26 December 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

APLICAREA DECIZIILOR CCR PE PRESCRIPTIE E MAJORITARA – Exclusiv. Cele mai multe curti de apel au ales respectarea deciziilor ccr 297/2018 si 358/2022 pe prescriptie. Doar in perioada 15 iunie – 15 septembrie 2022, 11 curti de apel au pronuntat 30 de solutii de incetare a procesului penal pe prescriptie. Numai in 3 cazuri, CA Timisoara si CA Pitesti au refuzat sa aplice deciziile CCR pe prescriptie. O achitare pe „fapta nu exista” s-a transformat in incetarea procesului pe prescriptie (Lista)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

18 September 2022 20:42
Vizualizari: 11187

Trendul este clar: curtile de apel din tara merg pe mana CCR, respectand si aplicand deciziile CCR pe prescriptie. Chiar daca a fost vacanta judecatoreasca (1 iulie – 31 august), numeroase instante din Romania au pus in practica deciziile Curtii Constitutionale privind prescriptia, dispunand incetarea procesului penal in baza art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a: „a intervenit prescriptia”.



Ne referim la Deciziile 297/2018 si 358/2022, prin care CCR a desfiinitat art. 155 alin. 1 Cod penal privind prescriptia.

Lumea Justitiei prezinta o lista de 30 de solutii de incetare a procesului penal, dispuse de catre 11 curti de apel din intreaga tara, precum si un tribunal in perioada 15 iunie – 15 septembrie 2022. Este vorba in principal despre decizii date in apel fata de condamnari de la fond, dar si despre unele pronuntate in cadrul unor contestatii in anulare. Lor li se adauga trei hotarari in prima instanta pronuntate de Tribunalele Harghita si Bucuresti. Precizam ca statistica pe care o veti citi mai jos poate fi mai ampla, fiind posibil ca in acelasi interval de timp sa existe si alte hotarari ale instantelor de aplicare a deciziilor CCR pe prescriptie.


CA Bacau a spart gheata


Sirul hotararilor in legatura cu incetarile de procese penale in baza deciziilor CCR pe prescriptie incepe cu decizia nr. 590 din 15 iunie 2022 din dosarul nr. 15081/180/2015, prin care judecatorii Ovidiu Pralea si Ioana Hanganu de la Curtea de Apel Bacau au retinut interventia prescriptiei intr-un dosar de fals (click aici pentru a citi).

Totusi, cinci zile mai tarziu, la 20 iunie 2022, magistratii Marinel Dumitru Florea si Radu Horia Herciu de la Curtea de Apel Timisoara nu au aplicat deciziile CCR, ci au sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu urmatoarele intrebari:

- daca a mai fost aplicabila prescriptia speciala din art. 155 Cod penal in intervalul 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022 (momentele in care au fost publicate cele doua decizii CCR in Monitorul Oficial);

- daca cele doua decizii pot fi invocate ca lege penala mai favorabila in dosarele aflate pe rol pana la 9 iunie 2022 (indiferent daca faptele fusesera comise pe vechiul Cod penal sau pe cel nou);

- aceeasi intrebare ca mai sus pentru cauzele judecate definitiv in perioada 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022 (indiferent daca faptele fusesera savarsite pe VCP sau pe NCP).

Uluitor este ca acelasi complet a invocat Decizia CCR nr. 1/1995 – dar nu partea ei obligatorie, ci o opinie separata (click aici pentru a citi).

Totusi, la 22 iunie 2022, judecatorii Mihail Udroiu (foto), Denisa Daniela Vidican si Olimipiu Daniel Berindei de la Curtea de Apel Oradea nu doar ca au aplicat Deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, dar au subliniat ca prima dintre ele are aplicabilitate retroactiva, incepand cu 1 februarie 2014 – data la care a intrat in vigoare actualul Cod penal –, avand in vedere ca art. 155 alin. 1 CP (declarat neconstitutional de CCR prin cele doua decizii) a avut aceeasi forma din 2014 pana in 2021, cand guvernul Ciuca l-a modificat prin ordonanta de urgenta, ca sa-l puna in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale (click aici pentru a citi).

La 27 iunie 2022, magistratii Ovidiu Richiteanu-Nastase si Carmen-Veronica Gaina de la Curtea de Apel Bucuresti au procedat la fel precum completul Udroiu-Vidican-Berindei de la CA Oradea, dispunand incetarea procesului penal pe prescriptie (click aici pentru a citi).


Un inculpat a avut noroc inca din prima


In aceeasi zi, dar la fond, Tribunalul Harghita, intr-un dosar de evaziune fiscala, a dispus incetarea procesului penal, constatand ca faptele comise in perioada 16 iulie 2012 – 28 iulie 2013 se prescrisesera la 28 iulie 2021. (Gasiti aceasta motivare si alte 20 in arhiva anexata la final.)


Jurisprudenta CCR, respectata pe sarite


In 30 iunie 2022, Curtea de Apel Cluj a pronuntat o astfel de incetare pe prescriptie solutionand un apel fata de o condamnare la 6 ani, 9 luni si 10 zile de inchisoare pentru trafic de etnobotanice. Faptele, comise intre 2014 si 11 iunie 2015, se prescrisesera in decembrie 2020. Remarcam aici faptul ca instanta a luat in calcul cele doua luni de stare de urgenta (martie – mai 2020) ca intrerupand cursul prescriptiei, in ciuda Deciziei 152/2020, in care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca decretele prezidentiale ale starii de urgenta nu au putere de lege.

In aceeasi zi si la aceeasi instanta, un apel fata de o condamnare la 5.000 de lei amenda pentru lovire sau alte violente s-a soldat cu incetarea procesului in baza art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a, judecatorii constatand ca fapta comisa la 8 octombrie 2016 se prescrisese la 8 octombrie 2021.

In 5 iulie 2022, Curtea de Apel Bucuresti a solutionat apelul impotriva unei condamnari la 10 luni de inchisoare cu amanare primite de un inculpat pentru ca a condus beat. Fapta, comisa la 9 februarie 2016, s-a prescris la 8 februarie 2022, a constatat CAB. Spre cinstea ei, instanta a respectat Decizia CCR 152/2020, retinand ca decretele starii de urgenta nu intrerup cursul prescriptiei. Ca fapt divers, remarcam ca judecatorii au luat copy-paste motivarea din alta decizie, uitand la un moment dat sa inlocuiasca fapta de „furt” cu cea de „conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange”.

Tot la data de 5 iulie 2022, judecatorii Elena Costache si Valentin Mihai de la Curtea de Apel Bucuresti au pronuntat decizia penala nr. 941 din dosarul 18531/299/2021, dispunand incetarea pe prescriptie a unui proces de delapidare (click aici pentru a citi).

O zi mai tarziu, tot CAB a inchis pe prescriptie un dosar in apel fata de o condamnare la 12 ani, 8 luni si 20 de zile de inchisoare pentru contrabanda. Judecatorii au constatat ca faptele comise la 21 mai, respectiv 22 iulie 2013 se prescrisesera la 21 mai, respectiv 22 iulie 2018.

Tot in 6 iulie 2022, Curtea de Apel Bucuresti a solutionat apelul fata de o condamnare la 10.000 de lei amenda pentru lovire si alte violente. Magistratii au constatat ca fapta comisa la 10 decembrie 2015 s-a prescris la 10 decembrie 2020.

O zi mai tarziu, Curtea de Apel Bacau a solutionat apelul impotriva unei condamnari de 5 ani, o luna si 10 zile de inchisoare pentru evaziune fiscala. Faptele, comise intre 4 decembrie 2013 si 30 septembrie 2014, s-au prescris la 29 ianuarie 2022, Totusi, ignorand Decizia CCR 152/2020, instanta a considerat ca termenul de prescriptie a fost suspendat in cele doua luni de stare de urgenta.


