Se face praf soclul pe care a fost cocotat eternul sef al Departamentului de Situatii de Urgenta (DSU) Raed Arafat (foto stanga), intitulat “Comandantul actiunii”. Dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a eliberat comuna Gornet din judetul Prahova din carantina dispusa printr-un ordin al lui Raed Arafat (click aici pentru a citi), abuzul comis in acest caz a fost dovedit definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a respins recursul DSU. Iar constatarea abuzului comis a venit din partea unui complet condus de chiar de presedinta ICCJ Corina Corbu (foto dreapta).

In motivarea deciziei 4059 din dosarul 3887/2/2020 - pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate -, decizie prin care a fost mentinuta libertatea locuitorilor din Gornet reprezentati de avocatul Bogdan Dumitru, Completul de 5 judecatori ICCJ format din Corina Corbu, Denisa Angelica Stanisor, Iuliana Maiereanu, Nicolae Gabriel Ionas si Decebal Constantin Vlad arata ca evaluarea facuta de autoritati cu privire la carantinarea localitatii are un caracter pur formal, cuprinzand doar o simpla enumerare a criteriilor utilizate in evaluarea riscului epidemiologic. ICCJ precizeaza ca in ceea ce priveste trendul crescator al cazurilor de coronavirus din Gornet invocat de autoritati ca motiv de carantinare a localitatii, acesta nu se confirma. De asemenea, in motivarea deciziei se subliniaza ca in perioada 8-20 iulie 2020, de la 3 cazuri depistate zilnic prin testare in primele zile, se ajunsese la cel mult 1 caz zilnic.

Iata pasaje din decizia Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul articolului:

"Inalta Curte accepta ca o situatie de risc major pentru sanatatea publica, precum o pandemie cauzata de un virus nou, cu privire la care nu exista posibilitati profilactice si nici protocoale de tratament a caror eficiienta sa fi fost demonstrata in trecut presupune in mod necesar posibilitatea statului de a lua masuri de prevenire si de limitare a infectiei care pot presupune unele limitari ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, in limitele prescrise de Constitutie si de lege. (…)

In mod judicios, instanta de fond a retinut ca in cauza nu sunt indeplinite cumulativ cerintele impuse de art. 12 alin. (3) din Legea 136/2020 in ceea ce priveste necesitatea evaluarii care, in speta, are un caracter pur formal, cuprinzand doar o simpla enumerare a criteriilor utilizate in evaluarea riscului epidemiologic, doar o simpla enumerare a criteriilor utilizate in evaluarea riscului epidemiologic.

In privinta criteriului reprezentat de trendul crescator al cazurilor din perioada de referinta, Inalta Curte apreciaza ca acest fapt nu se confirma in lipsa unor date care sa demonstreze o crestere constanta a numarului de cazuri in perioada 8-20 iulie 2020 (de la 3 cazuri depistate zilnic prin testare in primele zile, ulterior fiind depistate cel mult 1 caz zilnic, cu exceptia unei situatii in care au fost depistate 2 cazuri). (...)

Autoritatea publica a prezentat aspecte care nu au legatura cu instituirea masurii, ci cu gestionarea carantinei zonale din perspectiva personalului medical existent in localitate, cu accesul populatiei la o unitate farmaceutica si existenta fortelor de ordine necesare.

Inalta Curte retine ca desi autoritatea publica a subliniat caracterul comunitar al transmiterii virusului, aceasta nu se raporteaza la eficienta/ineficienta unor masuri alternative – indeosebi a masurilor cu caracter individual vizand carantina persoanelor si izolarea – si nu prezinta nicio informatie privind disponibilitatea membrilor colectivitatii respective de a respecta masuri adoptate la nivel individual.

Ca urmare, in mod corect instanta de fond a retinut ca evaluarea in discutie nu demonstreaza faptul ca masura carantinarii zonale era singurul instrument eficient pentru controlarea riscului raspandirii comunitare a bolii infectocontagioase, aceasta concluzie fiind impartasita de Inalta Curte, in raport de argumentele prezentate anterior, care releva modul generic si neargumentat in care autoritatea publica a prezentat informatiile detinute din perspectiva criteriilor avute in vedere de legiuitor la intocmirea evaluarii”.

Prezentam decizia ICCJ:

foto Corina Corbu: Mediafax