare a declaratiilor anuale de necolaborare cu serviciile de informatii, in raport de Protocolul secret din 2009, in vederea constatarii existentei unor asemenea situatii; sesizarea organelor penale pentru infractiunea de fals; si propunerea catre Presedintele Romaniei de eliberare din functie a judecatorilor care au colaborat cu SRI;

3 - Rezulta fara putinta de tagada ca din cauza aplicarii Protocolului secret din 2009 si pana in prezent, exista convingerea generala a cetatenilor Romaniei ca dreptul la un proces echitabil a fost grav incalcat, in mod sistematic, intr-un numar covarsitor de dosare, in principal, prin renuntarea de catre ICCJ si judecatorii care au lucrat pe protocol, la obligatia de independenta si de infaptuire a justitiei exclusiv in numele legii.

Astfel potrivit propriilor dvs consideratii din Hotararea irevocabila a Plenului CSM nr. 435/2018:

“Independenta judecatorului este o conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil. Aceasta independenta nu este insa o prerogativa sau un privilegiu in interes propriu al judecatorului, ci in interesul statului de drept si a celor pentru care se infaptuieste justitia, ca serviciu public. Independenta judecatorului este esentiala pentru garantarea egalitatii partilor in fata instantelor si asigurarea unui tratament nediscriminatoriu al acestora”;

Solicitam sa luati masuri urgente de informare a cetatenilor asupra consecintelor nefaste a colaborarii pe protocol a judecatorilor ICCJ cu procurori si agenti ai serviciilor de informatii, si de indrumare a justitiabililor afectati de incalcarea dreptului la un proces echitabil asupra cailor legale de urmat, pentru a evita in anii urmatori condamnarea in serie a Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg si pentru limitarea daunelor morale si materiale pe care Statul roman va fi nevoit sa le achite victimelor unor activitati judecatoresti incompatibile cu o societate democratica si cu legislatia interna si europeana.

In consecinta, va solicitam sa realizati gravitatea situatiei expuse, faptul ca ne aflam in fata unui fenomen ce poate fi general calificat drept unul de coruptie institutionala, fata de care aveti obligatia sa garantati pe viitor independenta Justitiei in interesul cetateanului si nu al judecatorilor ICCJ, si sa luati masurile ce se impun pentru asigurarea suprematiei legii, conform celor trei solicitari formulate."

* Cititi aici integral Hotararea Plenului CSM nr. 435 din 19 aprilie 2018

* Cititi aici Protocolul de Cooperare intre SRI, PICCJ si ICCJ