CA Pitesti a comis-o de doua ori


Pe partea de hotarari scandaloase, remarcam decizia nr. 614/2022 din dosarul 6052/109/2020. Acolo, judecatorii Elena Popescu si Marius Gabriel Sandulescu de la Curtea de Apel Pitesti au facut o manevra pentru a ocoli pronuntarea unei solutii de incetare a procesului penal pe motiv de prescriptie si pentru a condamna un primar de comuna la 9 ani inchisoare cu executare. Dupa ce au ramas in pronuntare pentru 8 iulie 2022, cei doi magistrati, fara niciun fel de explicatie, au devansat din oficiu termenul de pronuntare cu doua zile, pentru 6 iulie 2022, in conditiile in care daca mentineau data initiala a pronuntarii erau pusi in situatia de a constata interventia prescriptiei (click aici pentru a citi).

Tot Elena Popescu si Marius Gabriel Sandulescu – dar de data aceasta in complet de 3, alaturi de judecatorul Costin Andrei Stancu – au respins apelul declarat de alt fost primar de comuna. S-a intamplat la 11 iulie 2022, in decizia nr. 626/2022 din cauza nr. 4800/109/2018, unde cei trei magistrati au pretins ca Decizia CCR 297/2018 se aplica doar actelor de procedura emise dupa 25 iunie 2018 (data publicarii deciziei in Monitorul Oficial). Asta desi art. 155 alin. 1 avea forma declarata neconstitutionala inca de la 1 februarie 2014, cand a intrat in vigoare actualul Cod penal (click aici pentru a citi). Pe scurt: completul Popescu-Sandulescu-Stancu a rationat in sens contrar fata de completul judecatorului Mihail Udroiu de la CA Oradea.

In 11 iulie 2022 si tot in faza de apel, Curtea de Apel Ploiesti a constatat ca o fapta de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice comisa la 1 iulie 2016 s-a prescris la 1 iulie 2021.

Alta instanta care nu a tinut cont de Decizia CCR 152/2020 a fost Curtea de Apel Bacau, cea care la 12 iulie 2022 a solutionat apelul fata de doua condamnari de cate 2 ani si 9 luni de inchisoare cu suspendare pentru inselaciune. Faptele, comise in perioada 6 aprilie 2015 – 30 aprilie 2016, s-au prescris in intervalul 24 aprilie 2018 – 24 iunie 2020.


Ignorarea deciziei CCR pe starea de urgenta a dus la mentinerea unei condamnari


O zi mai tarziu, Curtea de Apel Craiova s-a pronuntat in apelul declarat contra unei condamnari de 2 ani si 6 luni de inchisoare cu executare pentru constituire de grup infractional organizat, constatand ca fapta, comisa in intervalul decembrie 2011 – 3 iunie 2014, s-a prescris la 2 iunie 2019. Pe de alta parte, ignorand Decizia CCR 152/2020, CA Craiova a mentinut condamnarea de 9 ani si 8 luni de inchisoare dispusa de o instanta italiana pentru proxenetism, sustinand ca termenul prescriptiei fusese suspendat pe durata starii de urgenta si deci considerand ca prescriptia ar fi urmat sa se implineasca abia la 1 august 2022.


O achitare pe „fapta nu exista” a fost preschimbata in incetare pe prescriptie


Alta speta interesanta este cea solutionata de Curtea de Apel Craiova in aceeasi zi de 13 iulie 2022. Admitand apelul declarat de parchet fata de achitarea pe „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a CPP) primita la fond de catre o inculpata acuzata de fals intelectual, CA Craiova a desfiintat achitarea si a dispus in schimb incetarea procesului penal pe prescriptie (art. 16 alin. 1 lit. f t eza a II-a CPP). Mai exact, judecatorii au considerat ca faptele comise intre 5 si 9 iunie 2015 s-au prescris in 2020. Totusi, in ciuda Deciziei CCR 152/2020, instanta nu a luat in considerare cele doua luni de stare de urgenta la calculul prescriptiei.

In 14 iulie 2022, Curtea de Apel Iasi s-a pronuntat asupra apelului fata de condamnarea la 1 an de inchisoare cu suspendare primita de un inculpat pentru conducerea sub influenta alcoolului sau a altor substante. Pedeapsa s-a adaugat altei condamnari cu suspendare, de 2 ani, rezultand o condamnare de 3 ani de inchisoare cu executare. Instanta a constatat ca fapta, comisa la 15 iulie 2016, s-a prescris la 14 iulie 2021. Spre lauda lor, judecatorii au luat in considerare Decizia CCR 152/2020 legata de starea de urgenta.

In 15 iulie 2022, Curtea de Apel Cluj a solutionat apelul fata de condamnarea de 2 ani si 5 luni de inchisoare cu suspendare primita de un inculpat pentru furt calificat, amenintare si lovire si alte violente – fapte comise la 17 septembrie 2016. Instanta a mentinut condamnarea de 2 ani cu suspendare pentru furt calificat, dar a constatat prescrierea faptelor de lovire si alte violente in data de 16 septembrie 2019.

Tot CA Cluj, tot in apel si in aceeasi zi a constatat prescrierea intre 2020 si 2021 a unor fapte de conducere a unui vehicul fara permis si incredintarea unui vehicul unei persoane fara permis. In prima instanta, inculpatul primise 3 ani, 7 luni si 10 zile de inchisoare cu executare.

Ziua de 18 iulie 2022 a adus la Curtea de Apel Targu Mures o incetare pe prescriptie in cadrul unui apel declarat fata de condamnari de prima instanta variind intre 9 luni de inchisoare cu suspendare si 5 ani de inchisoare cu executare pentru evaziune fiscala, pentru mai multi inculpati. Faptele, comise intre decembrie 2008 si august 2009, s-au prescris dupa 8, respectiv 12 ani pe vechiul Cod penal, a constatat CA Targu Mures.

La 19 iulie 2022, Curtea de Apel Timisoara a inchis pe prescriptie un dosar vizand apelul declarat de un inculpat contra condamnarii la 1 an de inchisoare cu suspendare primite pentru furt de arbori si taierea lor fara drept. Faptele, savarsite la 9 si 10 ianuarie 2017, s-au prescris dupa 5 ani, a stabilit CA Timisoara.

Ziua de 20 iulie 2022 a adus doua decizii in apel pe prescriptie. Una a fost pronuntata de catre Curtea de Apel Alba Iulia fata de condamnari variind intre 6 luni si 2 ani de inchisoare, toate cu suspendare pentru fals si delapidare. Faptele, savarsite intre ianuarie 2010 si ianuarie 2014, s-au prescris intre 2018 si 2021, au stabilit judecatorii.

Cealalta hotarare a venit din partea Curtii de Apel Iasi, care a constatat prescrierea in octombrie 2017 a doua fapte de lovire si alte violente comise la 2 octombrie 2012 si soldate in prima instanta cu pedepse de 10 luni, respectiv 1 an si 9 luni – ambele cu suspendare.


Fapte prescrise inca de la rechizitoriu


Ziua de 23 august 2022 a adus o decizie pe prescriptie din partea Curtii de Apel Bacau. Acolo, prin decizia nr. 725/2022 din dosarul nr. 642/199/2018, judecatoarele Adina Catalina Galavan si Petronela Mihaela Jercan au incetat procesul penal fata de nu mai putin de 29 de inculpati, acuzati ca au fraudat cu sute de mii de lei institutia financiara nebancara (IFN-ul) Provident. Cauza vizeaza fapte de inselaciune, de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, comise in perioada 2012-2013. Or, avand in vedere ca termenul de prescriptie pentru astfel de infractiuni este de 5 ani, rezulta ca ele s-au prescris in intervalul 2017-2018, a aratat CA Bacau. Cu acea ocazie, am remarcat ca dosarul a fost trimis in judecata printr-un rechizitoriu din 30 martie 2018 – deci cand cele mai multe dintre fapte erau deja prescrise. De asemenea, instanta a stabilit ca neconstitutionalitatea art. 155 alin. 1 in forma analizata de Curtea Constitutionala producea efecte inca din 2014 – deci inca de cand a intrat in vigoare actualul Cod penal (click aici pentru a citi).

