Laura Kovesi ar face bine sa isi reconsidere avocata! De circa patru ani, de cand se judeca dosarul Kovesi-Antena 3, jurnalistii Mihai Gadea, Bianca Nae, Radu Tudor, presedintele GIP Mugur Ciuvica, prin avocatul Marius Arizan, si senior editorul Lumeajustitiei.ro Razvan Savaliuc ii cer sefei DNA Laura Kovesi sa faca dovada prejudiciului suferit din cauza afirmatiilor pe care jurnalistii le-au facut sau nu le-au facut in timpul unor emisiunii de la postul de televiziune Antena 3. In nicio declaratie publica si in niciun document existent in dosarul cauzei aflate in pronuntare la Curtea de Apel Ploiesti, sefa DNA Laura Kovesi, personal, sau prin avocata sa Daniela Frasie nu au putut sa prezinte dovada prejudiciului, care sa justifice suma de 250.000 lei pe care i-a dat-o deja judecatoarea Crina Buricea de la Tribunalul Bucuresti prin sentinta civila din 2015 de la fond, sau suma de 1 milion de lei pe care “mama catuselor” a cerut-o la fond si insista sa o ceara si in apel.

Totusi, fara sa realizeze, in 6 martie 2018, la ultimul termen de judecata de la Curtea de Apel Ploiesti, in fata judecatoarelor Marilena Panait si Valentina Gheorghe, avocata lui Kovesi, Daniela Frasie, a dezvaluit cum si-a calculat Laura Kovesi prejudiciul cerut jurnalistilor: "Suma daunelor morale este justificata sub aspectul profiturilor realizate din publicitate... Au avut audiente spectaculoase de 7,8% rating. Opinia publica nu are cum sa cunoasca, ca spectaculosul informatiilor mincinoase urmareste strict valoarea comerciala a punctului de rating. Pentru ca astfel se traduce beneficiul comercial care, intr-un calcul minimal si necontestat, a aratat ca pe durata celor patru ore de emisiune, in prime time, beneficiul financiar a fost de 80.000 euro... Suma daunelor morale pretinse este justificata inclusiv sub aspectul castigurilor realizate din publicitate".

Gafa uriasa, suferintele psihice sunt confundate cu castigurile partilor

In baza argumentatiei oferite de avocata lui Kovesi in fata instantei de la Ploiesti putem aprecia ca, in fata posibilitatii de a castiga un ban usor, Frasie a pledat pentru dovedirea prejudiciului, confundand estimarea suferintelor psihice care trebuie sa stea la baza dovedirii daunelor morale cu castigul pe care Antena 3 l-ar fi realizat in 4 ore de emisiune, pe baza punctelor de rating.

Rezulta clar din pledoaria pe prejudiciu ca nici vorba sa se justifice vreo suferinta psihica, morala, ci doar s-a evocat un vis american de imbogatire fara justa cauza.

Va dati seama, oameni buni? Cum sa acorzi un leu macar daune morale pe o asemenea justificare? Daca jurnalistii erau muritori de foame care traiau din ajutor social, tot asa ar fi dovedit prejudiciul?

Chiar asa, suferintele Laurei Kovesi sunt in functie de cat castiga adversarii?

Va imaginati? Cum or fi stat Kovesi si avocata sa calculeze punctul de rating in bani, sa vada cat a castigat Antena 3 si cat poate obtine la o condamnare a jurnalistilor?

Avocat Marius Arizan: "Este practic cea mai mare suma data in Romania, cu titlu de daune morale. Pentru un accident in care un om ramane cu infirmitate pe viata, nu se dau 250.000 lei"

Veti vedea insa ca, in fata instantei, nu doar incasarile Antenei 3 au fost analizate, ci si veniturile jurnalistilor chemati in judecata.

Acest lucru reiese din afirmatia facuta de avocata lui Kovesi, dupa ce avocatul Marius Arizan a evidentiat ca suma ceruta de sefa DNA reprezinta salariul mediu pe circa 12 ani.

Mai exact, la finalul sedintei de judecata, aparatoarea sefei DNA a afirmat ca "in opinia noastra", pesemne a sa si a Laurei Kovesi, "victimizarea aceasta sub aspect financiar vine din partea unor persoane ale caror venituri sunt exagerat de mari in raport cu suma salariului mediu" si "pot sa incurajeze astfel de derapaje jurnalistice". Or fi stat si aici sa verifice cat castiga jurnalistii, de au ajuns la concluzia asta?

Razvan Savaliuc: "Cum poti sa iti permiti sa hartuiesti oameni, ani de zile in procese, cand tu nu iti dovedesti fapta ilicita de care te consideri lezata?"

Si totusi, este de evidentiat depozitia lui Razvan Savaliuc in fata instantei, in timpul sustinerii motivelor pe cererea reconventionala pentru care se impune sanctionarea Laurei Kovesi pentru ca nu si-a indeplinit cu buna-credinta obligatiile procesuale. Jurnalistul a evidentiat ca in litigiul dintre Mircea Badea si Laura Kovesi, realizatorul emisiunii "In gura presei" de la Antena 3 a pierdut procesul cu sefa DNA pe motiv ca nu a dovedit prejudiciul, vinovatia, fapta ilicita sau legatura de cauzalitate. Or, ce facem cand, intrebata de Savaliuc in fata Curtii de Apel Pitesti cum isi justifica prejudiciul, Laura Kovesi recunoaste: "Nu am cum sa dovedesc prejudiciul!".

Pe cale de consecinta, conchide Savaliuc "cum chemi in judecata oamenii si te pretinzi mare magistrat, sefa a unui mare parchet? Cum poti sa iti permiti sa hartuiesti oameni, ani de zile in procese, cand tu nu iti dovedesti fapta ilicita de care te consideri lezata?".

Prezentam in continuare in exclusivitate declaratiile esentiale facute la ultimul termen de judecata din 6 martie 2018 de la CA Ploiesti, de partile din dosar, dupa ce s-a dat cuvantul pe fondul apelului:

Avocata Daniela Frasie: In cauza de fata as spune ca adevarul si dovezile faptelor ilicite raman neschimbate, indiferent de numarul instantelor in fata carora ne-am putea afla. Imi exprim aceeasi certitudine, certitudinea ca persoanele care au fost chemate in judecata prin cererea formulata de reclamata sunt vinovate. In esenta, cauza este extrem de simpla pentru ca priveste conduita unor jurnalisti si a unor invitati, dar mai cu seama a unui post de televiziune care se prezinta ca fiind cel mai tare post de stiri din tara. In aceasta conduita partile stabilesc drept tinta de denigrare personala si profesionala un magistrat al acestei tari care vremelnic detine si o functie de demnitate publica. Este extrem de grav sa faci acuzatii numai prin prisma unor interese private, fara sa prezinti niciun fel de dovezi, dar este extrem de periculos, sustin eu, si este profund ilegal sa premeditezi o informare mincinoasa si sa manipulezi in mod real opinia publica, amestecand adevaruri cu neadevaruri sau lansand acuzatii extrem de grave fara a prezenta o minima dovada. Apelul reclamantei acest lucru il priveste, si anume, premeditarea actului jurnalistic mincinos. Critica hotararii instantei de fond priveste nevaloarizarea declaratiei martorului Iacobescu. Depozitia martorului Eugen Iacobescu arata ca aceste emisiuni au fost pregatite in scop denigrator pentru publicitatea postului Antena 3, a lui Gadea Mihai si a celorlalti invitati. (...) Opiniei publice i s-a servit un scenariu fabricat dinainte, mincinos, insa fabricat cu discernamant. Discernamantul il consideram noi ca fiind cel care a exploatat dreptul la libera exprimare pentru un interes privat, pe de o parte denigrarea unei persoane, pe de alta obtinerea unui venit financiar. Profit financiar care, categoric, depasea oricum orice risc al unei eventuale desdaunari ulterioare. Demonstratia ca optiunea pentru un jurnalist mincinos este o decizie comerciala profitabila nu o facem noi. O face chiar postul de televiziune Antena 3 pentru ca aceasta a fost cea care, a doua zi, a aratat ca pe durata acestor emisiuni a fost cea mai urmarita emisiune din Romania si au avut audiente spectaculoase de 7,8% rating. Insa opinia publica nu are cum sa cunoasca, ca spectaculosul informatiilor mincinoase urmareste strict valoarea comerciala punctului de rating. Pentru ca astfel se traduce beneficiul comercial care, intr-un calcul minimal si necontestat, a aratat ca pe durata celor patru ore de emisiune, in prime time, beneficiul financiar a fost de 80.000 euro. Evident ca un calcul raportat la toate preluarile in emisiunile ulterioare, pe site-uri de alte posturi de stiri si alte posturi de televiziune demonstreaza ca suma daunelor morale pretinse este justificata inclusiv sub aspectul castigurilor realizate din publicitate. (...) Decizia definitiva sa fie pronuntata pe site-ul Luju.ro.

Cred ca este necesar a se intelege in aceste vremuri ca Kovesi nu este un nume care vinde, ca ea este o persoana cu bune si rele, cu aprecieri si dezaprobari, dar asemenea tuturor are familie, prieteni, colegi si o viata de trait, dincolo de fantasticul si de senzationalul ce poate fi profitabil in interes privat. Apreciem ca urmeaza sa constati admisibilitatea apelului.

Avocatul Marius Arizan: In primul rand, voi invedera o serie de argumente care, din punctul nostru de vedere, impun repunerea cauzei pe rol, iar apoi voi face scurte considerente cu privire la criticile aduse hotararii instantei de fond. Unul dintre motivele pentru care noi consideram ca se impune repunerea cauzei pe rol este ca cercetarea judecatoareasca s-a desfasurat la CAB, dezbaterile, asa cum ati retinut, au fost inchise, iar ulterior ati dat cuvantul pe fond. Practic, aceasta decizie este rezultatul unui melanj intre stabilirea unui cadru probatoriu stabilit de catre o instanta, urmand ca dvs sa nu fiti tinuta sa judecati decat in baza probatoriului stabilit de catre Curtea de Apel Bucuresti. Acela nu ar reprezenta rationamentul dumneavoastra, ci ar reprezenta rationamentul unui alt judecator. Dvs veti examina probele administrate de catre o alta instanta, nu probele administrate nemijlocit de catre dvs. Alta ar fi fost situatia daca mai exista acea posibilitate de a depune probe noi. In acest sens, noi consideram ca trebuie sa ne raportat la dispozitiile articolului 6 din Conventia EDO, prin raportare la disp. art. 11 alin 1 si 2 dar si disp. art. 20 alin 2 din Constitutia Romaniei. Este vorba despre o supraforta a dispozitiilor internationale. (...) In momentul in care dvs ati pronunta o hotarare judecatoreasca pe baza rationamentului sau pe baza probelor cu privire la care s-a pronuntat o alta instanta, s-ar incalca independenta magistratului. Spun acest lucru pentru ca CCR a stabilit in mod clar ca in domeniul aplicarii legii pe o cauza dedusa judecatii, inclusiv in ce priveste legalitate administrarii mijloacelor de proba, expert este chiar judecatorul cauzei care are competenta de a decide. Deci dvs, nu alta instanta! Acesta ar fi un motiv pentru care s-ar impune repunerea cauzei pe rol in vederea readministrarii probatoriului in fata acestei instante. (...)

Trebuie criticat nivelul foarte ridicat al prejudiciului. V-am indicat in motivele de apel faptul ca atat doctrina, cat si practica CEDO au decis ca stabilirea unui prejudiciu extraordinar de mare este un motiv de violare a articolului 10 din Conventia EDO pentru ca, prin stabilirea unui prag de 250.000 lei, si am aratat la momentul respectiv ca este un salariu mediu pe vreo 12 ani, practic se ingradeste libertatea de exprimare. Iar ceea ce trebuie sa luati in considerare este faptul ca aceste sanctiuni se impun fata de o serie de jurnalisti foarte cunoscuti. Va dati seama daca o asemenea sanctiune se dispune fata de jurnalisti cunoscuti, cei care sunt incepatori automat nu vor mai avea niciodata curajul sa vina cu ipoteze sau sa faca investigatii. (...)

Cand nu ai un punct de vedere, practic, contribui la afirmatiile respective. Putea foarte simplu sa spuna ca nu este adevarat, si gata. Dar nu a avut loc aceasta luare de pozitie. De asemenea, nu a fost dat un drept la replica fata de acele luari de pozitie din timpul emisiunii, asa cum au facut mai multe persoane publice de-a lungul timpului. In momentul cand se da acest prejudiciu trebuie sa tinem cont ca vorbim de functionari publici, iar fata de acestia gradul de apreciere este un pic mai riguros. Acestia isi asuma faptul ca prin functia pe care o au pot fi expusi oprobiului. Mai mult, cand anchetezi fapte de coruptie, este evident ca exista persoane nemultumite, cum a fost cazul Sandu Anghel, care in fata camerelor de filmat a facut declaratii care au fost apoi preluate de presa. Din punct de vedere al prejudiciului este exagerat, iar acesta aduce o atingere extraordinara dreptului la exprimare.

Trebuie sa tineti cont ca exista o obligatie de plata in solidar. Acesta arata cat de slaba este hotararea la fond, ca si tehnica de redactare. A obligat in solidar cu Razvan Savaliuc, in conditiile in care Savaliuc nu a participat la acea emisiune. Telepatic nu se putea face acest lucru. Faptul ca esti obligat in solidar creeaza o si mai mare apasare fata de jurnalisti. De ce? Este una sa fii obligat la o suma independenta, fiecare, si una sa fie obligat in solidar. Pentru ca in solidar reclamanta se poate indrepta impotriva oricaruia dintre ei. Vorbim de o foarte mare presiune financiara, la care se adauga si costurile de executare silita, etc. Hotararea este impovaratoare si este practic cea mai mare suma data in Romania, cu titlu de daune morale. Ganditi-va ca pentru un accident in care un om sta 70 de zile internat si ramane cu infirmitate pe viata, nu se dau 250.000 lei. Iar a ramane cu infirmitati pe viata si avea niste afirmatii... noi aici trebuie sa avem in vedere proportionalitatea, modul in care a fost data hotararea. Indiferent de argumentele aduse de instanta de fond, tehnica de redactare a hotararii, expunerea motivelor si a probelor este deficitara pentru ca argumentele sunt amestecate, nu exista o expunere clara, se trece de la un argument la altul. Probatoriul nu este analizat de instanta de fond in ceea ce ii priveste pe apelanti. Nu s-a facut o analiza a probelor, ceea ce s-a facut in considerente si este de asemenea motiv de casare. Solicitam, in principal, repunerea cauzei pe rol ptr respectarea principiului nemijlocirii, raportat la faptul ca cercetarea judecatoreasca a fost facuta in fata Curtii de Apel Bucuresti si dvs, nemaiputand sa faceti un rationament, decat pur formal, ati fost legata de hotararea acelei instante. Se impune admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei apelate.

Razvan Savaliuc: Doamna presedinta, incep cu rugamintea ferma sa nu renuntati la libertatea dvs, nici din cauza unei hotarari care a depasit o norma legala, nici din cauza acestui obicei al DNA de a face presiuni in foarte multe cauze, asa cum este cazul in speta de fata, cand a introdus un document prin care sa arate ca s-a inceput un dosar penal in prezenta cauza si sa judecati potrivit juramantului pe care l-ati depus la investirea in functie. Sa repuneti cauza pe rol, pentru ca dvs, doamna presedinte, va aflati intr-o faza in care practic nu are loc cercetarea judecatoareasca. Sunteti pusa in situatia de a face o reinterpretare a probelor de la fond, intrucat in apel nu s-a admis niciunei parti nicio proba. Tinand cont de caracterul devolutiv al apelului, consider ca in aceasta faza procesuala, partilor trebuia sa li se dea dreptul si posibilitatea sa depuna probe si dvs sa le administrati in scopul aflarii adevarului. Acest lucru nu s-a facut. De asemenea, doamna presedinta, va cer repunerea pe rol si in virtutea unui text din Conventia EDO, dreptul la un remediu efectiv dat de articolul 13, care spune ca orice persoana ale carei drepturi si libertati au fost incalcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale. Dreptul la un remediu efectiv conferit de CEDO vine tocmai pentru asigurarea unor drepturi prevazute in Conventie in cazurile in care acestea sunt incalcate de autoritati. Si va rog sa observati ca ma aflu in starea in care mie mi s-a creat o situatie mult mai grea prin niste incheieri ale Inaltei Curti, care atunci cand a stramutat a dat niste dispozitii contrare drepturilor omului. Am ajuns in situatia in care trei probe care mi-au fost incuviintate cu greu la Pitesti, au fost anulate in faza aceasta de la Curtea de Apel Ploiesti. Consider ca dvs aveati obligatia de a administra probele. Instanta de fond nu a motivat sentinta, in ceea ce priveste constatarea pretinsei fapte a subsemnatului. (...)

A mi se retine un prejudiciu in solidar cu ceilalti, pe baza unui Raport al Inspectiei Judiciare care a retinut o situatie falsa este un lucru pe care dvs trebuie sa il reparati. Nu exista nicio alta proba in ceea ce priveste prejudiciul pe care eu l-as fi adus reclamantei in aceasta situatie. Reclamanta nu a facut decat sa mentioneze in actiune ceea ce am reclamat despre ea. Potrivit legii, reclamanta trebuia sa intruneasca elementele constitutive ale faptei ilicite. Nici in actiune, nici in apel si in nicio faza procesuala, chiar si intrebata in sala daca poate produce dovada prejudiciului, doamna Kovesi a spus "Nu pot sa dovedesc prejudiciul!". Dar nu se afirma nicaieri in ce consta fapta mea ilicita, de ce afirmatia mea era falsa, de ce a fost comisa cu vinovatia care ar fi trebuit sa fie prevazuta de lege. Instanta a acceptat comportamentul procesual de rea-credinta al reclamantei si a ignorat ca sarcina probei revine celei care face o sustinere. (...) Sanctionarea mea de catre instanta de fond pentru o opinie la adresa declaratiilor unei persoane autoritate publica exprimate in exercitarea functiei reprezinta o incalcare a principiilor de la Johannesburg. Nimeni nu poate fi pedepsit pentru criticarea oficialitatilor publice, decat daca critica sau insulta este capabila sa incite la violenta. Eu nu am incitat la violenta! Nimeni nu poate fi sanctionat pentru o opinie, ar insemna o discriminare. Reclamanta nu a produs nicio proba, nici sub aspectul faptei ilicite, nici sub aspectul vinovatiei, nici sub aspectul prejudiciului, nici sub aspectul legaturii de cauzalitate... nu a depus nimic impotriva mea. Chiar am avut o discutie foarte aprinsa in fata judecatorilor de la Curtea de Apel Pitesti, cand i-am cerut sefei DNA sa spuna cu ce am gresit eu, ca doar a enumerat o simpla actiune pe care am facut-o intr-o emisiune, si atat! Nici nu pot sa ma apar! Acum ma apar in orb, intelegand ce ar putea sa gandeasca cineva despre afirmatia mea. In acest sens, cerinta dovedirii prejudiciului a fost confirmata intr-o speta similara, printr-o decizie civila, irevocabila, a Curtii de Apel Bucuresti din 2016, care a retinut ca "afirmatiile paratului nu s-au concretizat in sustineri care sa fi fost sustinute pe o baza factuala. Jurisprudenta CEDO, sustine instanta, nu reliefeaza ca dreptul la exprimare trebuie sa fie intemeiate pe dovezi clare, ci ca afirmatiile trebuie sa aiba o baza factuala minima", conditie intrunita in speta respectiva. (...)

Avocata Daniela Frasie: In ceea ce priveste prejudiciul, urmeaza sa constatati ca apelantii dau dovada de o intelegere eronata asupra standardelor Curtii Europene a Drepturilor Omului atunci cand se invoca libertatea de exprimare si limitele ei permisive. Prejudiciul este determinat tocmai de faptele ilicite care s-au produs. Pe un post de maxima audienta si mai cu seama la o ora de maxim audienta prin care s-au transmis opiniei publice informatii mincinoase. (...) S-au invocat ca argument temeinic a lipsei prejudiciului barometre de opinie depuse la instanta, cu motivarea de a arata ca nu a existat niciun prejudiciu fata de reclamanta ca urmare a afirmatiilor facute in emisiune. Ori, in opinia noastra, partea adversa este cea care probeaza deplin prejudiciul prin depunerea acestor barometre de opinie, pentru ca ele constituie proba directa privind cuantificarea lezarii reputatiei reclamantei. Cu siguranta, a aduce acuze unei persoane care nu face parte din viata publica si a aduce acuzatii mincinoase unei persoane care figura in aceste barometre de opinie la pozitia 3 national, cu siguranta constituie cuantificarea deplina a prejudiciului privind lezarea reputatiei si a vietii. S-a sustinut in mod total eronat ca acest remediu juridic, cu privire la stabilirea sumei in forma platii in solidar, privita printr-un rationament legat de o sumedenie de salarii dezvoltate pe un numar de ani, pentru acoperirea prejudiciului... Este total eronat, pentru ca acel rationament se raportateaza la obligarea fiecarei persoane, ori instanta a dispus obligarea in solidar. Fara indoiala, victimizarea aceasta sub aspect financiar, in opinia noastra, vine din partea unor persoane ale caror venituri sunt exagerat de mari in raport cu suma salariului mediu invocat in apel si care pot sa incurajeze astfel de derapaje jurnalistice.

Razvan Savaliuc: Atat DNA, cat si Laura Codruta Kovesi stiau care sunt drepturile procesuale. Ii spuneau jurnalistului Mircea Badea ca nu a dovedit prejudiciu, vinovatia, fapta ilicita, legatura de cauzalitate. Or, eu tot timpul in acest proces m-am aparat in orb si am cerut sa mi se spuna in ce consta fapta mea ilicita. Niciodata nu a vrut sa spuna. (...) In fata Curtii de Apel Pitesti, intrebata de catre mine, Laura Codruta Kovesi a recunoscut "Nu am cum sa dovedesc prejudiciul!". Pai, si atunci cum chemi in judecata oamenii si te pretinzi mare magistrat, sefa a unui mare parchet? Cum poti sa iti permiti sa hartuiesti oameni, ani de zile in procese cand tu nu iti dovedesti fapta ilicita de care te consideri lezata? In constructia sentintei de la fond, la mine nu este motivata deloc. Acest comportament sicanatoriu trebuie sanctionat. Cei care fac actiuni de acest fel sunt obligati de prevederile Codului de procedura civila sa isi indeplineasca obligatiile procesuale cu buna credinta si nu sa astepte sa profite de o greseala a instantei sau chiar de intimidarea instantei pentru a se pune in culpa cuiva, ceva. La fel cum face avocata reclamantei acum, care vine si imi imputa mie afirmatii pentru care nu s-a constituit parte civila. Este absolut necinstit modul in care Laura Kovesi a actionat fata de mine, drept pentru care va rog sa constatati ca nu si-a indeplinit cu buna credinta obligatiile procesuale si sa ii aplicati amenda prevazuta de lege.