Lumea Justitiei solicita public Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) sa precizeze daca in prezent exista in Romania vreo lege / ordonanta / ordin prin care se fie restrictionate pe teritoriul Statului roman materialele vegetale precum Ayahuasca. Nu de alta, dar daca nu exista, iar informatiile noastre sunt ca nu exista, atunci DIICOT va avea o mare problema in a-l tine in continuare pe fostul sef al DGIPI Gelu Oltean in arest preventiv. Sustinem aceasta intrucat, daca tinem cont de tratatele, conventiile internationale ori directivele europene pe care Romania le-a ratificat si de modul in care procurorii DIICOT au inteles sa construiasca dosarul "Ayahuasca" privindu-i pe Gelu Oltean (foto 1 stanga), iubita acestuia Vanessa Youness (foto 1 dreapta) si cetateanul britanic "samanul" Thomas Lishman, constatam ca cei trei sunt in arest pentru ca au fiert si baut un ceai in cadrul unor ceremonii spirituale!

DIICOT a bagat Ayahuasca la droguri de mare risc

Dupa cum veti vedea procurorii DIICOT vorbesc in dosarul lui Gelu Oltean despre "droguri de mare risc", cand de fapt este vorba despre o planta, cunoscuta ca avand ingrediente psihoactive, care a fost folosita pentru un decoct (fiertura) cu o alta planta in cadrul unor ceremonii tinute de un saman. Extrem de important, DIICOT face referire in actele de sesizare a instantei cu arestarea preventiva a celor trei doar la anumite cantitati de "frunze uscate"  (vezi facsimil 1) care contin DMT (dimetiltriptamina) - substanta halucinogena care este supusa controalelor internationale prin Conventia din 1971 privind substantele psihotrope, unde a fost pentru intaia data reglementata, regasindu-se si in Directiva UE 2017/2103, pe care Romania le-a preluat prin Legea nr. 143/2000 - fara a indica exact contracentratia de DMT. Printre plantele (materialele vegetale) care contin substanta halucinogena DMT sunt si cele care se folosesc pentru prepararea fierturii Ayahuasca. Numai ca DMT-ul dintr-o fiertura Ayahuasca folosita in timpul unor ceremonii spirituale este diferit ca si concentratie fata de cel administrat pe cale injectabila sau sub orice alta forma.

Desi au fost arestati pentru desfasurarea de operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc fara drept sau pentru detinerea si desfasurarea de operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc fara drept celor trei nu li se pot imputa aceste infractiuni atat timp cat "frunzele uscate" de Ayahuasca nu sunt incluse in categoria drogurilor de mare risc in Romania, si nici in conventiile ori directivele la care tara noastra este parte.

Nu o spunem noi, o spun chiar organismele internationale care urmaresc aplicarea prevederilor Conventiilor ONU in domeniul controlului drogurilor. Vorbim despre Comitetul international privind controlul stupefiantelor (International Narcotics Control Board – INCB), un organism independent si cvas-judiciar infiintat prin Conventia unica privind drogurile narcotice din 1961 (din care fac parte 13 experti de renume international) care a stabilit ca Ayahuasca, precum nicio alta planta care contine DMT nu este in prezent controlata de Conventia din 1971, iar pe cale de consecinta, nici decoctul preparat din aceste plante, inclusiv ayahuasca, nu este sub control international.

Practic, singura substanta halucinogena din acest dosar este tocmai DMT (dimetiltriptamina) a carei concentratie nu a putut fi nici pana astazi stabilita de procurorii DIICOT.

Mai mult, documentele in posesia carora Lumea Justitiei a intrat arata ca INCB a recomandat statelor europene sa reglementeze intern utilizarea, fabricarea, importul, exportul, tranzitul, comertul, distributia si detinerea de Ayahuasca. Acest lucru nu s-a intamplat insa pana in prezent in Romania, singura reglementare vizand DMT – prin Conventia din 1971!

Astfel, in loc sa se preocupe de asigurarea unui cadru normativ clar, previzibil, astfel cum au recomandat institutiile internationale tuturor statelor europene – care s-au confruntat cu situatii in care anumite grupuri religioase efectuau ritualuri care implicau si consumul decoctului Ayahuasca – sa reglementeze folosinta acestor plante, precum si sanctiunile ce le implica, autoritatile romane au alergat dupa ceai. Caci in prezent se pune astfel problema, daca se doreste sa se vorbeasca despre un dosar cu droguri de mare risc si nu despre ritualuri cu ceai:

-Care este concentratia reala de DMT gasita de procurorii DIICOT, in conditiile in care in rapoartele preliminare nu se precizeaza decat cantitatile de materiale vegetale - frunzele (despre care este cunosc ca ar contine DMT)?

-Exista in prezent vreo lege/ordonanta/ordin prin care sa fie prevazut controlul asupra materialele vegetale precum ayahuasca in Romania?

Ayahuasca, o vita de vie cu efecte psihoactive

Pentru a intelege mai bine dosarul "Ayahuasca" in care Gelu Oltean, Vanessa Youness si Thomas Lishman au fost arestati pentru circulatia, detinerea fara drept ori desfasurarea de operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc prezentam pentru inceput ce este Ayahuasca. Conform procurorului de caz al DIICOT, Marian Drilea, Ayahuasca reprezinta "un amestec din Chacruna (contine DMT – drog de mare risc) – planta ce genereaza viziuni si halucinatii si vita de Ayahuasca, un amestec de ierburi, folosit in trecut in scopuri religioase si samanice in bazinul Amazonian". Ayahuasca este descrisa astfel de Drilea ca fiind "o bautura traditionala folosita de triburi amerindiene ce are ca baza DTM – dimethyltryptamine – drog halucinogen de mare risc din familia triptaminelor ce se regaseste in tabelul anexa nr. 1 din Legea nr. 143/2000".

Numai ca, INCB a precizat de-a lungul anilor ca Ayahuasca este o planta psihoactiva care nu este supusa controlului international. Si deci nu poate fi incadrata la droguri de mare risc.

Cu toate acestea, in ultimii ani au existat un numar ridicat de arestari in Europa si Statele Unite ale Americii pentru importul si utilizarea acestei plante, in conditiile in care statutul sau juridic nu este reglementat in majoritatea statelor europene.

INCB a fost sesizata de Olanda inca din 2001 despre ritualurile religioase cu Ayahuasca. Raspunsul INCB: "Ayahuasca nu este sub control international"

Printre primele clarificari cu privire la statutul Ayahuasca au venit in 2001 cand Robert Jean Joseph Chretien Lousberg, inspector in cadrul Ministerului Sanatatii Publice din Olanda a solicitat INCB sa precizeze care este statutul Ayahuasca, in conditiile in care in aceasta tara a crescut consumul de substante "traditionale", respectiv ayahuasca, de catre anumite grupuri religioase. Printr-un raspuns din 17 ianuarie 2001, secretarul general al Comitetului INCB Herbert Schaepe a precizat ca INCB a ajuns la concluzia ca denumirea de Ayahuasca ii este atribuita unui lichid (decoct) care se administreaza oral si este preparat din plante provenite din bazinul amazonian din America de Sud, fiind definita in literatura de specialitate drept o substanta care contine mai multi alcaloizi psihoactiv, inclusiv DMT.

In acelasi raspuns se preciza insa si ca nicio planta care contine DMT nu este in prezent controlata de Conventia din 1971, iar pe cale de consecinta, nici decoctul preparat din aceste plante, inclusiv ayahuasca, nu sunt sub control international.

Noua ani mai tarziu, in 1 iunie 2010, Benyamin De Loenen, fondator al Centrului International pentru Educatie Cercetare si Servicii Etobotanice (ICCERS) solicita INCB detalii legate de controlul legal al ayahuasca ori a oricaror alte plante ce contin DMT. La acea data, secretarul general al Comitetului INCB, Jonathan Lucas preciza de altfel ca aceste plante, inclusiv ayahuasca, nu sunt prevazute in Conventia din 1971. Se sublinia insa ca s-a recomandat Guvernelor sa decida daca impun sau nu masuri de control privind ayahuasca.

Iar, dupa cum veti vedea in editiile urmatoare, au existat state europene care au pus in aplicare recomandarile INCB si fie au interzis definitiv Ayahuasca, fie au reglementat-o. Au existat insa si state in care Ayahuasca a fost legala!

Rapoartele INCB atesta lipsa reglementarii la nivel international in ceea ce priveste Ayahuasca

Revenind, extrem de important este ca de la momentul 2010 au fost intocmite mai multe rapoarte de catre Comitetul international privind controlul stupefiantelor, fiind alocat in fiecare dintre acestea un capitol separat acestei materii vegetale numita Ayahuasca, precum si DMT-ului. De remarcat este ca in fiecare dintre aceste Rapoarte, INCB, institutul care urmareste aplicarea prevederilor Conventiilor ONU in domeniul controlului drogurilor, a subliniat ca nicio planta care contine ingrediente psihoactive, precum Ayahuasca, nu face obiectul controlului international si nu este supusa restrictiilor.

In comparatie, pentru planta de canabis, macul de opiu sau tufele de coca sunt prevazute controale speciale.

INCB in Raportul pe 2010: "Multe plante care contin substante psihoactive cu proprietati de stimulare sau halucinogene, cat si preparatele din aceste plante, au utilizari traditionale in unele tari sau regiuni”

Astfel, in Raportul pe 2010 al Comitetului international privind controlul stupefiantelor se precizeaza ca multe dintre plantele care contin substante psihoactive au utilizari traditionale fiind folosite in ritualuri religioase, samanaice. In ultimii ani insa a fost constatat un interes crescut pentru Ayahuasca, mediul online fiind o buna sursa de informare cu privire le efectele acestei plante. INCB a constatat ca in timp nu a mai fost vorba despre traditii locale, ci de comert, utilizarea acestor materiale vegetale fiind remarcata in multe tari.

Iata ce prevede Raportul pe 2010 al Comitetului international privind controlul stupefiantelor referitor la DMT si Ayahuasca:

„284.Multe plante care contin substante psihoactive cu proprietati de stimulare sau halucinogene, cat si preparatele din aceste plante, au utilizari traditionale in unele tari sau regiuni; de exemplu, unele sunt utilizate in ritualuri religioase. Conform Conventiei din 1961 si a aceleiasi Conventiei modificate prin Protocolul din 1972, plantele care reprezinta surse de stupefiante, cum ar fi planta de canabis, macul opiaceu si arbustul de coca fac obiectul unor masuri specifice de control. In schimb, desi anumite ingrediente active, cu efect de stimulent sau halucinogen, continute de anumite plante, sunt controlate prin intermediul Conventiei din 1971, nicio planta nu este in prezent controlata prin intermediul respectivei Conventii sau prin intermediul Conventiei din 1988. De asemenea, preparatele (de exemplu decocturi pentru utilizare orala) din plante care contin respectivele ingrediente nu fac obiectul controlului international.

285.Exemple de astfel de plante sau materiale vegetale includ khat (Catha edulis), ale carui ingrediente active catinona si catina sunt enumerate in listele I si III din Conventia din 1971; ayahuasca, un preparat facut din plante indigene din bazinul Amazonului din Sud America, in principal o vita de vie in jungla (Banisteriopsis caapi) si o alta planta bogata in triptamina (Psychotria viridis) care contine o serie de alcaloizi psihoactivi inclusiv DMT; cactusul peyote (Lophophora williamsii), care contine mescalina; ciuperci magice (Psilocybe), care contin psilocicina si psilocina (...)

286.Consiliul de administratie noteaza un interes crescut pentru utilizarea recreativa a unor astfel de materiale vegetale. In plus, astfel de plante sunt adesea folosite in afara contextului lor socio-economic original pentru exploatarea substantelor de catre consumatori. Intrucat pot fi transportate rapid prin aer catre oricare tara din lume, utilizarea acestor plante sau a preparatelor obtinute din astfel de plante nu mai este limitate la regiunile in care plantele cresc sau la comunitati care au folosit in mod traditional plantele.
Potentiali abuzatori au folosit internetul pentru a se informa despre proprietatile stimulente sau halucinogene ale unui astfel de material vegetal, despre faptul ca materialul vegetal nu este sub control international, cautand site-urile de internet de unde materialul vegetal poate fi achizitionat. Ca rezultat, cresterea comertului, utilizarea si abuzul de astfel de materiale vegetale au fost remarcate in multe tari. Utilizarea unui astfel de material vegetal poate avea efecte adverse asupra abuzatorului, incluzand greata, varsaturi, somnolenta, otravire si flashback-uri. In plus, orice persoana care foloseste astfel de materiale vegetale pot intampina consecinte grave asupra bunastarii celorlalte persoane - consecinte similare cu cele ale conducerii sub influenta substantelor psihoactive.

500. Guvernele tarilor din America de Sud continua sa acorde atentie utilizarii psihoactive substante care nu sunt in prezent internationale Control. In ianuarie 2010, Consiliul National Anti-Drog din Brazilia (CONAD) a adoptat o rezolutie privind utilizarea ayahuasca in scopuri religioase”.

INCB in Raportul pe 2012: "Nu exista plante, inclusiv cele care contin ingrediente psihoactive, controlate sub Conventia din 1971, desi ingredientele active pe care le contin sunt uneori supuse controlului international”

Doi ani mai tarziu, in Raportul pe 2012, INCB sublinia ca nicio planta cu ingrediente psihoactive nu este supusa controlului international, lucru care intr-adevar poate profita unor retele de traficanti de droguri dar si unor comercianti cu amanuntul online. Acest lucru a fost constatat in urma unui sondaj realizat in 2011 care arata ca substantele psihoactive noi cel mai des vandute, bazate pe produse naturale din Europa includ „kratom”, Salvia divinorum, ayahuasca si ciuperci halucinogene”.

Iata ce contine Raportul pe 2012 al Comitetului international privind controlul stupefiantelor:

„328.Utilizarea preparatelor pe baza de plante care nu se afla sub control international si care contin ingrediente psihoactive naturale face adesea parte din ritualuri traditionale indigene, medicina traditionala si ceremonii religioase. Printre plantele sau parti ale plantelor din care se obtin prin fierbere astfel de preparate se numara khat (Catha edulis) din Africa de Est si Peninsula Arabica; ayahuasca, un preparat obtinut din plante indigene din bazinul Amazonului din America de Sud, cel mai important o liana din jungla (Banisteriopsis capii) si o alta planta bogata in triptamina (Psychotria viridis), care contine un numar de alcaloizi psihoactivi, inclusiv DMT; cactusul peyote (Lophophora williamsii), care contine mescalina; ciuperci magice (Psilocybe), care contin psilocibina si psilocina; Ephedra, care contine efedrina; „kratom” (Mitragyna speciosa), o planta indigena din Asia de Sud-Est care contine mitragynine; Salvia divinorum, o planta originara din Mexic care contine substanta halucinogena salvinorina A; si iboga (Tabernantheiboga), originara din partea de vest a Africii Centrale, care contine substanta halucinogena ibogaina.

329. Consiliul de administratie a subliniat unele dintre problemele legate de utilizarea acestor materiale vegetale in afara contextului socio-economic original in raportul sau anual pentru 2010 (alineatele 284-287). De atunci, cresterea interesului pentru utilizarea acestor materiale vegetale in scop recreativ a fost remarcat, posibil incurajat, de o lipsa de claritate in ceea ce priveste starea de control a plantelor la nivel national sau nivel international. In prezent, nu exista plante, inclusiv cele care contin ingrediente psihoactive, controlate sub Conventia din 1971, desi ingredientele active pe care le contin sunt uneori supuse controlului international. Pentru exemplificare, catina si DMT sunt substante psihotrope inclus in Anexa I a Conventiei din 1971, in timp ce plante si preparate pe baza de plante care le contin, si anume khat si, respectiv, ayahuasca, nu sunt supuse restrictiilor sau masurilor de control. Aceasta situatie este aparent exploatata de retelele de trafic de droguri si comerciantii cu amanuntul online, care au ca rezultat cresterea comertului, utilizarea si abuzul de aceste materiale vegetale in multe tari.

330. Accesul usor la aceste materiale vegetale, prin intermediul internetului, este evidentiata in sondajul EMCDDA din 2011 privind disponibilitatea online a noilor substante psihoactive in Uniunea Europeana. Conform acestui sondaj, substantele psihoactive noi cel mai des vandute, bazate pe produse naturale din Europa includ „kratom”, Salvia divinorum, ayahuasca si ciuperci halucinogene”.

INCB in Raportul pe 2013: "Consiliul recomanda guvernelor sa ia in considerare controlul acestor materiale vegetale la nivel national"

Dupa ce s-a stabilit in Raportul din 2012 ca in Europa a crescut vanzarea plantelor care contin substante psihoactive, in Raportul din 2013 – unde este evidentiata contributia Comitetului international pentru controlul stupefiantelor la revizuirea la nivel inalt a implementarii de catre statele membre a Declaratiei politice si a planului de actiune privind cooperarea internationala pentru o integrare si strategie echilibrata pentru a combate problema drogurilor la nivel mondial – INCB a inclus si o recomandare adresata tuturor statelor europene. Concret, INCB le-a sugerat Statelor care intampina astfel de probleme sa ia in considerare controlul materialelor vegetale, atunci cand este necesar, si sa reglementeze aceasta chestiune, intern, pe baza inclusiv a consultarilor cu Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Iata ce precizeaza INCB in Raportul pe 2013:

"14. Consiliul de administratie constata ca, avand in vedere riscurile pentru sanatate asociate abuzului de astfel de materiale vegetale, unele guverne au pus sub control national anumite tipuri de materiale si preparate vegetale. Consiliul recomanda guvernelor care inca nu au facut acest lucru si au intampinat probleme in ceea ce priveste persoanele care se angajeaza in utilizarea recreativa sau traficul de astfel de materiale vegetale, sa ramana vigilenti (deoarece riscurile asociate cu o astfel de utilizare pot creste) si sa notifice Consiliul de administratie si OMS [Organizatia Mondiala a Sanatatii subln.ns.] despre aceste probleme. Consiliul recomanda guvernelor sa ia in considerare controlul acestor materiale vegetale la nivel national, atunci cand este necesar".