Revenim la hotararile pronuntate in prima instanta, mentionam doua sentinte ale Tribunalului Bucuresti. Concret, la 30 august 2022, judecatoarea TMB Andreea Ionescu a inchis pe prescriptie dosarul in care mai multi sefi din Politia Locala Bucuresti au fost trimisi in judecata pentru ca i-au permis angajatilor unei firme private sa patruleze si sa dea amenzi purtand uniformele si insemnele institutiei publice. Este vorba despre sentinta nr. 927/2022 din cauza nr. 47645/3/2017.

In 12 septembrie 2022, magistrata TMB Amalia Andone-Bontas a inchis pe prescriptie dosarul in care mai multi sefi din Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor (CoNAS) erau acuzati ca s-ar fi plimbat prin America de Sud sub pretextul unor cursuri de formare profesionala finantate din contracte umflate. Ne referim la sentinta nr. 956/2022 din cauza nr. 48817/3/2017 (click aici pentru a citi).

In 14 septembrie 2022, Curtea de Apel Cluj a dispus incetarea procesului penal pe prescriptie intr-un dosar de evaziune fiscala, relateaza Bihorjust.ro.

Nu in ultimul rand, la 15 septembrie 2022, Tribunalul Suceava a dispus o solutie de achitare pe „fapta nu exista”, dar si doua solutii de incetare a procesului penal pe baza prescriptiei intr-un dosar de fraude cu fonduri europene. Ne referim la sentinta nr. 224/2022 din cauza nr. 7497/86/2017 (click aici pentru a citi).

 

Doua contestatii in anulare, admise de CA Cluj


Incheiem lista cauzelor inchise pe prescriptie cu doua dosare de la Curtea de Apel Cluj, ambele solutionate in faza de contestatie in anulare. Astfel, la 7 iulie 2022, judecatoarele Luminita Maria Firicel si Adina Daria Lupea au admis prima contestatie in anulare depusa in baza deciziilor CCR nr. 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia. Vorbim despre o admitere pe fond, nu in principiu – cum procedasera pana atunci instantele (unele asteptand dezlegarea Inaltei Curti cu privire la aplicarea Deciziei CCR 297/2018). Hotararea nr. 949/2022 a fost pronuntata in dosarul nr. 577/33/2022 (click aici pentru a citi).

In fine, la 19 august 2022, judecatoarele Monica Sortan si Simona Cristea de la CA Cluj au admis contestatia in anulare formulata de catre un barbat condamnat definitiv in 2021 de catre aceeasi instanta la 1 an, 8 luni si 129 de zile (echivalentul a putin peste doi ani) de inchisoare cu executare pentru complicitate la inselaciune si complicitate la tentativa de inselaciune. Pe cale de consecinta, completul Sortan-Cristea a dispus eliberarea din penitenciar a condamnatului. Este vorba despre hotararea nr. 1063/2022 din cauza nr. 788/33/2022 (click aici pentru a citi).


* Vedeti aici modul in care instantele au aplicat deciziile CCR privind prescriptia 

Comentarii

# Alba neagra cu oameni vs salarii/pensii nesimtite. date 18 September 2022 21:02 +314

Ce faci cu un sofer care nu stie sa conduca? Ce faci cu un profesor care nu stie sa predea? Ce faci cu un doctor care nu stie consulta pacienti? Ce faci cu un inginer care nu stie meserie? Exact acelasi comportament trebuie sa ai si fata de un magistrat cate nu stie drept: le platesti la timp si complet salariiile si, dupa pensionare, pensiile. Nu?!?

