12 December 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DREPTURILE SALARIALE ALE MAGISTRATILOR, ARUNCATE LA COS DE ICCJ – Inalta Curte a stabilit ca drepturile salariale castigate definitiv de judecatori si procurori in instante au natura juridica a unor despagubiri si deci nu pot fi incluse in calculul indemnizatiilor de incadrare si nici in cel al pensiilor. ICCJ a admis RIL-urile formulate de Procurorul General Alex Florenta si de CA Alba Iulia. Surse: magistratii pregatesc actiuni la CEDO si la CJUE (Minutele)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 March 2024 18:59
Vizualizari: 14878

Inalta Curte de Casatie si Justitie le-a aplicat luni, 11 martie 2024, o lovitura tuturor judecatorilor si procurorilor romani care si-au castigat definitiv in instanta drepturile salariale. Ne referim atat la magistratii in activitate, cat si la cei pensionari.



ICCJ a admis recursurile in interesul legii promovate de catre Procurorul General Alex Florenta (foto stanga) si de catre Curtea de Apel Alba Iulia – condusa de judecatoarea Oana-Maria Petrascu (foto dreapta) –, instanta suprema stabilind ca drepturile salariale castigate definitiv de catre magistratii romani, in numeroasele si binecunoscutele litigii, au natura juridica a unor despagubiri si, pe cale de consecinta, nu pot fi incluse nici in calculul indemnizatiilor de incadrare („salarii”, in limbaj comun, desi denumirea este improprie), nici in calculul pensiilor.

Dupa cum veti vedea, RIL-ul pronuntat in dosarul lui Florenta, in plus fata de cel de la CA Alba Iulia, se refera si la magistratii pensionari (prin invocarea art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor), nu doar la cei in activitate.


Unii vor fi mai afectati decat altii


Chiar daca minutele mentioneaza explicit doar procurorii de la DNA si DIICOT, cele doua recursuri in interesul legii au in vedere toti judecatorii si procurorii care au obtinut in instante drepturi calculate pe baza coeficientului de multiplicare 19, specific DNA si DIICOT.

Problema este ca unii magistrati au obtinut in litigii drepturi corespunzatoare valorii de referinta sectoriala (VRS) de 605,225. Acestia vor fi, evident, mult mai greu loviti decat cei cu coeficientul 19.


Urmeaza actiuni la CEDO si la CJUE


Sursele Luju afirma ca cele doua decizii de luni au provocat fierbere mare printre judecatorii si procurorii romani (deopotriva in activitate si pensionari), existand numerosi magistrati care pregatesc actiuni impotriva statului roman atat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cat si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.


Iata minutele celor doua RIL-uri:


I. decizia nr. 3/2024 din dosarul nr. 2641/1/2023 (al Procurorului General, vizand si magistratii pensionari):


Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

Drepturile acordate prin hotarari judecatoresti definitive reprezentand diferente rezultate din utilizarea coeficientilor de multiplicare prevazuti la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, au natura juridica a unor despagubiri si, prin urmare, nu sunt incluse in cuantumul indemnizatiilor de incadrare ale magistratilor si nu pot fi avute in vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu.

Cuantumul acestor despagubiri este supus plafonului prevazut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 daca depasirea acestuia este determinata de utilizarea coeficientilor de multiplicare mentionati.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 11 martie 2024”;


II. decizia nr. 4/2024 din cauza nr. 2393/1/2023 (a CA Alba Iulia, privind doar magistratii in activitate):


Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba Iulia.

In interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

Drepturile acordate judecatorilor si procurorilor, prin hotarari judecatoresti definitive, reprezentand diferente rezultate din utilizarea coeficientilor de multiplicare prevazuti la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si cei din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, au natura juridica a unor despagubiri. Cuantumul acestor despagubiri este supus plafonului prevazut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, daca depasirea acestuia este determinata de utilizarea coeficientilor de multiplicare mentionati.

Indemnizatiile de incadrare la care se face raportarea sunt cele cuprinse in anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017 si care corespund functiei, gradului profesional, vechimii in functie si gradatiei fiecarui judecator sau procuror in parte.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 11 martie 2024”.

Comentarii

# Cineva date 11 March 2024 20:06 +60

Cele două hotărâri pronunțate de către Înalta Curte de Casatie și Justiției Completul Recursuri in interesul legii afectează în mod nepermis autoritatea de lucru judecat a unor sentințe judecătorești și sunt, în mod evident, neconstituționale. Înalta Curte și-a depășit atribuțiile acționând ca o instanță de control judiciar care desființează hotărârile pronunțate de către instanțele inferioare. Există hotărâri definitive prin care Inalta Curte fost obligată să emită ordinele individuale de salarizare care să includă acest coeficient care nu poate fi plafonat, fiind partea fixă a indemnizației. Scopul acestui instrument legal denumit ril este acela de a unifica practica neunitară, însă în acest caz nu e vorba despre așa ceva. Realitatea este ca cele două hotărâri afectează hotărârile judecătorești pronunțate deja, iar acest lucru este profund nelegal. Curtea Constituțională va regla în mod clar acest derapaj iar CEDO va aplica sancțiuni pentru nerespectarea hotărârilor.

# maxtor date 11 March 2024 21:07 +18

"au natura juridica a unor despagubiri" -a unor daune;dl. florentza pare ca s-a consultat prin olanda,prin NY sau prin tel/aviv,cu cei mai tari avocati.

# Cetateanul date 11 March 2024 22:18 +3

Când hoția îi normă te miri că hoțul îi jude? :lol: PS Acum ceva luni bune ziceam că după belirea pensiilor va urma cea a salariilor și mulți comentau zeflemitor pe principiul ”n-are cum”. Iote că are! Culmea îi că ăsta îi doare începutul urgiei ce va să vie. Vorba prostului...pop corn și cola :lol:

# Iulius-Laurentiu date 12 March 2024 11:16 +4

Din salarii şi pensii nu se poate trăi. Din fericire, viaţa nu este obligatorie.

# maxtor date 15 March 2024 10:59 +1

"Guvernul vrea să legifereze decizia de expropriere parțială, în care sumele de justă despăgubire să fie acordate doar în parte și doar ..."

# Rusu Anca date 27 April 2024 09:46 +1

Interpretarea legii de salarizare si a dispozitiilor hotararilor judecatoresti care stabilesc cuantumul salariilor celor din familia Justitie e in defavoarea acestora. Este nepermisa discriminarea acestei categorii de bugetari, care nu a beneficiat de nicio crestere salariala inca din anul 2018, Factorii de decizie invoca asa-zisele acte administrative care ar stabili salarii calculate cu vrs 605 si hotarari judecatoresti cu acelasi dispozitiv (nerespectate de insusi statul roman prin Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor pentru a justifica eliminarea voucherelor de vacanta, precum si excluderea de la majorarea cu 5% a salariilor la 1 ian 2024, crestere de care au beneficiat toti ceilalti bugetari. Explica excluderea prin aceea ca e “doar o problema de plata” In acest timp, cei din invatamant beneficiaza de cresteri enorme de salarii, vacante de 3 luni, norma de 18h/sapt, plus plata primelor de merit, un educator din invatamantul prescolar avand un net de 10000 RON

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 11.12.2024 – ICCJ n-a cutezat sa se atinga de CCR

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva