Curtea Constitutionala a Romaniei a dat publicitatii recent motivarea deciziei privind obiectiile de neconstitutionalitate ridicate in legatura cu modificarile aduse Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Cel mai discutat aspect din decizia CCR a fost, fara indoiala, cel prin care Curtea a confirmat ca presedintele Klaus Iohannis nu va putea refuza propunerea ministrului Justitiei Tudorel Toader de revocare din functie a sefei DNA Laura Kovesi (click aici pentru a citi). Decizia CCR mai contine insa si alte lucruri extrem de importante. Unul dintre ele este motivarea de respingere a criticilor aduse la textul privind obligatia magistratilor de a se abtine de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare la celelalte puteri ale statului. Iar motivarea Curtii reprezinta, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza, o lovitura teribila pentru magistratii care fac politica. Pentru magistratii care se comporta ca niste politruci si isi exprima, prin diverse moduri, opinii pur politice sau cu iz politic, in care ataca celelalte puteri ale statului. Vor fi destui magistrati afectati de decizia CCR si implicit de intrarea in vigoare a textului criticat. Dintre magistratii cei care ne-au obisnuit sa se manifeste public si sa critice celelalte puteri ale statului ii amintim doar pe Procurorul General Augustin Lazar, sefa DNA Laura Kovesi, judecatorul Vasilica Danilet (foto) sau judecatorul Horatius Dumbrava, acesta din urma incercand in ultima perioada prin fel de fel de scrieri pe Facebook sa iasa din nou in evidenta, in conditiile in care lumea a cam uitat de existenta sa dupa ce a plecat din CSM si a esuat in tentativa sa de a fi numit la conducerea INM.

CCR: “Exprimarea publica a unor reprezentanti ai judecatorilor/ procurorilor, spre exemplu, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele/ vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau procurorul general al Romaniei, trebuie sa urmeze aceleasi coordonate, in limitele si potrivit legii. Luarile publice de pozitie ale acestora trebuie sa fie animate de un respect institutional”

Astfel, una dintre obiectiile de neconstitutionalitate privind modificarile la Legea 303/2004 a privit textul potrivit caruia “judecatorii si procurorii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva”. A fost o obiectie ridicata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar instanta suprema nu a reusit sa convinga CCR. Curtea a explicat cat se poate de limpede ca judecatorii si procurorii nu au voie sa renunte la echidistanta de care trebuie sa dea dovada in redactarea actelor judiciare si sa trateze cu dispret institutiile si autoritatile statului sau sa calomnieze activitatea acestora. CCR subliniaza ca prin admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a ICCJ ar insemna ca, in pofida obligatiei de rezerva pe care o au, judecatorii si procurorii ar putea sa se exprime in actele judiciare si nu numai intr-un mod dispretuitor si defaimator fata de celelalte puteri ale statului. Or acest lucru este inadmisibil. De asemenea, CCR atrage atentia ca independenta justitiei nu inseamna o libertate absoluta a magistratului de a se exprima sau manifesta dupa criterii arbitrare.

In final, decizia Curtii Constitutionale contine un paragraf pe care ar trebui sa il citeasca cu foarte mare atentie Procurorul General Augustin Lazar, sefa DNA Laura Kovesi sau membrii CSM care si-au facut un obicei din a ataca, direct sau subtil, Parlamentul sau Guvernul Romaniei, nemultumiti ca aceste instututii in sfarsit au inteles sa isi exercite atributiile constitutionale: “Exprimarea publica a unor reprezentanti ai judecatorilor/ procurorilor, spre exemplu, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele/ vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau procurorul general al Romaniei, trebuie sa urmeze aceleasi coordonate, in limitele si potrivit legii. Luarile publice de pozitie ale acestora pot fi ferme, insa, in acelasi timp, trebuie sa fie animate de un respect institutional ce trebuie sa caracterizeze activitatea oricarui functionar al statului”.

Iata fragmentul din decizia CCR privind obligatia magistratilor de a se abtine de la atacuri la adresa celorlalte puteri ale statului:

“134. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate aduse art.I pct.12 [cu referire la art.9 alin.(3)] din legea criticata, potrivit careia „(3) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva” in raport cu art.1 alin.(5) din Constitutie 67 referitor la calitatea legii, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate. Motivarea unei hotarari judecatoresti trebuie sa dea expresie unui stil judiciar, sobru, concis, exact, nepartinitor, care sa reflecte o conduita respectuoasa fata de toate institutiile si autoritatile publice din tara. Nu este permis judecatorului sau procurorului sa abandoneze echidistanta de care trebuie sa dea dovada in redactarea actelor judiciare si sa trateze cu dispret institutiile si autoritatile statului sau sa calomnieze activitatea acestora. Acestia trebuie sa se limiteze la solutionarea litigiilor deduse activitatii lor. A da curs cererii Inaltei Curti de Casatie si Justitie ar insemna ca judecatorii si procurorii, distinct de obligatia de rezerva pe care o au, pot sa se exprime in actele judiciare, si nu numai, intr-un mod dispretuitor/ defaimator la adresa celorlalte puteri ale statului, ceea ce este inadmisibil. Chiar si in materia contenciosului administrativ, pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie o da drept exemplu ca fiind materia cea mai predispusa la astfel de probleme, se constata ca acesta priveste activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim [a se vedea art.2 alin.(1) lit.f) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004]. Prin urmare, aceasta activitate nu presupune emiterea unor consideratii defaimatoare/ dispretuitoare/ insultatoare/ denigratoare la adresa autoritatilor publice, ci analiza cererii persoanei ce se considera prejudiciata, prin actiunea sau inactiunea autoritatilor publice, si solutionarea acesteia potrivit legii, ceea ce inseamna ca judecatorul nu se poate lansa in emiterea unor aprecieri persoanele cu privire la modul de exercitare a prerogativelor puterii publice de catre alte institutii/ autoritati publice.

135. Mai mult, Curtea constata ca judecatorul/ procurorul trebuie sa dea dovada de o conduita impecabila in exercitarea atributiilor sale, indiferent ca aceasta vizeaza raporturile cu institutiile/ autoritatile publice sau cu cetatenii. Or, conduita sa se evalueaza si se apreciaza si prin prisma modului sau de exprimare si raportare fata de institutiile/ autoritatile publice/ cetateni.

136. Independenta justitiei nu inseamna o libertate absoluta a judecatorului de a se exprima sau manifesta dupa criterii arbitrare, ci cu respectarea obligatiei sale de rezerva. In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca 'magistratii sunt tinuti de obligatia de rezerva care-i impiedica sa reactioneze intr-o anumita situatie' [a se vedea Hotararea din 26 aprilie 1995, pronuntata in cauza Prager si Oberschlick impotriva Austriei, par.34, sau Hotararea din 18 septembrie 2012, pronuntata in cauza Alter Zeitschriften Gmbh nr.2 impotriva Austriei, par.39, sau, in acelasi sens, Decizia Curtii Constitutionale nr.435 din 26 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.576 din 4 iulie 2006].

137. De asemenea, exprimarea publica a unor reprezentanti ai judecatorilor/ procurorilor, spre exemplu, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele/ vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau procurorul general al Romaniei, trebuie sa urmeze aceleasi coordonate, in limitele si potrivit legii. Luarile publice de pozitie ale acestora pot fi ferme, insa, in acelasi timp, trebuie sa fie animate de un respect institutional ce trebuie sa caracterizeze activitatea oricarui functionar al statului.

138. Cu privire la sintagma referitoare la obligatia judecatorilor si procurorilor de a se abtine de la manifestari sau exprimari defaimatoare realizate 'in orice mod', Curtea constata ca aceasta este cat se poate de clara. Astfel, textul se aplica indiferent ca judecatorii si procurorii se exprima in scris sau oral, in exercitarea atributiunilor de serviciu.

139. In consecinta, art.I pct.12 [cu referire la art.9 alin.(3)] din legea criticata nu incalca art.1 alin.(5) din Constitutie”.