# Boldea date 18 September 2022 22:01 +215

La Timișoara și Pitești constituția României a devenit facultativa

# Pic & Poc date 18 September 2022 22:28 +52

Eu propun altceva. Pensiile speciale NUMAI PENTRU PREMIANTI. Cine a fost sanctiobat o singura data in axtivitate, FARA PENSIE SPECIALA. Sa vedem cine mai e SMEKER DE CARTIER. Reastul e vrajeala. Frica pazeste bostatanaria, NU BUNUL SIMT!!!

# Alexelena date 18 September 2022 22:39 -128

Faptele ce afectează interesele financiare ale UE sunt imprescriptibile Decizia CCR nu se referă la imprescriptibilitate..

# Alex date 19 September 2022 05:07 +199

S-a ajuns la absurditatea maxima. O decizie CCR este aplicata in functie de complet. Asta spune mult. In tara asta nu legea conteaza, ci omul. Care este si pe de-o parte si pe cealalta. Si doua orase deloc. Bucuresti si Brasov. Oare de ce?

# santinela date 19 September 2022 07:43 +633

Ar trebui sa publicati completele alea formate din berbeci sau TUTE care nu au respectat decizia CCR.Asta asa ca sa cunostem si noi cine sint h-rezistii,slugile din Timis si Pitesti !

# monitorash date 19 September 2022 11:22 +7

Puneti rejust.ro la treaba. Cautati hotararile date de completele de la Pitesti si Timisoara in materie de plangeri la ordonantele de clasare, emise pe prescriptie, conform DCC 297/2018, pentru perioada 2018-2022, si veti vedea cum scriau domniile lor ca prescriptia este o institutie de drept material, argumentand exact ca si Udroiu, si cum, dupa DCC 358/2022, s-au sucit ca la Ploiesti. Asta dovedeste reaua credinta, actul de justitie nu este abritrar, el se fundamenteaza pe practica judiciara trecuta. Ce au scris in trecut nu sunt simple opinii, ori judecati de valoare, ci acte judiciare, pe care aveau obligatia sa le observe, oferind coerenta actului de justitie. Acolo este dovada clara a relei-credinte. Bine, unii vor zice ca sunt prosti si nu exista fapta, fiind savarsita fara vinovatie.

# daca e adevarat date 19 September 2022 18:08 +1

Daca e adevarat, ca exista judecatori care si-au contrazis propriile argumente si logica utilizate in condamnarea unor oameni cu scopul de a condamna pe altii, este dincolo de natura penala, ceva grotesc. Intr-adevar ar trebui expusi public, o mediatizare masiva a hotarilor contradictorii. "Eu am întotdeauna multe pe conștiință. Da? S-ar putea să am chiar mai multe decât dv., domnule judecător. Grigore Vasiliu Birlic în rolul Soldatul Svejk în Peripețiile soldatului Svejk (1959)"

# pitesti date 19 September 2022 18:53 +2

Am citit la Pitesti hotararea Dosar nr. /90/2017 fapte prescrise pe noul cod - hotarare a Tribunalului Vâlcea - au fost achitati, pentru a i condamna Curtea de Apel Pitesti a adus ca justificare si alte aspecte "Avand in vedere că diferenta intre limita minima speciala conform vechii legislatii (3 ani) si limita minimă conform noii legislatii (2 ani) este mică, doar de 1 an, se impune a se analiza in continuare , comparativ, celelalte institutii (circumstanţe agravante si atenuante, regimul sancţionator al acestora, modalitatea de executare a pedepsei , inclusiv anularea suspendarii sub supraveghere, pedepsele complementare şi accesorii, pedeapsa pentru infractiunea continuata, prescriptia raspunderii penale)." Bine ca nu au considerat ora la care se aducea ciorba la inchisoare pe vechiul cod ca fiind mai favorabila... Te crucesti cum justifica se interpreteaza legea. Prescriptia este singurul criteriu esential privind favorabilitatea legii penale...Il mai pedepsesti sau nu... Punct.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.12.2024 – S-a aflat noul ministru al Justitiei

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva