Umilinta suferita de catre Directia Nationala Anticoruptie in dosarul fostului vicepremier Sevil Shhaideh (foto 1) este cu atat mai mare, cu cat insusi judecatorul fondului si-a exprimat iritarea fata de caracterul aberant al acuzatiilor DNA, magistratul subliniind ca asa-zisele invinuiri nu sunt altceva decat „judecati de valoare” emise de catre parchet „contrar dispozitiilor legale”.

---

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarea sentintei nr. 421/2022, pronuntate in cauza nr. 22120/3/2018, prin care judecatorul Bogdan Alexandru Dari (foto 4) de la Tribunalul Bucuresti a achitat-o nu doar pe Shhaideh, ci si pe presedintele Consiliului Judetean Teleorman, Adrian Gadea (foto 3), si pe alte trei functionare, in dosarul Belina, vizand presupuse fapte de abuz in serviciu si fals intelectual (click aici pentru a citi).

Inainte de a va lasa sa cititi principalele pasaje din motivare, subliniem ca instanta a preluat in totalitate apararile lui Sevil Shhaideh formulate de catre aparatoarea acesteia, avocata Flavia Teodosiu (foto 2). Contactata de Lumea Justitiei, Flavia Teodosiu a declarat ca a fost nevoie sa depuna o munca uriasa pentru a combate acuzatiile DNA, ajungand sa studieze chiar si 20.000 de hotarari de Guvern privind probleme similare celei din dosarul Belina.

Ponta a demontat elucubratiile DNA

Nu in ultimul rand, mentionam ca subrezenia acuzatiilor formulate de catre procuroarea Mihaela Beldie-Canela in rechizitoriul cauzei nr. 218/P/2017 – confirmat de catre seful Sectiei a II-a DNA din 2018, Marius Bulancea (vezi facsimil) – a fost dovedita inclusiv de catre fostul prim-ministru Victor Ponta, in declaratia de martor data in procesul lui Sevil Shhaideh. Dupa cum veti vedea mai jos (in forma sintetizata), Ponta a afirmat sub juramant ca procedura birocratica din dosarul Belina – despre care DNA sustine ca ar reprezenta abuz in serviciu – era ceva cat se poate de uzual, existand nenumarate hotarari de Guvern prin care erau transferate active dinspre autoritatile centrale catre cele locale. Tocmai de aceea, fiind ceva uzual, Ponta nu a discutat cu Shhaideh despre transferul de proprietate asupra insulei Belina, a aratat ex-premierul.

 

Redam cele mai importante pasaje din motivarea sentintei:

„Analizand materialul probator, Tribunalul Bucuresti retine urmatoarea situatie de fapt:

I. a. Referitor la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu daca functionarul public

a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinte deosebit de grave prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 309

C.pen. si art. 183 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. presupus a fi comisa de catre inculpata Sevil Shhaideh, respectiv a complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinte deosebit de grave prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea

78/2000, cu aplic. art. 309 C.pen. si art. 183 C.pen. de care sunt acuzati inculpatii Gadea

Adrian-Ionut si Stoian (fosta Vasile) Ionela.

Avand in vedere acuzatiile formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie prin rechizitorul nr. 218/P/2017 cu care a fost sesizat Tribunalul Bucuresti, prin raportare la forma participatiei penale retinuta in sarcina inculpatilor Gadea Adrian-Ionut si Stoian (fosta Vasile) Ionela, apreciaza instanta ca este necesar a analiza cu prioritate elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu de care este acuzata inculpata Sevil Shhaideh.

A avut in vedere Tribunalul Bucuresti ca „potrivit art. 48 C.pen. este definita notiunea de complicitate ca fiind acea forma a participatiei penale in care o persoana, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, inclusiv prin promisiunea tainuirii lucrurilor provenite din savarsirea faptei, chiar daca, dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita sau de a favoriza pe faptuitor, promisiune facuta anterior inceperii executarii sau in timpul realizarii acesteia. Cu alte cuvinte, complicele este acea persoana (participant secundar) care inlesneste, sprijina realizarea actiunii tipice de catre autor (participant principal), fiind inclus aici si instigatorul.

Pentru a exista complicitate este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) sa se fi savarsit de altcineva o infractiune (in forma tipica sau tentanta atunci cand tentativa este pedepsibila); b) sa existe o contributie (materiala sau psihica) din partea complicelui care a servit, folosit in orice mod la savarsirea infractiunii comise de altul; c) sa existe o intelegere (coeziune psihica) intre autor si cel care ajuta, ceea ce presupune ca cel din urma sa fi voit ca activitatea sa sa contribuie la realizarea actiunii autorului si sa fi cunoscut ceea ce urmarea autorul actiunii pe care el intelege sa o sprijine.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca principiile generale aplicabile participatiei principale sunt, deopotriva, aplicabile si participatiei secundare, intrucat actiunile indirecte si mediate contribuie la realizarea infractiunii, fac parte din antecedenta cauzala a acesteia, astfel ca lipsa, inexistenta actiunii tipice a autorului/instigatorului nu poate avea ca rezultat decat inexistenta actelor de inlesnire, ajutor in realizarea ei. Ca atare, proba privind lipsa faptei autorului este suficienta pentru a sustine aprecierea lipsei faptei complicelui si a justifica o solutie de achitare a participantului secundar intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen. Inexistenta imprejurarilor faptice relevate de acuzare, stabilita in mod definitiv printr-o hotarare judecatoreasca cu privire la autor, are aceleasi consecinte juridice si asupra actiunilor de ajutor, inlesnire date de presupusul complice la actiunea tipica si, pe cale de consecinta, justifica un rationament juridic similar in sensul ca, daca nu exista un fapt penal, nu exista nici complicitate la acesta.” (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 397/A din 10 decembrie 2019)

Urmeaza asadar Tribunalul Bucuresti a aprecia cu prioritate asupra chestiunilor de fapt care, in opinia Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, sustin temeinicia acuzatiei aduse autorului infractiunii si apoi asupra chestiunilor de drept care vizeaza conditiile de tragere la raspundere penala, respectiv a calificarii lor legale, pentru ca ulterior, sa analizeze si actiunile/inactiunile imputate complicilor carora li se acorda relevanta penala in actul de sesizare.

Dupa cum a precizat anterior, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata a inculpatei Sevil Shhaideh apreciind ca aceasta se face vinovata de comiterea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinte deosebit de grave prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 309 C.pen. si art. 183 C.pen..

In fapt, s-a apreciat ca in perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, in calitate de secretar de stat, in baza Ordinului 1850/2013 privind delegarea unor atributii ale ministrului D.R.A.P. exercitand atributiile de serviciu prevazute de art. 4 rap. la art. 38 alin. 2, art. 8 alin. 1 si art. 31 alin. 4 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, beneficiind de actele de complicitate anterioara ale inculpatului Gadea Adrian Ionut si actele de complicitate concomitenta ale inculpatei Stoian (fosta Vasile) Ionela, a initiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare si a prezentat guvernului pentru aprobare proiectul de HG, prin care s-a aprobat transmiterea unor parti din imobilele Insula Belina si Bratul Pavel, aflate in domeniul public exclusiv al statului si administrarea A.N.A.R. catre domeniul public al judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman, si nota de fundamentare pe care a semnat-o, in calitate de initiator, cunoscand ca in acest mod intocmeste acte care incalca dispozitiile art. 136 alin. 3 din Constitutia Romaniei, art. 3 din Legea apelor 107/1996, art. 3 alin. 2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publica, anexa 2 din O.U.G. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale „Apele Romane”, art. 38 alin. 2, alin. 3, art. 30 alin. 2 si art. 77 din Legea 24/2000 si art. 860 alin. 3) teza intai din Codul civil care nu permiteau un astfel de transfer prin hotarare de guvern, acte pentru care ministerele avizatoare, respectiv Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei, a caror consultare pe proiectul de act normativ elaborat in forma prezentata spre aprobare guvernului, a omis sa o mai faca conform dispozitiilor HG 561/2009, formulasera observatii pe parcursul circuitului de avizare sub aceste aspecte. Prin aceasta fapta s-a cauzat un prejudiciu statului roman de 3.237.800 lei, cat reprezinta valoarea totala a celor doua bunuri imobile iesite din patrimoniul lui), la care se adauga suma de

248.126,334 lei echivalenta a 50 de procente din suma provenita din cele trei contracte de inchiriere si care trebuia incasata de bugetul de stat, precum si un prejudiciu A.N.A.R. de 248.126,334 lei, echivalentul a 50% din pretul chiriei incasate, care ar fi trebuit sa intre in bugetul titularului dreptului de administrare a imobilelor, dar si o vatamare a drepturilor si intereselor legitime atat ale statului, cat si ale A.N.A.R. prin lipsirea de dreptul de proprietate, respectiv dreptul de administrare asupra acestor imobile si a digurilor. Corelativ Judetul Teleorman a obtinut un folos patrimonial in cuantum de 3.237.800 lei, cat reprezinta valoarea totala a celor doua bunuri imobile intrate in patrimoniul lui si 496.252,668 lei echivalentul chiriilor incasate. Acestui folos patrimonial i se adauga unul nepatrimonial, in favoarea lui S.C. TEL DRUM S.A., respectiv: asigurarea netulburata a ocuparii abuzive a unor suprafete de teren cu ariile de 5.392 mp – teren cu constructii imprejmuit, 296 mp – platforma aterizare elicoptere, 1.784 mp – helesteu numit apa statatoare si 13.635 mp – amenajare luciu apa.

Constata asadar Tribunalul Bucuresti ca inculpata Sevil Shhaideh este acuzata in concret ca a initiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare si a prezentat guvernului pentru aprobare proiectul de hotarare de guvern, prin care s-a aprobat transmiterea unor parti din imobilele Insula Belina si Bratul Pavel, aflate in domeniul public exclusiv al statului si administrarea Agentiei Nationale „Apele Romane” catre domeniul public al judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman, precum si nota de fundamentare pe care a semnat-o, in calitate de initiator intocmind astfel, in exercitarea atributiilor de serviciu, un act defectuos prin incalcarea dispozitiilor prev. de art. 136 alin. 3 din Constitutia Romaniei, art. 3 din Legea apelor 107/1996, art. 3 alin. 2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publica, anexa 2 din O.U.G. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane", art. 38 alin. 2, alin. 3, art. 30 alin. 2 si art. 77 din Legea 24/2000 si art. 860 alin. 3) teza intai din Codul civil.

Avand in vedere specificitatea infractiunii de abuz in servicu de care este acuzata inculpata, respectiv comiterea unei infractiuni de serviciu prin aceea ca in calitate de secretar de stat, in exercitarea atributiilor de serviciu a initiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare si a prezentat guvernului pentru aprobare proiectul de hotarare de guvern care ulterior va deveni Hotarare de Guvern 943/2013, precum si nota de fundamentare aferenta, apreciaza Tribunalul Bucuresti ca actiunile intreprinse sunt probate in afara oricarui dubiu rezonabil prin inscrisurile depuse la dosar de catre toate institutiile publice implicate in circuitul de avizare si adoptare a proiectului de hotarare de guvern.

Mai mult, niciunul dintre cei trei inculpati nu a contestat situatia de fapt retinuta de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie recunoscand participatia lor activa in procesul institutional care a condus la adoptarea Hotararii de Guvern nr. 943/2013.

Astfel, incupata Sevil Shhaideh nu a contestat ca in calitatea de secretar de stat a initiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare si a prezentat guvernului pentru aprobare proiectul de Hotarare de Guvern ce a condus la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilelor denumite „Bratul Pavel” si „Insula Belina.”, iar inculpatul Gadea Adrian Ionut a recunoscut ca a promovat un proiect de hotarare a consiliului judetean privind transferul bunurilor imobile Insula Belina si bratul Pavel in proprietatea Judetului Teleorman si

administrarea Consiliului Judetean Teleorman, a initiat un proiect de hotarare de guvern prin care s-a solicita transferul proprietatii celor doua imobile si a solicitat implicit Administratiei Nationale „Apele Romane” avizarea favorabila a transferului.

De asemenea, inculpata Stoian (fosta Vasile) Ionela, prin declaratia oferita, a afirmat ca in calitate de director la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice - Directia Juridica, Relatia cu Parlamentul si Relatii Internationale, a retinut legalitatea proiectului de act cu caracter individual ce se va deveni Hotararea de Guvern 943/2013 si nu a intocmit note referitoare la observatiile pe care le-au facut cele doua ministere avizatoare, respectiv Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei.

Urmeaza a prezenta Tribunalul Bucuresti situatia de fapt asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar si recunoscuta de inculpati, pentru ca ulterior sa analizeze in detaliu elementele de fapt in raport cu care organele de urmarire penala si cei trei inculpati au avut opinii divergente.

Astfel, constata Tribunalul Bucuresti, ca prin referatul 7745/27.06.2013 al Directiei Dezvoltare Locala din cadrul Consiliului Judetean Teleorman, s-a mentionat intentia Consiliului Judetean Teleorman de a promova un proiect de hotarare de consiliu judetean si de guvern care viza trecerea in domeniul public al judetului Teleorman a unor imobile care se aflau in domeniul public al statului si in administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane”, respectiv a insulei Belina si a bratului Pavel.

Totodata, prin acelasi referat se mentiona ca pentru promovarea celor doua acte administrative este necesar ca Administratia Nationala „Apele Romane” sa avizeze favorabil trecerea celor doua imobile din proprietatea publica a statului, in proprietatea publica a judetului Teleorman, propunandu-se astfel emiterea unei adrese prin care sa se solicite avizarea favorabila din partea Administratiei Nationale „Apele Romane” (f. 413 d.up. vol. 12).

Prin adresa nr. 7745/27.06.2013, semnata de catre presedintele Consiliului Judetean Teleorman, respectiv de inculpatul Gadea Adrian Ionut, Consiliul Judetean Teleorman a solicitat Administratiei Nationale „Apele Romane”– Administratia Bazinala de Apa Arges -Vedea, avizarea favorabila a trecerii din proprietatea publica a statului si din administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane”– Administratia Bazinala de Apa Arges -Vedea, in proprietatea publica a judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman a imobilelor „bh Dunarea insula Belina si bh Dunarea brat Pavel” (f. 411 d.up. vol. 12).

Administratia Nationala „Apele Romane” a raspuns prin adresa nr. 11020/CC/05.07.2013 solicitand Consiliului Judetean Teleorman sa transmita informatii privind proiectele ce urmeaza sa fie desfasurate, pentru a se analiza daca, prin implementarea acestora, va fi influentat regimul de scurgere al fluviului Dunarea precum si, in masura posibilitatii, date cu privire la sursa de finantare (fonduri europene, finantare transfrontaliera etc.) (f. 409 d.up. vol. 12).

Prin referatul nr. 09.07.2013 Directia Managementul Proiectelor cu Finantare Internationala din cadrul primariei Teleorman a propuse emiterea unei adrese catre Administratia Nationala „Apele Romane” prin care sa se specifice ca pe insula Belina si bratul Pavel se doreste realizarea proiectului „Reabilitarea si valorificarea cadrului natural al zonei Dunarii – insula Belina Bratul Pavel, comuna Seaca, judetul Teleorman”, proiect in cadrul caruia se va edifica un complex turistic sportiv si de agrement care va cuprinde: tabara de vara pentru elevi, tabara de creatie pentru pictura si sculptura, complex sportiv pentru canotaj, complex turistic pentru turisti- hotel, pista de biciclete Seaca-Turnu Magurele, port pentru ambarcatiuni usoare si de croaziera, aqua park, drumuri de acces si infrastructura rutiera, zona de plaja.

Au precizat ca din punct de vedere financiar, la nivelul judetului, imobilele pot fi administrate mai eficient in interes public si sustinute din punct de vedere financiar de catre Consiliul Judetean Teleorman.

Totodata, in referat se specifica ca fisa proiectului a fost depusa la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, in cadrul pachetului de proiecte pentru etapa 2014 – 2020 cu finantare fonduri europene, iar proiectul poate fi realizat atat cu fonduri europene cat si cu fonduri proprii (f. 406 d.up. vol. 12).

Astfel, Consiliul Judetean Teleorman, prin adresa nr. 8113/09.07.2013 a comunicat Administratiei Nationale „Apele Romane” ca pe insula Belina si bratul Pavel se incearca implementarea unui proiect privind reabilitarea si valorificarea cadrului natural al zonei Dunarii – insula Belina - bratul Pavel, comuna Seaca, judetul Teleorman. in cadrul caruia se va realiza un complex turistic sportiv si de agrement care va cuprinde: tabara de vara pentru elevi, tabara de creatie pentru pictura si sculptura, complex sportiv pentru canotaj, complex turistic pentru turisti- hotel, pista de biciclete Seaca-Turnu Magurele, port pentru ambarcatiuni usoare si de croaziera, aqua park, drumuri de acces si infrastructura rutiera, zona de plaja.

Prin aceeasi adresa s-a mentionat ca fisa proiectului a fost depusa la Agentia pentru Dezvoltare Durabila Sud Muntenia, in cadrul pachetului de proiecte pentru etapa 2014-2020 cu finantare din fonduri europene (f. 405 d.up. vol. 12).

In continuare, constata Tribunalul Bucuresti ca potrivit documentelor, proiectul denumit

„Reabilitarea si valorificarea cadrului natural al zonei Dunare – insula Belina – bratul Pavel, comuna Seaca, judetul Teleorman” a fost inclus ca idee de proiect in cadrul propunerii de proiecte pentru luna iulie 2013, la rubrica Dezvoltarea si Modernizarea Infrastructurii Turistice, intocmita la nivelul Directiei Managementul Proiectelor cu Finantare Internationala, iar fisa de proiect aferenta a fost transmisa catre Agentiei pentru Dezvoltare Durabila Sud Muntenia, prin e- mail la data de 11.07.2013, astfel cum rezulta prin adresa nr. 8367/10.08.2017 si din inscrisurile transmise de catre Consiliul Judetean Teleorman Directiei Nationale Anticoruptie (f. 60 – 71 d.up. vol. 14)

De asemenea, prin adresa 8245/18.02.2017 Agentiei pentru Dezvoltare Regionala - Sud Muntenia a comunicat ca marea majoritate a proiectelor venite din partea potentialilor beneficiari au fost transmise prin intermundiul postei electronice motiv pentru care nu poate comunica un numar de inregistrate, atasand o copie a emailului prin care a fost inainta fisa de proiect ( 72 - 73 d.up. vol. 14).

A precizata agentia ca toate fisele de proiect emise de judetul Teleorman se regasesc in baza de date constituita la nivelul regiunii Sud Muntenia, iar realizarea acesteia a facut parte din cadrul procesului de planificare pentru perioada 2014 – 2020 si cuprinde totalitatea nevoilor de finantare estimate la nivelul regiunii Sud Muntenia indiferent de sursa.

A fost atasata la adresa informarea prezentata in cadrul sedintei Consiliului pentru Dezvoltare Regionala din data de 11.12.2013 in cuprinsul careia se specifica imprejurarea ca in procesul de programarea a fondurilor europene, pentru perioada 2014 -2020, un rol deosebit il are constituirea portofoliului de proiecte al regiunii, in baza caruia se realizeaza estimarea necesarului de finantare pentru perioada 2014 -2020. Se arata ca in acest scop, personalul de specialitate din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare a lucrat pentru realizarea portofoliului in perioada ianuarie 2013 – iulie 2013, prin identificarea ideilor de proiecte, colectarea si centralizarea fiselor de proiecte si realizarea necesarului de finantare.

In continuare, constata Tribunalul Bucuresti ca potrivit Hotararii nr. 9/2013 a Consiliul de Conducere a Administratiei Nationale „Apele Romane” a fost de acord cu trecerea celor doua bunuri aflate in proprietatea statului si administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane” in proprietatea Consiliului Judetean Teleorman.

Prin adresa nr. 32487/27.09.2017 Ministerul Mediului (f. 193 -194 d.up. vol. 8) a comunicat ca la data de 25.07.2013, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a inregistrat la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, sub nr. 76283/25.07.2013: proiect de hotarare de guvern privind transmiterea unor imobile din proprietatea publica a statului si din administrarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice – Administratia Nationala „Apele Romane” in proprietatea publica a judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman, Nota de fundamentare nesemnata, Anexa ce cuprinde datele de identificare ale imobilelor, proiect de hotarare a Consiliului Judetean Teleorman, Anexa la hotararea de consiliu judetean cu datele de identificare ale imobilelor, Raport comun de specialitate al Directiei Dezvoltare Locala si al Directiei Economice, Buget-Finante din cadrul Consiliului Judetean Teleorman inregistrat sub nr. 8476 din 15.07.2013 nesemnat de nicio persoana, Expunere de motive a presedintelui Consiliului Judetean Teleorman inregistrata sub numarul 8456 din data de 15.07.2013 nesemnata, copia hotararii Consiliului de Conducere din cadrul Administratiei Nationale „Apele Romane” nr. 9/15.07.2013.

Prin adresa nr. 76283/25.07.2013 Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, prin Directia Generala Juridica Contencios si Legislatie, Relatia cu Parlamentul si Dialog social a transmis proiectul in copie, in format electronic, urmatoarelor institutii si directii: Administratiei Nationale „Apele Romane”, Directiei de Politici, Strategii si proiecte pentru Ape si Piscicultura, Directiei de Management si Control al resurselor de apa, Directiei Generale Economice Financiare in vederea analizarii si comunicarii punctului de vedere (f. 287 d.up. vol. 8).

Prin adresa nr. 12334/26.07.2013, Administratia Nationala „Apele Romane” arata ca si-a exprimat acordul cu privire la emiterea actului normativ prin Hotararea nr 9/15.07.2013. De asemenea, atragea atentia asupra necesitatii adaptarii rangului actului normativ in functie de natura bunului raportat la reglementarea prin care bunurile au fost date in administra Administratiei Nationale „Apele Romane” (f. 286 d.up. vol. 8).

Prin adresa nr. 34788/31.07.2013, semnata de catre secretarul general adjunct in persoana numitei Elena Gabriela Eremia se comunica secretarului general, respectiv numitului Marius Nica, ca “nu avem observatii /completari” (f. 285 d.up. vol. 8).

Prin adresa nr. 70265 din 14.08.2013 (f. 284 d.up. vol. 8) a Directiei Generale Economico Financiare din cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, referitor la punctul de vedere aferent proiectului de hotarare de guvern solicitat de catre numita Loredana Hristodorescu, director general, printre altele, se faceau urmatoarele constatari:

- lipsa extrasului de carte funciara si a Hotararii nr, 9 a Consiliului de conducere al Administratiei Nationale „Apele Romane”;

- caracteristicile tehnice ale imobilelor nu corespund cu datele din descrierea tehnica din anexa nr. 12 la Hotararea Guvernului nr. 1705/2006. Se aprecia necesar ca proiectul de hotarare de guvern sa cuprinda un articol de actualizare a caracteristicilor tehnice;

- in cuprinsul notei de fundamentare suprafata pentru imobilul “Bratul Pavel” este diferita;

La data de 28.07.2013, este inregistrata la Consiliul Judetean Teleorman, avand nr. 8996, adresa de inaintare catre Guvernul Romaniei – Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, a Notei de Fundamentare privind transmiterea unor imobile din proprietatea publica a statului si din administrarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice – Administratia Nationala Apele Romane in proprietatea publica a judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman, ambele semnate de catre presedintele Consiliului Judetean Teleorman, inculpatul Gadea Ionut Adrian si de catre prefectul judetului Teleorman, numitul Dumitrascu Liviu (f. 196 d.up. vol. 7).

Conform registrelor de evidenta a lucrarilor, adresa cu nr. 8996/26.07.2013 a fost repartizata inculpatului Gadea Adrian Ionut si nu au fost identificate inscrieri referitoare la transmiterea acesteia.

Adresa de inaintare a Consiliului Judetean Teleorman, semnata de catre prefect si presedintele Consiliului Judetean Teleorman, catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice datata 26.07.2013, a fost inregistrata cu nr 76156/23.09.2013 doua luni mai tarziu in evidentele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (f. 196 d.up. vol. 7).

In data de 23.09.2013 a fost intocmit referatul de Avizare cu nr. 76156/23.09.2013, prin care se propunea avizarea proiectului de act normativ in vederea promovarii acestuia potrivit reglementarilor in vigoare. Continutul referatului a fost insusit prin semnatura de catre inculpata Stoian (fosta Vasile) Ionela, care atesta: Proiectul de act normativ a fost elaborat cu respectarea prevederilor legale in materie (Legea nr 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, rep. al art. 9 alin. 1 din legea 213/1998 privind bunurile proprietate publica, precum si ale art. 867 alin. 1 din Legea 287/2009 privind Codul Civil (f. 186 – 187 d.up. vol. 7).

Referatului i s-a anexat Nota de fundamentare insusita de viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, prin secretar de stat Sevil Shhaideh si proiectul de act normativ cu anexa: date de identificare (f. 193 d.up. vol. 7).

Astfel, proiectul de act normativ a fost promovat pe circuitul interministerial de avizare. (...)

A folosit Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie in justificarea rationamentului juridic avizul Consiliului Legislativ nr. 112/04.05.2017 referitor la propunerea legislativa privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului si din administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane” in domeniul public al unor unitati administrativ teritoriale si in administrarea consiliilor locale sau consiliilor judetene ale acestora. Astfel, Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativa, printre considerente retinand exact argumente juridice: „Decizia 1/2014 C.C.R. din cadrul careia se citeaza in decizia 406 din 15 iunie 2016, art. 136 alin.(3) din Legea fundamentala, art. 860 alin. 3 C.Civ, art. 1 alin. 2 din Legea apelor 107/1996 si art. 2 alin. 2 din OUG 107/2002. In final Consiliul Legislativ a conchis: Prin urmare, asa cum a retinut Curtea constitutionala in Decizia 1/2014: daca bunul apartine domeniului public potrivit unei declarati a legii, tot prin lege se poate face transferul interdoemnial, respectiv intre domeniul public al statului si cel al unei unitati administrativ teritoriale.”

A depus inculpata Sevil Shhaideh, prin aparatorul ales, la termenul din data de 10.09.2019 raspunsul Consiliului Legislativ nr. 4/247/08.05.2019 (f. 210 – 212 d.i. vol. I) prin care se mentiona, cu privire la actul normativ prin care se dorea trecerea unui imobil din domeniul public al statului in domeniul public al Judetului Bacau ca bunul face parte din categoria celor apartinand domeniului public al statului, fara insa a fi identificat un act normativ prin care respectivul bun imobil sa fie declarat in mod expres ca facand obiectul exclusiv al proprietatii statului.

In continuare, a afirmat Consiliul Legislativ ca in evidenta legislatiei pe care o detine au fost identificate doua legi care contin astfel de norme, respectiv Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, potrivit art. 1 din Legea minelor nr. 85/2003 resursele minerale situate pe teritoriul si in subsolul tarii si al platoului continental in zona economica a Romaniei din Marea Neagra, delimitate conform principiilor dreptului international si reglementarilor din conventiile internationale la care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman, iar potrivit art. 1 din Legea petrolului nr. 238/2004 resursele de petrol situate in subsolul tarii si al platoului continental romanesc al Marii Negre, delimitat conform principiilor dreptului international si conventiilor internationale la care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman.

A interpreta ca orice bunuri care au intrat in proprietatea publica a statului sau unitatii administrativ teritoriale in temeiul unei legi organice fac parte din proprietatea publica exclusiva ar conduce la nesocotirea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cat si a vointei puterii legislative care a prevazut expres categoria bunurilor ce fac parte din proprietatea exclusiva a statului atunci cand a considerat necesar prin raportare la importanta acestora.

Cum Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania avand rolul a se asigura in mod plenar respectarea principiului suprematiei Constitutiei, iar notiunea de “alte bunuri stabilite prin lege organica” ce se regaseste in art. 136 alin. 3 teza finala din Constitutia Romaniei a fost interpretat in sensul in care este necesara includerea bunului in urma unei “declaratii exprese a legii organice, obiect exclusiv al proprietatii publice”, constata Tribunalul Bucuresti ca depaseste competentele sale legale o eventuala operatiunea de reanalizare a notiunii de „bun exclusiv al proprietatii publice”.

Constitutia reprezinta cadrul si masura in care legiuitorul si celelalte autoritati pot actiona, astfel si interpretarile care se pot aduce normei juridice trebuie sa tina cont de aceasta exigenta de ordin constitutional cuprinsa chiar in art.1 alin. (5) din Legea fundamentala, potrivit caruia in Romania respectarea Constitutiei si a suprematiei sale este obligatorie, iar o interpretare contrara contravine insasi ratiunii existentei Curtii Constitutionale

Mai mult, prin Decizia nr. 25/2015 privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin incheierea din 26 februarie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 3.903/89/2013 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a interpretat ca dispozitiile art. 1 din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca gazele de sist se includ in categoria „resurselor de petrol” ce fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman.

Concluzioneaza astfel Tribunalul Bucuresti ca exista o diferenta juridica intre proprietatea publica exclusiva si proprietatea publica reglementata de Legea apelor nr. 107/1996 in care se face referire la imprejurarea ca apele subterane si de suprafata ale Romaniei sunt bogatii de interes public (art. 12) fiind avut in vedere criteriul uzului si interesului public, iar nu cel national.

Continuand rationamentul, dupa cum a precizat anterior, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie considera ca bunurile pot fi incluse in prevederile art. 3 alin. 1 si 3 din Legea apelor 107/1996 insa constata Tribunalul Bucuresti ca potrivit fiselor de evidenta puse la dispozitie de Ministerul Finantelor Publice la rubrica anul dobandirii este trecut „1998” baza legala fiind „legea apelor 107/1996 si HG

981/1998”, privind infiintarea Companiei Nationale Apele Romane - S.A. inscrisuri pe care inculpatele Sevil Shhaideh si Stoian Ionela le aveau la dispozitie impreuna cu cartea funciara.

Or conform evidentelor Ministerul Finantelor Publice, Statul Roman a dobandit proprietatea asupra bunurilor in anul 1998, iar nu 1996 atunci cand a fost a fost adoptata Legea

107/1996 ce a intrat in vigoare de la 07 decembrie 1996 prin publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 08 octombrie 1996 (f. 55 -56 d.up. vol. 10).

Astfel, conform evidentelor oficiale bunurile au intrat in domeniul public al statului prin H.G. 981/1998 privind infiintarea Companiei Nationale Apele Romane - S.A. observatie preluata si in anexa 1 la H.G. 943/2013 (f. 5 d.up. vol. 5) unde se mentioneaza la rubrica “anul dobandirii/ darii in folosinta” anul 1998, sau, cel mai probabil, in temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia (f.47 vol. 5 d.up.).

Se poate afirma deci ca, din punct de vedere juridic, Bratul Pavel nu au fost niciodata inclus in categoria bunurilor prev. de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 107/1996, respectiv a apelor de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 km2 , intrucat privit individual, dupa cum este inscris in evidentele Ministerului Finantelor Publice cu numarul „106.258” are o lungime de 4,5 km.

Dupa cum a mentionat anterior i se reproseaza inculpatei Sevil Shhaideh ca a incalcat prin actiunea de initiere, fundamentare, introducere pe circuitul de avizare si prezentare guvernului pentru aprobare proiectul de hotarare de guvern si nota de fundamentare care ulterior va deveni Hotarare de Guvern 943/2013 prevederile art. 860 alin. 3 C.Civ..

Potrivit art. 860 alin. 3 Cod Civil, bunurile care formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale sau invers decat ca urmare a modificarii legii organice. In celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale si invers se face in conditiile legii indeplinind astfel un „act in mod defectuos”.

Conform rationamentului expus anterior bunurile transferate prin H.G. 943/2013 nu fac parte din obiectul exclusiv al proprietatii publice motiv pentru care transferul acestora se putea face printr-un act administrativ cu caracter individual nefiind necesara adoptarea unei legi organice in acest sens dupa cum in mod neintemeiat a sustinut Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie.

Concluzionand, Tribunalul Bucuresti considera ca transferul bunurilor insula Belina si bratul Pavel a fost efectuat conform normelor legale in vigoare acuzatia formulata de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie fiind neintemeiata.

Pentru aceste motive, Tribunalul Bucuresti, pentru a evita repetitii suparatoare, va exclude de la analiza ulterioara orice interpretare a organelor de urmarire conform careia fie latura obiectiva sau cea subiectiva a infractiunii de abuz in serviciu ori actiune de complicitate este dovedita prin retinerea legalitatii proiectului de hotarare de guvern ce va deveni ulterior H.G.

943/2013.

Continuand rationamentul logico - juridic, conform rechizitorului nr. 218/P/2017 emis de catre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie inculpata, pe langa normele juridice analizate anterior, a incalcat atributiile prev. de Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, dupa cum urmeaza:

Art. 4 alin. 1 - Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de autoritatea publica competenta sa le adopte.

Art. 9 alin. 1 - In cazurile prevazute de lege, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii.

Art. 34 alin. 4 - Notele de fundamentare la proiectele de ordonante si de hotarari ale

Guvernului se semneaza de ministrul sau de ministrii initiatori, precum si de cei care le-au avizat.

Art. 41 alin. 2 - Categoria juridica a actului normativ este determinata de regimul competentelor stabilit prin constitutie, legi si prin alte acte normative prin care se acorda prerogative de reglementare juridica autoritatilor publice.

Art. 81 alin. 1 - La elaborarea proiectelor de hotarari, ordine sau dispozitii se va avea in vedere caracterul lor de acte subordonate legilor, hotararilor si ordonantelor Guvernului si altor acte de nivel superior.

alin. 2 - Reglementarile cuprinse in hotararile consiliilor locale si ale consiliilor judetene, precum si cele cuprinse in ordinele prefectilor sau in dispozitiile primarilor nu pot contraveni Constitutiei Romaniei si reglementarilor din actele normative de nivel superior

Urmeaza a exclude de la analiza aplicabilitatea art. 4 alin. 1 din Legea 24/2000, art. 41 alin. 2 si art. 81 alin. 1 si 2 din acelasi act normativ intrucat acestea fac referire la categoria actului normativ prin care se putea realiza transferul bunurilor bratul Pavel si insula Belina despre care Tribunalul Bucuresti a ajuns la concluzia ca nu au fost incalcate.

Reproseaza astfel Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie ca in faza de elaborare a proiectelor de acte normative inculpata nu a solicitat avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii, iar nota de fundamentare nu a fost semnata de ministrul sau de ministrii initiatori, precum si de cei care au avizat-o.

Ulterior, in cadrul sectiunii „In drept” din rechizitoriu (f. 123) se precizeaza ca „inculpata Sevil Shhaideh, in realizarea atributiilor de serviciu:

- si-a insusit continutul notei de fundamentare prin semnatura initiind si promovand o hotarare de guvern, prin incalcarea flagranta a dispozitiilor legale care nu permiteau ca transferul imobilelor sa se faca prin hotarare de guvern;

- a acceptat in cuprinsul actelor semnate ca acestea sunt necorespunzatoare adevarului, ignorand existenta sarcinilor in favoarea SC TEL DRUM SA, despre care avea cunostinta;

- pe data de 07.10.2013, prin adresa nr. 76156/2013, sub pretextul observatiilor facute de

catre ministerele avizatoare in cadrul procedurii de consultare interinstitutionala, a solicitat

M.F.P., M.J., M.M.S.C. sa-si desemneze un reprezentant care sa participe pentru data de

08.10.2013, ora 10:00, la clarificarea aspectelor semnalate in vederea promovarii proiectului;

- a participat la intalniri, in sediul M.J., in cadrul carora s-a concluzionat ca proiectul de HG nu putea fi promovat in forma in care fusese transmis, regimul juridic de bazin hidrografic mentionat in anexa la proiectul de HG, reprezentand in mod clar un impediment in ceea ce priveste operatiunea juridica de transfer a acestui bun ;

- a semnat o adresa fara numar referitoare la proiectul de hotarare a guvernului privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea M.M.S.C. –

A.N.A.R. in domeniul public al judetului Teleorman si in administrarea CJ TR. prin care impunea promovarea cu celeritate a unui proiect de H.G. privind modificarea si/sau completarea, dupa caz, a denumirii si/sau descrierii tehnice a bunurilor imobile apartinand domeniului public al statului aflate in administrarea M.M.S.C. prin A.N.A.R., inscrise la numerele M.F.P. 106.257 si respectiv

106.258, in vederea finalizarii procedurii de avizare interministeriale a proiectului de HG initiat de CJ TR;

- la ora 18:17, data 26.11.2013, a trimis mail catre Ministerul Finantelor, in care anunta va transmit HG Teleorman refacut conform observatiilor Ministerului Justitiei;

- a creat o reprezentare falsa angajatilor Ministerului Finantelor Publice, carora le-a fost

indusa impresia ca Ministerul Justitiei a fost de acord cu trecerea imobilelor Insula Belina si Bratul Pavel prin HG, astfel ca nu au mai insistat in formularea obiectiunii referitoare la tipul de act normativ;

- a sustras forma finala de proiect de HG si Nota de fundamentare de la avizul Ministerului Justitiei, ca ultim minister avizator care ar fi confirmat sau nu legalitatea modului de rezolvare a situatiei juridice a imobilelor;

- nu a reconsiderat in mod corespunzator motivarea formei finale a proiectului de act normativ, ca urmare a propunerilor si observatiilor primite de la organele de avizare.”

Prezinta astfel organele de urmarire penala o serie de presupuse actiuni efectuate de catre inculpata Sevil Shhaideh care nu se suprapun cu exercitarea atributiilor de serviciu despre care se afirma ca au fost incalcate cu exceptia faptului ca „ar fi sustras forma finala de proiect de Hotarare de Guvern si Nota de fundamentare de la avizul Ministerului Justitiei, ca ultim minister avizator care ar fi confirmat sau nu legalitatea modului de rezolvare a situatiei juridice a imobilelor si ca nu a reconsiderat in mod corespunzator motivarea formei finale a proiectului de act normativ, ca urmare a propunerilor si observatiilor primite de la organele de avizare”.

Referitor la celelalte actiuni reprosate atat timp cat nu contravin dispozitiilor legale determinate prin rechizitoriu (art. 9 alin. 1 si a art. 34 alin. 4 din Legea 24/2000) nu prezinta relevanta in analiza elementului material al infractiunii putand constitui eventual aspecte care sa circumstantieze latura subiectiva urmand a fi analizate in sectiunea dedicata „formei de vinovatie” din prezenta sentinta penala.

Se afirma in rechizitoriu ca „Analizand forma Notei de fundamentare pe care exista semnaturile tuturor ministrilor din cadrul ministerelor avizatoare, prin urmare rezulta presupunerea rezonabila ca aceasta era ultima forma de proiect, aspect intarit de adresa

2/72304/24.08.2018 a M.J. si de adresa 2/103713/27.11.2013 prin care se restituia originalul proiectului de act normativ, fata de forma publicata in Monitorul Oficial si fata de formele inaintate de catre M.F.P., rezulta fara nici un dubiu ca M.J. a avizat o alta forma de proiect decat M.F.P., si cu atat mai mult fata de M.M.S.C. care isi daduse avizul din data de 25.11.2013.

Mai exact: M.F.P. a avizat forma de proiect ce continea articolul referitor la contractul numitului Marian Ilie, iar nota de fundamentare prevedea referiri doar la litigii, care nu existau, fara nicio precizare la existenta si identificarea sarcinilor sau inexistenta acestora; in timp ce M.J. a avizat forma de proiect ce prevedea articolul referitor la subrogarea generala in drepturi si obligatii, iar nota de fundamentare, la fel ca si in forma avizata de M.F.P., prevedea referiri doar la litigii, care nu existau, fara nicio precizare la existenta si identificarea sarcinilor sau inexistenta acestora. In timp ce M.M.S.C. a avizat una dintre primele forme de proiect de HG, cea cu 4 articole, cercetarile penale demonstrand ca nu au mai fost consultati pe formele ulterioare.

In schimb, ceea ce va fi prezentat in sedinta de guvern din data de 27.11.2013, este o Nota de Fundamentare care la rubrica Descrierea situatiei actuale va avea inscris: nu fac obiectul unor litigii, iar la rubrica Schimbari preconizate: - CJ Teleorman se subroga in drepturile si obligatiile ce decurg din contractul de inchiriere nr 12/20.02.2012 (…) , in timp ce forma de proiect de HG va fi cea care prevede subrogarea general”.

Considera necesar Tribunalul Bucuresti sa analizeze procedura de avizare prin raportare la dispozitiile legale aplicabile.

Conform regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii adoptat prin Hotarare Guvernului nr. 561/2009 din 10 mai 2009, (art. 1) au dreptul sa initieze proiecte de documente de

politici publice si proiecte de acte normative, in vederea adoptarii/aprobarii de catre Guvern, conform atributiilor si domeniului lor de activitate, urmatoarele autoritati publice:

a) ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, aflate in subordinea Guvernului, precum si autoritatile administrative autonome;

Potrivit cap. V intitulat Procedura de avizare/adoptare a proiectelor de acte normative si a proiectelor de documente de politici publice:

Art. 17. - (1) La finalizarea procedurii de elaborare si consultare, autoritatea publica initiatoare are obligatia de a transmite Secretariatului General al Guvernului, atat pe suport hartie, cat si in format electronic/PDF, in vederea inregistrarii, proiectele de documente de politici publice si proiectele de acte normative insusite, prin semnare, de catre conducatorul/conducatorii autoritatii/autoritatilor publice initiatoare, impreuna cu o adresa de inaintare, al carei model este prevazut in anexa nr. 2.

(2) Adresa de inaintare prevazuta la alin. (1) va fi insotita de urmatoarele documente, dupa caz:

a) proiectul de document de politica publica sau proiectul de act normativ;

b) instrumentul de prezentare si motivare;

c) tabelul de concordanta intre actul normativ comunitar propus sa fie transpus si proiectul de act normativ national care il transpune, elaborat conform modelului prevazut in anexa nr. 3;

d) tabelul comparativ cuprinzand reglementarea in vigoare si reglementarea propusa, in situatia in care proiectele de acte normative contin modificari si/sau completari ale actelor normative in vigoare.

(3) Prin grija autoritatii publice initiatoare, in aceeasi zi in care au fost inaintate catre Secretariatul General al Guvernului, proiectele de documente de politici publice si proiectele de acte normative sunt transmise, in original, si institutiilor ce urmeaza sa avizeze proiectul, insotite de o adresa de inaintare, elaborata conform modelului prevazut in anexa nr. 4.

(4) In aceasta etapa, proiectele de documente de politici publice si proiectele de acte normative care urmeaza sa fie avizate de Ministerul Finantelor Publice, Departamentul pentru Afaceri Europene, sau, dupa caz, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, vor fi transmise acestor institutii, in copie, in vederea analizei.

(5) In aceasta etapa Ministerul Finantelor Publice, Departamentul pentru Afaceri Europene sau, dupa caz, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti are obligatia transmiterii unui punct de vedere initiatorului numai in urma sesizarii unor probleme de fond din aria proprie de competenta.

(6) Initiatorul este responsabil pentru corectitudinea datelor cuprinse in documentele prevazute la alin. (1), (2) si (3), precum si pentru concordanta dintre informatiile prezentate in forma scrisa si in cea electronica.

Art. 18. - (1) La nivelul fiecarei autoritati publice dintre cele prevazute la art. 1 se constituie o structura unica, cu atributii de primire si inregistrare a proiectelor de acte normative sau a proiectelor de documente de politici publice supuse avizarii, precum si de comunicare a tuturor datelor necesare pentru urmarirea procesului de avizare.

(2) Din cadrul structurii prevazute la alin. (1) se desemneaza o singura persoana, care va avea dreptul la semnatura electronica, avand ca atributie principala gestionarea tuturor activitatilor legate de procedura de elaborare si avizare a proiectelor de documente de politici publice si a proiectelor de acte normative.

Art. 19. - (1) La primirea proiectelor de documente de politici publice sau a proiectelor de acte normative, in forma prevazuta la art. 17, Secretariatul General al Guvernului procedeaza

de indata la inregistrarea acestora, la publicarea pe pagina de internet si la verificarea indeplinirii conditiilor de forma prevazute de prezentul regulament.

(2) Nerespectarea conditiilor cu privire la forma si documentele care trebuie sa insoteasca proiectele de documente de politici publice si proiectele de acte normative se constata de catre Secretariatul General al Guvernului si se comunica autoritatii publice initiatoare in cadrul reuniunii de lucru pregatitoare sedintei Guvernului.

Art. 20. - (1) Institutiile publice avizatoare trebuie sa transmita initiatorului proiectul de act normativ sau proiectul de document de politici publice, in original, avizat in termen de maximum 3 zile lucratoare de la inregistrarea acestuia la structura unica din cadrul institutiilor avizatoare prevazuta la art. 18 alin. (1).

(2) In vederea obtinerii avizului conform, proiectele de documente de politici publice se transmit Secretariatului General al Guvernului in original, impreuna cu o copie, numai dupa obtinerea tuturor avizelor institutiilor publice interesate. Avizul conform se emite cu privire la respectarea standardelor si procedurilor prevazute de legislatia in vigoare pentru elaborarea documentelor de politici publice, incheind operatiunile din etapa de avizare.

(3) Termenul pentru avizul conform este de 3 zile lucratoare de la inregistrarea acestuia la structura unica prevazuta la art. 18 alin. (1) din cadrul Secretariatul General al Guvernului

(4) Dupa primirea avizelor solicitate in conditiile alin. (1), proiectele de acte normative si/ sau documentele de politici publice se transmit spre avizare, dupa caz, Ministerului Finantelor Publice, Departamentului pentru Afaceri Europene si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

(5) Termenul de avizare pentru Ministerul Finantelor Publice, Departamentul pentru Afaceri Europene si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti este de 4 zile lucratoare de la inregistrarea acestuia la structura unica prevazuta la art. 18 alin. (1). Termenul se calculeaza pe zile libere, neintrand in calcul ziua cand incepe si nici cea in care expira.

(6) Proiectele de acte normative care transpun prevederi comunitare, creeaza cadrul juridic necesar aplicarii acestora ori avand relevanta comunitara se transmit spre avizare Departamentului pentru Afaceri Europene, ca penultima institutie avizatoare, insotite, daca este cazul, de tabelul de concordanta intre actul normativ comunitar propus sa fie transpus si proiectul de act normativ national care il transpune.

(7) Proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in original, impreuna cu o copie, numai dupa obtinerea tuturor avizelor autoritatilor publice interesate in aplicare. Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti avizeaza proiectele exclusiv din punctul de vedere al legalitatii, incheind operatiunile din etapa de avizare.

A considerat necesar Tribunalul Bucuresti sa prezinte dispozitiile prevazute in regulament doar pentru a concluziona ca ministerele care avizeaza un proiect de hotarare de guvern se stabilesc in functie de obiectul/continutul proiectului de act normativ fiecare dintre acestea justificand un interes, iar pe cale de consecinta avizul favorabil, fara observatii, avizul favorabil, cu observatii si propuneri sau avizul negativ acordat se limiteaza la aria de competenta a fiecarui minister in parte.

Tribunalul Bucuresti nu va analiza daca in procedura de avizare au fost respectate normele regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii din 10.05.2009 intrucat o eventuala incalcare a acestora nu prezinta relevanta penala in existenta elementului material al infractiunii de abuz in serviciu.

Constata asadar Tribunalul Bucuresti ca activitatea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice era reglementata de Hotararea Guvernului nr. 1/2013 (in vigoare la data savarsirii presupuselor fapte) avand ca atributii, printre altele, consolidarea autonomiei locale a colectivitatilor locale prin promovarea de masuri privind cresterea capacitatii administrativ- financiare si eficientizarea serviciilor publice prestate cetateanului (art. 1 alin. 3 pct. g) si dezvoltarea de politici regionale in vederea diminuarii decalajelor economice si financiare dintre acestea (art. 1 alin. 3 pct. n).

De asemenea, initiaza, elaboreaza si avizeaza, dupa caz, proiecte de acte normative si proiecte de acorduri internationale in domeniile sale de activitate (art. 4, pct. II lit. b) si reprezinta interesele autoritatilor administratiei publice locale in Guvern (art. 4, pct. II lit. e).

Activitatea Ministerului Mediului si Schimbarii Climatice era reglementata de Hotararea de Guvern nr. 48/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice si pentru modificarea unor acte normative in domeniul mediului si schimbarilor climatice (in vigoare la data savarsirii presupuselor infractiuni)

Conform actului normativ Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice exercita, in conditiile legii, in domeniile proprii de competenta de gestionare a fondurilor structurale alocate sectorului de mediu (art. 3 lit. e) si avizeaza proiecte de acte normative elaborate de alte ministere si autoritati ale administratiei publice centrale si locale care au legatura cu sfera sa de competenta (art. 5 pct. II, 2)

Activitatea Ministerului Finantelor Publice este reglementata de Hotararea de Guvern nr.

34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice.

Potrivit art. 2 alin. 2 q) acesta indeplineste functia de evidenta a bunurilor ce constituie domeniul public al statului, iar conform art. 3 alin. 1 pct. 4 din acelasi act normativ avizeaza proiectele de acte normative care au legatura cu activitatea ministerului.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 6 pct. II poz. 6 din Hotararea de Guvern 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, Ministerul Justitiei are atributia de a analiza si aviza exclusiv din punctul de vedere al constitutionalitatii, legalitatii si tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere, in cadrul procedurii de avizare prevazuta de Regulamentul aprobat prin H.G. 561/2009.

Poate concluziona Tribunalul Bucuresti, prin raportare la obiectul proiectului hotararii de guvern prin ce se dorea transmiterea imobilelor insula Belina si bratul Pavel din proprietatea statului in proprietatea Consiliului Judetean Teleorman, ca la procedura de initiere si avizare au participat urmatoarele ministere:

- Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in calitate de coinitiator;

- Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice in calitatea de coinitiator;

- Ministerul Finantelor Publice in calitate de minister avizator;

- Ministerul Justitiei, in calitatea de minister avizator;

Astfel, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice reprezenta interesele unitatii administrativ teritoriale, respectiv a Consiliului Judetean Teleorman si avea obligatia de a promova solicitarea unitatii administrativ teritoriale, fie prin proiect de lege sau proiect de hotarare de guvern, de a prelua in proprietate imobilele insula Belina si bratul Pavel in vederea dezvoltarii economica si sociale a zonei prin realizarea unui proiect turistic a carei finantare se va realiza prin fonduri europene si de la bugetul consiliului judetean.

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice a participat in cadrul procesului de adoptare a hotararii de guvern in calitate de coinitiator avand in vedere ca cele doua bunuri imobile se aflau in administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane”.

Ministerul Finantelor Publice a participat in calitate de minister avizator intrucat bunurile ce se doreau a fi transferate se aflau in proprietatea publica a Statului Roman.

Ministerul Justitiei, in calitatea de minister avizator avea atributia de a analiza si aviza proiectul de act normativ exclusiv din punctul de vedere al constitutionalitatii, legalitatii si tehnicii legislative.

Fiecare dintre aceste ministere, dupa cum prevedeau depozitiile legale care reglementau infiintarea si functionare acestora, isi indeplineste functia de avizare a proiectelor de acte normative prin raportare la competentele conferite conform art. 16 din alin. 2 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii din 10.05.2009 care prevede ca punctul de vedere consta in observatii si propuneri care privesc aspectele de fond din aria proprie de competenta.

Astfel, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerul Mediului si Schimbarilor

Climatice avizeaza proiectul de hotarare de guvern fara observatii, prin nota

77840/LH/25.11.2013 (f. 68 vol. 8 d.up.) fiind de acord cu trecerea bunurilor din administrarea Administratiei Apelor Romane. Avizul a avut la baza hotararea nr. 9/2013 a Consiliului de Conducere al Administratiei Nationale „Apele Romane” care a aprobat trecerea celor doua bunuri aflate in proprietatea statului si administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane” in proprietatea Consiliului Judetean Teleorman fara a formula obiectii cu privire la pierderea dreptului de administrare a bunurilor imobile.

La data de 26.11.2013, Ministerul Finantelor Publice – Cabinet Ministru a trimis Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – viceprim-ministru, Liviu Nicolae Dragnea, adresa nr. 449407/26.11.2011 semnata de catre Ministrul Finantelor Publice - Daniel Chitoiu si ministrul delegat pentru buget - Liviu Voinea, prin care era avizat proiectul numai din punct de vedere al modificarii inventarului bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin HG 1705/2006 conform competentelor atribuite (f. 207 d.up. vol. 10).

De asemenea, prin adresa 2/103713/27.11.2013, Ministerul Justitiei restituia originalul proiectului de act normativ avizat favorabil (f. 52 -57 d.up. vol. 9).

Nota de fundamentare semnata de ministrii initiatori si de catre cei avizatori se afla la f.

56-62 d.up. vol. V.

Art. 8 alin. 1 - In cazurile prevazute de lege, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii.

Art. 31 alin. 4 - Notele de fundamentare la proiectele de ordonante si de hotarari ale

Guvernului se semneaza de ministrul sau de ministrii initiatori, precum si de cei care le-au avizat.

Apreciaza Tribunalul Bucuresti ca organele de urmarire penala in mod eronat au sustinut ca Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice trebuia consultat cu eventualele modificarile ale proiectului de hotarare de Guvern care nu priveau aspecte ce tineau de competentele lor legale.

Atat timp cat acestia si-au exprimat punctul de vedere in calitate de coinitiatori ca sunt de acord ca bunul sa iasa din administrarea Agentiei Nationale „Apele Romane” acesta fiind si singurul aspect asupra caruia puteau sa formuleze obiectiuni sau sa acorde un aviz negativ retrimiterea proiectului nu era necesara.

Ministerul Finantelor Publice aviza proiectul conform competentelor, respectiv numai din punct de vedere al modificarii inventarului bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin H.G. nr. 1705/2006 aviz favorabil formulat prin adresa nr. 449407/26.11.2011 unde au mentionat ca „avizeaza proiectul numai din punct de vedere al modificarii inventarului bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin H.G. nr. 1705/2006”.

Totodata, Ministerul Finantelor Publice a formulat obiectii cu privire la forma de proiect de hotarare de guvern transmisa ulterior obtinerii avizului in sensul in care nu sunt de acord cu modificarea art. 3 din proiectul hotararii de guvern care prevedea ca in cazul „nefinalizarii investitiei in termen de 5 ani” de la data transmiterii imobilelor acestea revin in proprietatea statului si in administrarea Agentiei Nationale „Apele Romane” cu retransmiterea proprietatii bunurilor in cazul „neinitierii investitiei in termen de 5 ani” avizul favorabil fara observatii devenind un aviz favorabil cu observatii.

Interpreteaza in mod eronat Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie ca Ministerul Finantelor Publice nu a avizat proiectul hotararii de guvern ce prevedea modificare anterior mentionata.

Astfel, fiind inregistrat la Secretariatul General al Guvernului se mentiona pe proiectul de hotarare de guvern avand nr. de inregistrare 2283 din 26.11.2013 (data difuzarii 26.11.2013 ) „cu observatii MFP” conform fisei intocmite, proiectul fiind adoptat de catre prim-ministru cu solicitarea de a se tine cont de observatii (f.182 vol. 10 d.up.), respectiv sa nu fie modificate prevederile art. 3 in sensul propus de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

Or singurele observatii ale Ministerului Finantelor Publice au fost efectuate ulterior obtinerii avizului prin adresa nr. 449407/26.11.2011 motiv pentru au fost avute in vedere in momentul adoptarii hotararii de guvern.

Ministerul Justitiei, in calitatea de minister avizator avea atributia de a analiza si aviza exclusiv din punctul de vedere al constitutionalitatii, legalitatii si tehnicii legislative obligatie pe care si-a indeplinit-o, intrucat prin adresa 2/103713/27.11.2013, Ministerul Justitiei restituia originalul proiectului de act normativ avizat favorabil (f.47 d.up. vol. 9).

Or afirmatia Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie conform careia inculpata Sevil Shhaideh „a sustras forma finala de la avizarea Ministerului Justitie” este contrazisa de inscrisuri, cat si de depozitiile martorilor.

Astfel, a precizat martora Badara Mariana Cristina (f. 18 d.i. vol. 2) referitor la avizul acordat de catre Ministerul Justitiei ca dupa formularea observatiilor initiale in data de

25.11.2013, a doua zi a venit agenda pentru sedinta de guvern a domnului ministru din data de

27.11.2013 unde era inclus proiectul de hotarare de guvern privind transmiterea celor doua bunuri imobile, desi nu primise avizul Ministerului Justitiei care incheia procedura dupa ce toate celelalte ministere isi exprimau un punct de vedere.

Precizeaza martora ca ministrul justitiei a cerut mai multor persoane sa se deplaseze la sediul guvernului in ziua sedintei, asa cum se intampla de obicei, astfel incat l-a insotit alaturi de doamna director Matei Viorica si doamna sef serviciu Zugravescu Mihaela. Precizeaza martora ca in incaperea alaturata salii unde se desfasura sedinta de guvern i-a fost inmanat de catre doamna director originalul proiectului cu toate avizele mai putin al Ministeriului Justitiei, pentru a analiza si a emite adresa cu privire la proiect pe care sa o prezinte ministrului care in acel moment se afla in sedinta.

Totodata, martora Matei Valerica Simion (f. 149 - 150 d.i. vol. 9) a declarant ca avizul

Ministerului Justitiei a fost dat unul favorabil, dupa ce au studiat intreaga documentatia depusa.

Fiind audiat martorul Cazanciuc Robert Marius (f. 195 - 196 d.i. vol. 9), ce ocupa functia de ministru in cadrul Ministerului Justitiei la momentul comiterii faptelor cu care a fost sesizat Tribunalul Bucuresti, a declarat ca Ministerul Justitiei merge la sedintele de guvern cu un microbuz in care se afla 6-10 persoane in functie de intinderea ordinii de zi pentru a ajuta celelalte ministerele sa clarifice toate aspectele de forma si de fond ale proiectelor supuse adoptarii. Precizeaza martorul ca aceste persoane formeaza echipa de avizare, respectiv personalul tehnic al Ministerului Justitiei. In continuare, a sustinut ca se intampla uneori sa se

introduca pe ordinea de zi suplimentara unele proiecte de hotarari de guvern care in mod normal ar trebui sa aiba toate avizele, insa avizele de la Ministerul Justitiei pot fi date si in timpul sedintei pregatitoare sau in timpul sedintei de guvern. Spre exemplu, precizeaza martorul, anul trecut au fost zeci de ordonante care au fost adoptate pe ordinea suplimentara a sedintei de guvern.

Cum avizul Ministerului Justitiei a fost acordat in timpul sedintei de guvern pe baza documentelor puse la dispozitie de catre Secretariatul General al Guvernului, autoritate care avea in atributie organizarea sedintei de guvern si care a intrat in posesia tuturor documentelor transmise de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, este complet neintemeiat a se afirma ca inculpata Sevil Shhaideh „a sustras forma finala de proiect de hotarare de guvern si Nota de fundamentare de la avizul Ministerului Justitiei”.

Mai mult, observa Tribunalul Bucuresti ca forma proiectului de hotarare de guvern avizata de Ministerul Justitiei este identica cu forma supusa dezbaterii in cadrul sedintei de guvern.

Apreciaza astfel, Tribunalul Bucuresti ca au fost respectate dispozitiile art. 9 alin. 1 si art.

34 alin. 4 din Legea 24/2000, respectiv au fost cerute si obtinute avizele tuturor institutiilor interesate, iar ministrii initiatori si cei care au avizat au semnat nota de fundamentare.

Nerespectarea unor conditii de forma in sensul in care „ceea ce va fi prezentat in sedinta de guvern din data de 27.11.2013, este o Nota de Fundamentare care la rubrica Descrierea situatiei actuale va avea inscris: nu fac obiectul unor litigii, iar la rubrica Schimbari preconizate: - CJ Teleorman se subroga in drepturile si obligatiile ce decurg din contractul de inchiriere nr

12/20.02.2012 (…) ” nu are relevanta juridica atat timp cat ministerele avizatoare cunosteau situatia juridica a bunurilor in sensul in care exista un contract de inchiriere aspect de rezulta din extrasul de carte funciara, iar prin avizele acordate au analizat si conditia subrogarii Consiliului Judetean in obligatiile si drepturile Administratiei Nationale „Apele Romane”.

Se afirma ca inculpata „nu a reconsiderat in mod corespunzator motivarea formei finale a proiectului de act normativ, ca urmare a propunerilor si observatiilor primite de la organele de avizare” afirmatie de altfel nesustinuta de mijloacele de proba administrate.

Dupa cum a specificat anterior, Ministerul Finantelor Publice aviza proiectul conform competentelor, respectiv numai din punct de vedere al modificarii inventarului bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin H.G. nr. 1705/2006 aviz favorabil formulat prin adresa nr. 449407/26.11.2011. Totodata, Ministerul Finantelor Publice a formulat obiectii cu privire la forma de proiect de hotarare de guvern transmisa ulterior obtinerii avizului in sensul in care nu sunt de acord cu modificarea art. 3 din proiectul hotararii de guvern care prevedea in forma initiala ca in cazul nefinalizarii investitiei in termen de 5 ani de la data transmiterii imobilelor acestea revin in proprietatea statului si in administrarea Agentiei Nationale „Apele Romane” spre deosebire de schimbare propusa de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice care introducea ca retransmiterea proprietatii bunurilor in cazul „neinitierii investitiei” in termen de 5 ani.

Observatiile Ministerului Finantelor Publice au fost preluate in cadrul Hotararii de

Guvern nr. 943/2013 ulterior adoptarii, fiind deci formulat un aviz cu observatii.

Astfel, fiind inregistrat la Secretariatul General al Guvernului observa Tribunalul

Bucuresti ca se mentiona pe proiectul de hotarare de guvern avand nr. de inregistrare 2283 din

26.11.2013 (data difuzarii 26.11.2013 ) „cu observatii MFP” conform fisei intocmite, proiectul fiind adoptat de catre prim-ministru cu solicitarea de a se tine cont de observatii (f.182 vol. 10 d.up.).

Ulterior, adoptarii in cadrul sedintei de guvern data de 03.12.2013 are loc un schimb de mail-uri intre inculpata Stoian (fosta Vasile) Ionela si reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice cu privire la observatiile constatate (163 – 171 vol. 10 d.up.).

Urmatoarea corespondenta are loc in data de 10 decembrie 2013 cand inculpata Stoian (fosta Vasile) Ionela retrimite un e-mail catre Ministerul Finantelor cu titlul „H.G. Teleorman refacut. In cuprinsul mail-ului se specifica ca „P.H.G. este refacut conform observatiilor M.FP.” (f.11 – 21 d.up. vol. 7) fiind insusita solicitarea Ministerului Finantelor Publice ca art. 3 din hotararea de guvern sa preia prevedea ca in cazul nefinalizarii investitiei in termen de 5 ani de la data transmiterii imobilelor acestea revin in proprietatea statului si in administrarea Agentiei Nationale „Apele Romane”.

Prin adresa emisa la data de 10.12.2013 Ministerul Finantelor Publice au instiintat Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice ca la forma propusa nu au de observatii de formulat fiind preluate toate solicitarile ministerului. (f. 30 – 39 d.up. vol. 7) aspect care infirma concluzia Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie.

Cum “neindeplinirea unui act si indeplinirea defectuoasa a unui act reprezinta modalitati de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu.” (Curtea Constitutionala, Decizie nr. 405/2016 din 15 iunie 2016), apreciaza Tribunalul Bucuresti ca in cauza este incident cazul prev. de art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. referitor la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinte deosebit de grave prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea

78/2000, cu aplic. art. 309 C.pen. si art. 183 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. de care este acuzata inculpata Sevil Shhaideh.

Avand in vedere ca inexistenta actiunii tipice a autorului nu poate avea ca rezultat decat inexistenta actelor de inlesnire, apreciaza Tribunalul Bucuresti ca acelasi motiv de a dispune achitarea este incident si in cazul inculpatilor Gadea Adrian-Ionut, respectiv Stoian (fosta Vasile) Ionela acuzatii de savarsirea complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinte deosebit de grave prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea

78/2000, cu aplic. art. 309 C.pen. si art. 183 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen..

Totusi, gaseste necesar sa continue rationamentul juridic avand in vedere ca inculpatii fata de care s-a dispus trimiterea in judecata, in forma autoratului sau complicitatii, sunt functionari publici unii indeplinind functii elective, existand deci un interes particular si in acelasi timp un interes general al societatii de a fi lamurita intreaga situatie de fapt si drept.

Apeland la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului considera Tribunalul Bucuresti ca „prezumtia de nevinovatie protejeaza, de asemenea, persoanele care au beneficiat de achitare sau de incetarea urmaririi penale, nepermitand tratarea acestora de catre functionarii publici sau autoritatile publice ca si cum ar fi intr-adevar vinovate de infractiunea de care au fost acuzate. Fara o protectie care sa asigure respectarea unei hotarari de achitare sau de incetare a urmaririi penale, in cadrul oricarei proceduri ulterioare, garantiile art. 6 § 2 ar risca sa devina teoretice si iluzorii. Reputatia persoanei in cauza si modul in care aceasta este perceputa de public sunt, de asemenea, in joc, odata incheiat procesul penal [Allen impotriva Regatului Unit (MC), pct. 94]”. (...)

2. Latura subiectiva.

Revine asadar Tribunalul Bucuresti la procesul logico - juridic al analizarii elementelor constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, respectiv a laturii subiective a intentiei directe aferenta infractiunii de abuz in serviciu de care este acuzata inculpata Sevil Shhadeh, precum si a intentiei directe retinuta cu privire la presupusele actiuni de complicitate comise de inculpatii Gadea Adrian Ionut si Stoian Ionela.

Avand in vedere ca intreaga constructie a rechizitorului nr. 218/P/2017 emis de catre Ministerul Public – Parchetul are ca punct de plecare premisa ca inculpatii cunosteau ca cele doua bunuri transferate se afla in albia minora a Dunarii, urmeaza, dupa ce va prezenta rationamentul Ministerului Public avut in vedere la retinerea formei de vinovatei, sa analizeze posibilitatea obiectiva a inculpatilor de a remarca imprejurarea.

Subliniaza insa Tribunalul Bucuresti ca aspectul nu prezinta relevanta juridica avand in vedere ca cele doua bunuri nu faceau parte din proprietatea exclusiva a statului, motiv pentru care prin prezenta nu va stabili daca intr-adevar sustinerea organelor de urmarire penala este veridica sau nu.

Se afirma in rechizitorul nr. 218/P/2017 emis de catre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie ca „Rezulta astfel, ca inculpata Sevil Shhaideh a savarsit fapta cu intentie directa, prevazand si urmarind producerea rezultatului faptei sale.

Intentia directa este demonstrata tocmai de modul cum a ales sa gestioneze procesul de elaborare si adoptare a HG 943/2013.

Trebuie aratat ca art. 3 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, prevede ca (1) Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii (…) la elaborarea si adoptarea ordonantelor si hotararilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritati cu asemenea atributii.

Astfel, avand in vedere legislatia in vigoare incidenta: Legea 24/2000 si HOTARARE Nr.

561 din 10 mai 2009 constatam ca au existat abateri de la prescriptiile normelor pentru elaborarea actelor normative, din probatoriul administrat rezultand urmatoarele nereguli:

- forma initiala a proiectului de H.G. nu a fost supusa consultarii publice, in conditiile Legii nr. 52/2003; astfel, elaborarea proiectului nu a fost adusa la cunostinta publicului cu cel putin 30 de zile lucratoare inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice;

- la finalizarea procedurii de elaborare, M.D.R.A.P. nu a transmis Secretariatului General al Guvernului, proiectul HG 943, insusit, prin semnare, de catre conducatorii autoritatilor publice initiatoare, atat pe suport hartie, cat si in format electronic/PDF, in vederea inregistrarii;

- Secretariatul General al Guvernului a fost lipsit de posibilitatea exercitarii obligatiei publicarii proiectului de H.G. pe pagina de internet si de a verifica indeplinirea conditiilor de forma;

- nu exista emis aviz de catre A.N.A.R. cu privire la trecerea dreptului de administrare la

Consiliul Judetean Teleorman;

- Ministerul Mediului a semnat o alta forma de proiect, decat cea care va fi ulterior publicata in M. Oficial;

- Ministerul Justitiei a avizat o alta forma de proiect de HG la data adoptarii cu obiectiuni de catre Guvernul Romaniei, fata de cea care se va publica, ulterior in Monitorul Oficial; practic, ministerul Justitiei a avizat cu observatii o forma de proiect, care suferise modificari esentiale, inainte si dupa sedinta de guvern, exact cu privire la subrogarea in drepturile si obligatiile A.N.A.R. de catre a Consiliul Judetean TR;

- ministerul initiator nu a intocmit note justificative care sa cuprinda modalitatea de insusire sau, dupa caz, argumentele care au condus la neinsusirea observatiilor si propunerilor.

- ministerul initiator nu a mai cerut avizarea de la Ministerul Justitiei, ca ultim minister avizator, desi a operat modificari in urma solicitarilor M.F.P.;

- nu s-a trimis la Ministerul Justitiei ultima forma de proiect HG in original;

- nu s-a intocmit fisa de avizare;

- proiectul de act cu caracter individual si documentatia ce statea la baza lui nu au fost transmise Secretariatului General al Guvernului, in original, pe suport hartie, in copie certificata, precum si pe e-mail, in fisier electronic certificat, in vederea includerii la lit. a) a agendei reuniunii de lucru pregatitoare;

- prim ministrul avea ca posibilitate, ca urmare a rezultatului dezbaterilor, sa anunte: adoptarea/aprobarea, amanarea, respingerea sau retragerea acestuia, dupa caz; prin urmare, adoptarea cu obiectiuni nu este prevazuta de regulament;

- avand in vedere ca M.D.R.A.P. a operat, ulterior adoptarii, alte modificari, care nu au fost aprobate de Guvern, a lipsit Secretariatul General al Guvernului de posibilitatea exercitarii obligatiei de a repune respectivul proiect de act normativ pe agenda de lucru.

Facem mentiunea ca, desi nerespectarea prescriptiile normelor pentru elaborarea actelor normative nu constituie per se o infractiune, nerespectarea flagranta a normelor, ne confera elemente suficiente pentru a exclude culpa ca forma de vinovatie si a constat ca cele doua inculpate au fost animate de intentia directa, ele urmarind si prevazand rezultatul faptelor sale.

De asemenea, astfel cum rezulta din situatia de fapt, observatiile repetate ale M.F.P. care considera ca nu se poate efectua transferul imobilelor prin HG si care solicita M.D.R.A.P. sa ceara punct de vedere MJ, aspect ignorat de catre inculpata, intaresc concluzia savarsiri infractiunii cu intentie directa.

Intentia directa mai este dovedita si de acele actiuni care demonstreaza dorinta vadita de a fi adoptat proiectul de HG 943/2013. Am putea mentiona in acest caz, ca ori de cate ori observatiile ministerelor avizatoare erau acceptate, nemodificand efectele pe care ar fi trebuit sa le produca intrarea in vigoare a HG 943/2013, inculpata a actionat cu o atitudine pozitiva. Prin urmare, aratam ca dispozitiile Legii 52/2003, in prezentul caz, fiind vorba despre o hotarare de guvern – act administrativ individual, nu isi regaseau aplicarea, si, cu toate acestea, inculpata alege sa isi insuseasca continutul notei de fundamentare care consemna in mod neadevarat ca procedura transparentei decizionale fusese parcursa.

In plus, pentru a confirma savarsirea infractiunii cu intentie directa avem si dovada participarii la intalniri desfasurate in sediul M.J., in cadrul carora s-a concluzionat ca proiectul de HG nu putea fi promovat in forma in care fusese transmis, regimul juridic de bazin hidrografic mentionat in anexa la proiectul de HG, reprezentand in mod clar un impediment in ceea ce priveste operatiunea juridica de transfer a acestui bun , ceea ce a determinat intocmirea adresei fara numar prin care se impunea M.M.S.C. promovarea cu celeritate a unui proiect de H.G. ( s.n. HG 858/2013)

De asemenea, aceasta forma de vinovatie este dovedita si de acceptarea, in cuprinsul actelor semnate, ca acestea sunt necorespunzatoare adevarului, ignorand existenta sarcinilor in favoarea SC TEL DRUM SA, despre care avea cunostinta;

Inculpata IONELA (fosta Vasile) STOIAN a savarsit fapta cu intentie directa, prevazand si urmarind producerea rezultatului faptei sale.

Intentia directa este demonstrata de modul cum a ales sa gestioneze procesul de elaborare si adoptare a HG 943/2013.

In cazul acestei inculpate intentia directa este dovedita de modul in care a ales sa se raporteze la respectarea Ordinului nr 1142 din 12.03.2010, care dezvolta dispozitiile actelor normative ce reglementau domeniul emiterii si circuitul de avizare si aprobare a documentelor.

Precizam ca Ordinul este in vigoare, chiar daca este emis in anul 2010, iar M.D.R.A.P.F.E. precizeaza, in adresa 116123/02.10.2017, ca dupa preluarea domeniului administratiei si dupa reorganizarea in perioada 2013-2015, MDRAP nu a elaborat o procedura privind actele normative. In lipsa unei proceduri (…) a fost urmata si respectata HG 561/2009.

Astfel, aratam ca inculpata IONELA (fosta Vasile) STOIAN - director la M.D.R.A.P. - Directia Juridica, Relatia cu Parlamentul si Relatii Internationale, a ales sa o ajute pe inculpata SEVILL SHHAIDEH, cu intentie directa, ceea ce rezulta din cutuma creata la nivelul ministerului in urma aplicarii Ordinului 1142/2010 in aplicarea actelor normative ce reglementau domeniul emiterii si circuitul de avizare si aprobare a documentelor :

C. 3. In baza avizelor sau a eventualelor observatii primite de la ministerele care au analizat proiectul de act normativ, in urma tratarii aspectelor sesizate, Directia Juridica impreuna cu directia initiatoare definitiveaza textul proiectului de act normativ si-l transmite sub forma convenita, in original, pentru semnare, ministerelor avizatoare(…)

C.4. Proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justitiei in original, impreuna cu o copie, si numai dupa obtinerea avizelor ministerelor interesate.

C.8. Urmarirea proiectului de act normativ in circuitul de avizare la institutiile avizatoare se face de catre Directia Generala juridica si directia initiatoare a actului normativ.

C.9. Inaintarea formei finale a proiectului de act normativ catre SGG se face de catre Directia Generala Juridica respectand prevederile art. 23 si art. 28 din Regulamentul aprobat prin HG 561/2009.

In plus, pentru a confirma savarsirea infractiunii cu intentie directa avem si dovada participarii la intalniri desfasurate in sediul M.J., in cadrul carora s-a concluzionat ca proiectul de HG nu putea fi promovat in forma in care fusese transmis, regimul juridic de bazin hidrografic mentionat in anexa la proiectul de HG, reprezentand in mod clar un impediment in ceea ce priveste operatiunea juridica de transfer a acestui bun, ceea ce a determinat intocmirea adresei fara numar prin care se impunea M.M.S.C. promovarea cu celeritate a unui proiect de H.G. ( s.n. HG 858/2013)

Este fara indoiala ca inculpata Sevill Shhaideh avea cunostinta de actiunile inculpatei Ionela (fosta Vasile) Stoian - director la M.D.R.A.P. - Directia Juridica, Relatia cu Parlamentul si Relatii Internationale, secretar de stat, in baza Ordinului 1850/2013 privind delegarea unor atributii ale ministrului D.R.A.P., cu atributii de a semna pentru si in numele viceprim-ministrului, ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, Liviu Nicolae Dragnea, proiectele de acte normative initiate de M.D.R.A.P., din moment ce, aceasta avea ultima dreptul la semnatura, semnatura prin care se insusea continutul documentelor semnate.

In acest sens, reamintim si mail-urile din data de 26.11.2013 si 27.11.2013, din care rezulta ca ambele inculpate erau implicate intens in schimbul de corespondenta electronica ce viza observatiile facute de catre M.F.P., astfel incat este de dincolo de orice dubiu ca trecerea prin HG a transferului imobilelor insula si brat, precum si nerespectarea procedurii de avizare, au fost niste acte asumate.

De asemenea, si inculpatul Ionut Adrian Gadea a savarsit fapta cu intentie directa, aspect rezultat din insusi modul de actiune, expus anterior, la punctul X.d.

In plus, valabil pentru toti cei trei inculpati cu privire la vinovatie si forma pe care o imbraca aceasta: intentia directa, ar mai fi si urmatoarele aspecte:

In nota de fundamentare a HG 943/2013 se arata ca pretextul transmiterii Insulei Belina si a bratului Pavel este realizarea complexului turistic, sportiv si de agrement ,,Dunare-Belina- Seaca”. Ori, contrar prevederilor Legii apelor nr 107/ 1996 care interzic in albiile minore amplasarile de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte sau anexe ale acestora, prevederi care se prezuma in mod absolut (nemo censetur ignorare lege) ca erau cunoscute de catre cei trei inculpati, invocarea in nota de fundamentare a realizarii complexului turistic, sportiv si de agrement arata ca HG 943/2013 a fost initiata, elaborata si adoptata cu vinovatie sub forma intentiei directe, inculpatii cunoscand ca acesta era un pretext nelegal si nereal.”

Urmeaza Tribunalul Bucuresti sa reanalizeze intreg procesul de adoptare a Hotararii de Guvern nr. 943/2013 pentru a aprecia daca din modul in care inculpatii au actionat se poate concluziona ca este incidenta forma de vinovatie a intentiei directe.

Dupa cum a mentionat anterior, procedura a inceput in momentul in care prin referatul nr.

7745/27.06.2013 al Directiei Dezvoltare Locala din cadrul Consiliului Judetean Teleorman, s-a mentionat ca institutia avea intentia de a promova un proiect de hotarare de consiliu judetean si de guvern, care viza trecerea in domeniul public al judetului Teleorman a unor imobile care se aflau in domeniul public al statului si in administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane”, respectiv insula Belina si bratul Pavel.

Totodata, prin acelasi referat se mentiona ca pentru promovarea celor doua acte administrative este necesar ca Administratia Nationala „Apele Romane” sa avizeze favorabil trecerea celor doua imobile din proprietatea publica a statului, in proprietatea publica a judetului Teleorman, propunandu-se astfel emiterea unei adrese prin care sa se solicite avizarea favorabila din partea Administratiei Nationale „Apele Romane” (f. 413 d.up. vol. 12).

Constata Tribunalul Bucuresti ca prin adresa nr. 7745/27.06.2013, semnata de catre presedintele Consiliului Judetean Teleorman, respectiv de inculpatul Gadea Adrian Ionut, Consiliul Judetean Teleorman a solicitat Administratiei Nationale „Apele Romane”– Administratia Bazinala de Apa Arges -Vedea, avizarea favorabila a trecerii din proprietatea publica a statului si din administrarea A.N.A.R. – A.B.A. Arges-Vedea, in proprietatea publica a judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman a imobilelor „bh Dunarea insula Belina si bh Dunarea brat Pavel” (f.411 d.up. vol. 12).

Administratia Nationala „Apele Romane” a raspuns prin adresa nr. 11020/CC/05.07.2013 solicitand Consiliului Judetean Teleorman sa transmita informatii privind proiectele ce urmeaza sa fie desfasurate, pentru a se analiza daca prin implementarea acestuia se va influenta regimul de scurgere al fluviului Dunarea precum si, in masura posibilitatii, date cu privire la sursa de finantare (fonduri europene, finantare transfrontaliera etc.) (f. 409 d.up. vol. 12).

Prin referatul nr. 09.07.2013 Directia managementul proiectelor cu finantare internationala a propuse emiterea unei adrese catre Administratia Nationala „Apele Romane” prin care sa se specifice ca pe Insula Belina si Bratul Pavel se doreste realizarea proiectului

„Reabilitarea si valorificarea cadrului natural al zonei Dunarii – insula Belina Bratul Pavel, comuna Seaca, judetul Teleorman”, proiect in cadrul caruia se va implementa un complex turistic sportiv si de agrement care va cuprinde: tabara de vara pentru elevi, tabara de creatie pentru pictura si sculptura, complex sportiv pentru canotaj, complex turistic pentru turisti-hotel, pista de biciclete Seaca-Turnu Magurele, port pentru ambarcatiuni usoare si de croaziera, aqua park, drumuri de acces si infrastructura rutiera, zona de plaja.

Au precizat ca din punct de vedere financiar, la nivelul judetului, imobilele pot fi administrate mai eficient in interes public si sustinute din punct de vedere financiar de catre Consiliul Judetean Teleorman.

Totodata, in referat se specifica ca fisa proiectului a fost depusa la ADR Sud Muntenia, in cadrul pachetului de proiecte pentru etapa 2014 – 2020 cu finantare fonduri europene, iar proiectul poate fi realizat atat cu fonduri europene cat si cu fonduri proprii (f. 406 d.up. vol. 12).

Astfel, Consiliul Judetean Teleorman, prin adresa nr. 8113/09.07.2013 a comunicat Administratiei Nationale Apele Romane ca pe insula Belina si bratul Pavel se incarca implementarea unui proiect privind reabilitarea si valorificarea cadrului natural al zonei Dunarii – insula Belina bratul Pavel, comuna Seaca, judetul Teleorman in cadrul caruia se va realiza un

complex turistic sportiv si de agrement care va cuprinde: tabara de vara pentru elevi, tabara de creatie pentru pictura si sculptura, complex sportiv pentru canotaj, complex turistic pentru turisti- hotel, pista de biciclete Seaca-Turnu Magurele, port pentru ambarcatiuni usoare si de croaziera, aqua park, drumuri de acces si infrastructura rutiera, zona de plaja.

Prin aceeasi adresa s-a mentionat ca fisa proiectului a fost depusa la Agentia pentru Dezvoltare Durabila Sud Muntenia, in cadrul pachetului de proiecte pentru etapa 2014-2020 cu finantare din fonduri europene (f. 405 d.up. vol. 12).

Proiectul denumit „Reabilitarea si valorificarea cadrului natural al zonei Dunare – insula Belina – bratul Pavel, comuna Seca, judetul Teleorman” a fost inclus ca idee de proiect in cadrul propunerii de proiecte pentru luna iulie 2013, la rubrica Dezvoltarea si Modernizarea Infrastructurii Turistice, intocmita la nivelul Directiei Managementul Proiectelor cu Finantare Internationala, iar fisa de proiect aferenta a fost transmisa catre Agentiei pentru Dezvoltare Durabila Sud Muntenia, prin e-mail la data de 11.07.2013, astfel cum rezulta prin adresa nr. 8367/10.08.2017 si din inscrisurile transmise de catre Consiliul Judetean Teleorman Directiei Nationale Anticoruptie (f. 60 – 71 d.up. vol. 13)

A fost atasata la adresa informarea prezentata in cadrul sedintei Consiliului pentru Dezvoltare Regionala din data de 11.12.2013 in cuprinsul careia se specifica imprejurarea ca in procesul de programarea a fondurilor europene, pentru perioada 2014 -2020, un rol deosebit il are constituirea portofoliului de proiecte al regiunii, in baza caruia se realizeaza estimarea necesarului de finantare pentru perioada 2014 -2020. Se arata ca in acest scop, personalul de specialitate din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare a lucrat pentru realizarea portofoliului in perioada ianuarie 2013 – iulie 2013, prin identificarea ideilor de proiecte, colectarea si centralizarea fiselor de proiecte si realizarea necesarului de finantare.

In continuare, constata Tribunalul Bucuresti ca potrivit Hotararii nr. 9/2013 a Consiliului de Conducere al Administratiei Nationale „Apele Romane” a fost de acord cu trecerea celor doua bunuri aflate in proprietatea statului si administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane” in proprietatea Consiliului Judetean Teleorman.

A sustinut Ministerul Public ca in momentul in care Consiliul Judetean Teleorman a solicitat avizul Administratiei Nationale „Apele Romane” pentru preluarea imobilelor insula Belina si bratul Pavel (27.06.2013), la nivelul acestei institutii inca nu fusese materializata ideea derularii unui proiect care sa angreneze cele doua imobile, aceasta conturandu-se ulterior imprejurare din care a apreciat ca nu a existat niciodata o intentie reala de implementare a investitiilor.

Or afirmatia este contrazisa de adresa nr. 8245/18.02.2017 a Agentiei pentru Dezvoltare Durabila Sud Muntenia care a sustinut ca marea majoritate a proiectelor venite din partea potentialilor beneficiari au fost transmise prin intermediul postei electronice motiv pentru care nu poate comunica un numar de inregistrate, atasand o copie a emailului prin care a fost inainta fisa de proiect (72 - 73 d.up. vol. 14).

A precizata institutia ca toate fisele de proiect emise de judetul Teleorman se regasesc in baza de date constituita al nivelul regiunii Sud Muntenia, iar realizarea bazei de date a facut parte din cadrul procesului de planificare pentru perioada 2014 – 2020 si cuprinde totalitatea nevoilor de finantare estimate la nivelul regiunii Sud Muntenia, indiferent de sursa.

Totodata, conform informarii privind stadiul actual al portofoliului regional de proiecte al regiunii Sud Muntenia pentru perioada 2014-2020 Agentia pentru Dezvoltare Durabila Sud Muntenia in care se afirma ca angajatii au lucrat la realizarea portofoliului regional in perioada ianuarie 2013 - iulie 2013 prin identificarea unor idei de proiecte, colectarea si centralizarea fiselor de proiecte si realizarea necesarului de finantare (74 d.up. vol. 14).

Astfel, deduce Tribunalul Bucuresti din continutul adresei ca Agentia pentru Dezvoltare Durabila Sud Muntenia a demarat in perioada ianuarie 2013 - iulie 2013 activitati in colaborare cu unitatile administrative aflate in competenta teritoriala pentru a identifica idei de proiecte care sa fie finantate prin fonduri europene aspecte ce se coroboreaza cu depozitiile martorilor administrate in cursul cercetarii judecatoresti.

Fiind audiat inculpatul Gadea Adrian Ionut (f. 93 – 99 d.i. vol. 2) a precizat ca a fost ales in functia de presedintele a Consiliului Judetean Teleorman in februarie 2013, iar in campania de la acea vreme a promis cetatenilor realizarea a cat mai multe proiecte pentru dezvoltarea judetului si atragerea a cator mai multe fonduri la nivelul judetului Teleorman. Astfel, in primavara anului

2013 la doua - trei luni dupa ce ocupa functia de presedinte a Consiliului Judetean Teleorman a primit o adresa de la Agentia de dezvoltare Sud Muntenia prin care se solicita identificarea de idei de proiecte care sa primeasca finantare europeana adresa la care s-a raspuns prin intocmirea mai multor fise de proiect printre care si una ce privea zona turistica privind reabilitarea si valorificarea cadrului natural al zonei Dunarii, comuna Seaca judetul Teleorman.

Precizeaza inculpatul ca zona Seaca este cunoscuta ca fiind zona cu cele mai bune plaje de pe cursul Dunari din judetul Teleorman si datorita acestui lucru afirma ca au fost mai multe persoane care i-au cerut sa se procedeze la amenajarea din punct de vedere turistic.

Afirma inculpatul ca depunerea unei fise de proiect echivaleaza cu o intentie a Consiliul Judetean si nu reprezinta depunerea unui proiect in sine intrucat acestea pot fi inaintate dupa intocmirea ghidurilor de eligibilitate de finantare si dupa deschiderea perioadelor de depunere. Astfel, Consiliul Judetean Teleorman a dorit ca pana la aparitia ghidurilor de eligibilitate si de finantare aferente exercitiului financiar 2014-2020 sa faca anumiti pasi motiv pentru care s-a solicitat transferul celor doua imobile tocmai in ideea de a castiga timp si a indeplini o conditie esentiala de eligibilitate cea privind detinerea dreptului de proprietate a institutiei care solicita finantarea.

Precizeaza inculpatul ca in exercitiul financiar anterior dedicat fondurilor europene 2007-

2013 perioada de la momentul la care au aparut ghidurile de finantare/eligibilitate si ultima zi in care se puteau depune cereri de finantare a fost de aproximativ 6 luni timp insuficient pentru a obtine dreptul de proprietate prin promovarea unui act normativ si intocmirea studiilor de fezabilitate. In acelasi timp, a afirmat inculpatul ca, intrucat judetul Teleorman nu era proprietarul celor doua imobile, nu exista posibilitatea achitarii din bugetul judetului a cheltuielilor necesare pentru a demara studiul de fezabilitate.

In acest sens, Consiliul Judetean Teleorman a transmis o adresa catre cei de la Administratia Nationala „Apele Romane” spunand ca se doreste initierea unei hotarari a Consiliului Judetean si a unui proiect de hotarare de guvern pentru preluarea celor doua imobile in vederea realizarii proiectului turistic fiind depusa si o fisa de proiect la ADR sud Muntenia. A urmat un schimb de corespondenta institutionala intrucat Administratia Nationala „Apele Romane” a solicitat se precizeze exact ceea ce se doreste a fi implantat in zona respectiva Consiliul Judetean conformandu-se printr-un raspuns, ulterior primind acordul Administratiei Nationale „Apele Romane” de a prelua bunurile.

De asemenea, fiind audiat martorul Bataus Mugurel (f. 142 – 143 d.i. vol. 2) a precizat ca in anul 2013 activa in cadrul Consiliul Judetean Teleorman unde indeplinea functie de director la directia care se ocupa cu implementarea proiectelor realizate prin finantare internationala.

A sustinut in continuare ca in urma aderarii Romaniei in cadrul Uniunii Europene a aparut si posibilitatea accesarii unor fonduri internationale, iar consiliile judetene trebuiau sa vina cu propuneri de proiecte care sa coincida cu axa de finantare.

Afirma martorul ca in perioada 2007-2013 au existat in implementare proiecte transfrontaliere fiind realizate o serie de investitii, iar spre sfarsitul perioadei 2007-2013 A.D.R. Sud Muntenia invita reprezentantii unitatilor administrativ teritoriale la consultari pentru etapa urmatoare 2014-2020 existand intalniri peste tot in regiune discutiile vizand fondurile de coeziune si cooperarea transfrontaliera cu partea bulgara. Astfel, a observat din discutiile cu colegii ca existau pe partea bulgara o serie de proiecte implementate care vizau turismul si punerea in valoare a anumitor monumente istorice, motiv pentru care au decis sa viziteze orasul Belene situat vis a vis de comuna Seaca. In urma vizitei, a observat ca in acea zona fluviul Dunarea are mai multe insule unde se crease un parc natural, astfel incat au avut ideea de a pune in valoare insula Belina intrucat in exercitiul financiar 2007-2013 au existat fonduri europene pentru dezvoltarea zonei Dunarii.

A fost intocmita fisa de proiect in care au venit cu solutia crearii unei zone recreative cat si turistica. Precizeaza martorul ca insula are un cadru natural deosebit de frumos, are o zona care este impadurita, niste lacuri, un loc unde vin multe pasari in perioada de vara, iar prin agentia de protectie a mediului Teleorman a aflat ca au fost declarate zone de protectie a anumitor specii. Au decis la nivelul Consiliului Judetean ca in acel loc se puteau efectua tabere pentru copii, de dezvoltare a unor abilitati sportive, artistice, cu realizarea unor casute in care sa fie cazati elevii pe timp de vara, cu puncte de observatie pentru pasari.

A precizat martorul ca intentia a fost sa nu fie efectuate constructii permanente pentru a nu fi afectata zona.

S-a dorit de asemenea sa fie pus in valorificare si bratul Pavel pentru a se practica canotaj sau alte activitati.

Precizeaza martorul ca ideea implementarii unui proiect a aparut in cadrul directiei pe care o conducea ei fiind cei care i-au propus inculpatului Gadea Adrian Ionut sa fie intreprinse demersuri pentru valorificare zonei.

Ca urmare a acestui fapt au fost urmati pasii legali, a fost intocmit un proiect al hotararii de consiliu local si a ulterior a fost adoptata o Hotarare de Guvern prin care au fost preluate cele doua imobile.

Fiind audiat martorul Dumitrescu Mircea (f. 142 - 143 d.i. vol. 10) a precizat ca, in primavara lui 2013, Consiliul Judetean Teleorman a primit o adresa de la Agentia de Dezvoltare Sud Muntenia transmisa tuturor judetelor prin care se solicita a fi depusa o lista cu potentiale proiecte care pot fi dezvoltate in perioada urmatoare in mai multe domenii, sanatatea, sport, cultura, drumuri s.a. Mentioneaza martorul ca a directionat corespondenta catre directia de specialitate care a prezentat o lista de potentiale posibile investitii ce pot fi dezvoltate la nivelul judetului Teleorman, lista care a fost transmisa catre Agentia de Dezvoltare Sud Muntenia. A precizat martorul ca lista avea in vedere viitoarele proiecte din exercitiul financiar in raport de care exista o perspectiva de primi fonduri europene in sensul in care a fost prevazuta o axa de finantare in perioada 2007-2013

Precizeaza ca pentru a avea posibilitatea promovarii unei investitii in zona era necesar ca unitatea administrativ teritoriala sa aiba un drept de administrare asupra bunurilor, insa in fisa proiectelor de investitii transmise la Agentia de Dezvoltare Sud Muntenia se facea referire la implementarea unor proiecte ce priveau bunuri aflate in proprietatea Consiliului Judetean.

A motivat martorul ca nu era oportun sa se astepte ca ghidurile de finantare sa fie publicate intrucat perioada cuprinsa intre data de la care sunt publicate axele de finantare pana la momentul limita la care se putea depune cerere de finantare era foarte scurta insuficienta pentru a obtine adoptarea unui act normativ prin care sa fie transmisa proprietatea sau administrarea bunurilor respective.

In continuare, constata Tribunalul Bucuresti sustinerile inculpatului si ale martorilor referitor la necesitatea efectuarii unor demersuri prealable publicarii axei de inantare sunt mentionate de Presedintele Camerei Deputatilor in Decizia nr. 1/2014 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica a Curtii Constitutionale unde se mentioneaza ca „36. Astfel, referitor la urgenta, se arata ca optiunea Guvernului a fost determinata de necesitatea de a exista "o garantie ferma ca in 2014 autoritatile locale vor dispune si de resursele financiare necesare pentru exercitarea in bune conditii a competentelor preluate in urma descentralizarii". Un alt argument il constituie faptul ca de la 1 ianuarie 2014 incepe un nou exercitiu financiar al Uniunii Europene, ceea ce reprezinta o noua perioada de alocare a fondurilor europene in intervalul 2014-2020. Se arata ca, "in aceste conditii este esential ca transferul de competente si resursele aferente de la administratia publica centrala catre cea locala sa aiba loc inainte de inceperea noii perioade de programare, astfel incat structurile descentralizate sa fie operationale si pregatite pentru elaborarea de proiecte in vederea absorbtiei fondurilor europene, in baza noilor competente.”

37. Referitor la necesitatea ca reglementarea sa fie adoptata cu maxima celeritate, se arata ca aceasta este motivata pe "eventualele consecinte negative ce ar aparea in lipsa ei". Aceste consecinte deriva in principal din necesitatea stringenta a adoptarii legii in mod corelativ cu Legea bugetului de stat si perioada de programare a fondurilor structurale pentru exercitiul financiar al Uniunii Europene 2014-2020.”

Concluzionand, apreciaza Tribunalul Bucuresti ca sustinerea Ministerul Public conform careia in momentul in care Consiliul Judetean Teleorman a solicitat avizul Administratiei Nationale „Apele Romane” pentru preluarea imobilelor Insula Belina si Bratul Pavel (27.06.2013), la nivelul acestei institutii inca nu fusese materializata ideea derularii unui proiect care sa angreneze cele doua imobile, aceasta conturandu-se ulterior imprejurare din care a apreciat ca nu a existat niciodata o intentie reala de implementare a investitiilor nu este veridica.

In continuare, constata Tribunalul Bucuresti ca nu a fost demonstrat in afara oricarui dubiu rezonabil ca extrasele de carte funciara eliberate in baza cererilor nr. 23553 si 23554 din data de 24.07.2013, adresate Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Teleorman, Consiliul Judetean Teleorman, in care, figurau sarcinile notate in favoarea S.C. Tel Drum S.A. cu privire la imobilele Insula Belina si Bratul Pavel au fost studiate de catre inculpatul Gadea Adrian.

Astfel, prin doua cereri pentru eliberare extras de carte funciara pentru informare, semnate de catre inculpatul Gadea Adrian Ionut, Consiliul Judetean Teleorman a solicitat eliberarea extraselor de informare pentru cartile funciare nr. 20792 (Bratul Pavel) si 20793 (Insula Belina).

Ambele cereri poarta mentiunea olografa „solicit eliberarea in regim de urgenta” precum si semnatura suspectei Gavrila Carmen, persoana care prin imputernicirea nr. 8913/24.07.2017 a fost desemnata de catre Consiliul Judetean Teleorman sa ridice extrasele de carte funciara pentru informare, solicitate.

La baza solicitarii extraselor de carte funciara a stat referatul nr. 8914/24.07.2013, intocmit de catre numita Libianu Alexandrina si semnat de catre superiorii acesteia, respectiv sef serviciu Gavrila Carmen si directorul executiv Piperea Victor, in care se mentioneaza intentia Consiliului Judetean Teleorman de promovarea a unui proiect de hotarare de preluare a imobilelor „Insula Belina” si „Bratul Pavel” din proprietatea publica a statului si din administrarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice - Administratia Nationala „Apele Romane”, in proprietatea publica a judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman, precum si faptul ca din documentatia proiectului de hotarare de Guvern este necesar sa faca parte si extrasele de carte funciara pentru informare, pentru cele doua imobile. Prin referatul mentionat s-a solicitat aprobarea pentru achitarea sumei de 200 de lei catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Teleorman, reprezentand taxa pentru eliberarea, in regim de urgenta, a extraselor de carte funciara de informare.

Referatul nr. 8914/24.07.2013 a fost semnat la rubrica „ordonator de credite” de catre inculpatul Gadea Adrian Ionut.

Conform dovezilor de primire, extrasele de carte funciara pentru informare nr. 23553/24.07.2013 si 23554/24.07.2013 au fost ridicate de catre suspecta Gavrila Manuela Carmen, in data de 24.07.2013.

In cuprinsul acestor extrase figureaza notarile referitoare la contractele de inchiriere incheiate de catre Administratia Nationala „Apele Romane” – A.B.A. Arges -Vedea, cu S.C. TEL DRUM S.A., un exemplar al acestora fiind ridicat de catre organele de urmarire penala, in data de 15.09.2017, de la sediul Consiliului Judetean Teleorman.

A concluzionat in mod corect Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie ca rezulta, fara dubiu, ca incepand cu data de 24.07.2013, la nivelul Consiliului Judetean Teleorman se cunostea despre existenta contractelor de inchiriere nr 8 si 9 din 18.02.2011, incheiate intre S.C. Tel Drum SA si Administratia Nationala „Apele Romane” – Administratia Bazinala de Apa „Arges-Vedea” silogism juridic care insa nu prezinta importanta in stabilirea intentiei directe a inculpatului Gadea Adrian Ionut atat timp cat, dupa cum a motivat anterior, nu s-a probat ca inculpatul a intrat in posesia extraselor de carte funciara sau ca avea cunostinta de existenta celor doua contracte de inchiriere.

In continuare, constata Tribunalul Bucuresti ca la data de 25.07.2013, fara a exista o adresa de inaintare, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a inregistrat in evidentele Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, sub nr. 76283/25.07.2013: proiect de hotarare de guvern privind transmiterea unor imobile din proprietatea publica a statului si din administrarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice – Administratia Nationala „Apele Romane” in proprietatea publica a judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman, Nota de fundamentare nesemnata, Anexa ce cuprinde datele de identificare ale imobilelor, proiect de hotarare a Consiliului Judetean Teleorman, Anexa la hotararea de consiliu judetean cu datele de identificare ale imobilelor, Raport comun de specialitate al Directiei Dezvoltare Locala si al Directiei Economice, Buget-Finante din cadrul Consiliului Judetean Teleorman inregistrat sub nr. 8476 din 15.07.2013 nesemnat, Expunere de motive a presedintelui C.J. Teleorman inregistrata sub numarul 8456 din data de 15.07.2013, copia hotararii Consiliului de Conducere din cadrul Administratiei Nationala „Apele Romane” nr. 9/15.07.2013, semnata de catre presedintele si de catre secretarul Consiliului de Conducere.

Nota de fundamentare primita la acel moment de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice de catre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (in continuare era incompleta, avand spatii libere in continutul ei. Astfel, din continutul Notei de Fundamentare rezulta ca Consiliul Judetean Teleorman nu se intrunise in sedinta de lucru pentru a aproba preluarea acestor imobile in proprietatea publica a judetului. De asemenea, in nota existau doua mentiuni referitoare la neinformarea societatii civile cu privire la necesitatea elaborarii proiectului si la lipsa grevarii de sarcini si litigii a imobilelor.

Astfel, cum din adresa nr. 91511/R/24.07.2017 si din adresa nr. 114684/27.09.2017 emise de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, rezulta ca la acest minister proiectul de hotarare de guvern initiata de catre Consiliul Judetean Teleorman nu a fost inregistrat decat in data de 23.09.2013, iar, pe de alta parte, din cele de mai sus, rezulta ca Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice a primit documentele atasate respectivului proiect de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in data de 25.07.2013.

Referitor la modul de transmitere a proiectului de hotarare de guvern apreciaza Tribunalul Bucuresti ca se poate presupune in mod rezonabil ca acesta a fost transmis de numita Silvia Oprescu.

Astfel, conform corespondentei electronice inaintate de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fonduri Europene cu adresa nr. 135246/06.11.2017, rezulta ca numita Silvia Oprescu – secretar al Judetului in cadrul Consiliul Judetean Teleorman, la data de 24.07.2013, ora 16:05, a transmis de pe adresa de e-mail silvia_oprescu@yahoo.com, un e- mail catre numita Ghita Luminita din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice la adresa de e-mail luminita.ghita@mdrap.ro, ce continea documentatia aferenta proiectului de hotarare de guvern ce a purtat ulterior nr. 943/2013, respectiv „adresa guvern Belina.doc”, „anexa Belina.doc”, „HG Belina.doc”, „hot Apele Romane.pdf”, „hot CJ.insule.doc”, „Nota fundamentare Belina.doc”. De asemenea, la data de 25.07.2013, ora 14:19, tot numita Silvia Oprescu a transmis un e-mail numitei Ghita Luminita avand ca fisier atasat

„Nota fundamentare Belina.doc” chiar daca in urma compararii notei de fundamentare transmise in data de 24.07.2013 cu cea din data de 25.07.2013, s-a constatat ca cea din urma prezinta modificari printre care consemnarea numarului si datei hotararii Consiliului judetean Teleorman, respectiv 125 din 26.07.2013.

A sustinut Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie ca „prin urmare, fata de cele prezentate anterior, apare presupunerea rezonabila ca atitudinea preferentiala manifestata de catre cele doua ministere, in raport cu actiunea C.J. TELEORMAN de a trimite documente nu numai incomplete, dar chiar in forma de proiect, marcate cu spatii libere in expuneri, este asigurata de trecerea de care beneficia inculpatul Gadea Adrian Ionut.

Este clar astfel ca resorturile care au determinat M.D.R.A.P. sa trimita proiectele de documente la M.M.S.C. sunt pentru a tatona procentul de reusita a promovarii acestui transfer de imobile sub forma unei hotarari de guvern.

Astfel, aratam ca si concluzie finala, ca nici nu importa cine au fost persoanele prin care s-au transmis aceste documente de la C.J. TELEORMAN la M.D.R.A.P. si de aici la M.M.S.C. atata timp cat exista banuiala rezonabila ca acest demers de inregistrare a unor documente in afara unei proceduri reglementate de catre Legea 24/2000 si HG 561/2009, a avut loc prin prisma unor oportunitati create inculpatului Adrian Ionut Gadea, ca reprezentant al C.J. Teleorman.”

In continuare, in justificarea concluziei se foloseste Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie face referire la aspectele rezultate din declaratia de martor a numitului Balan Catalin - sef Serviciu Avizare Acte Normative, in cadrul ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in perioada septembrie 2013 - iunie 2015 administrata in timpul urmarii penale

Astfel, fiind audiat in timpul urmarii penale martorul a sustinut ca la un moment dat s-a pus problema grevarii de sarcini a imobilelor existand trei sau patru contracte de inchiriere/concesiune ce vizau imobilelor respective. Despre existenta respectivelor contracte de inchiriere a aflat din nota de fundamentare si crede ca au fost transmise si copii ale acestor contracte. Precizeaza martorul ca Ministerul Dezvoltarii Regionale a transmis catre Consiliul Judetean sau catre Apele Romane faptul ca Ministerul Justitiei are obiectii cu privire la grevarea de sarcini a imobilelor. Ulterior, isi aminteste ca a primit raspuns de la Consiliul Judetean sau de la Apele Romane ca o parte dintre contractele de inchiriere au fost reziliate sau au incetat cu acordul partilor, ramanand in vigoare doar un singur contract. Apreciaza ca daca li s-ar fi

comunicat ca acele contracte au fost suspendate pentru o perioada determinata de timp nu s-ar fi putut considera ca imobilele care faceau obiectul acelor contracte sunt lipsite de sarcini. Isi aminteste martorul ca ulterior acestei comunicari, proiectul de hotarare si nota de fundamentare facea referire doar la un singur contract de inchiriere.

De asemenea, afirma ca in functie de conducerea ministerului aveau prioritate anumite proiecte de hotarari de guvern, iar in acea perioada aveau prioritate proiectele initiate de autoritatile locale din Tulcea, Vrancea, Constanta, Teleorman. Afirma ca in cazul proiectului privind transferul celor doua bunuri nu isi aduce aminte sa fi intervenit cineva in mod special pentru urgentarea procedurii de avizare, insa avand in vedere ca era initiat de Consiliul Judetean Teleorman a avut prioritate fata de alte proiecte initiate de alte consilii judetene. Sustine ca nu a precizat nimeni in mod expres ca aceste judete au prioritate, insa de obicei, in cazul proiectelor initiate de aceste judete, in timp foarte scurt de la sosirea in minister a documentatiilor erau intrebati de directorul general care este stadiul proiectului deoarece se intereseaza ministrul. Acest lucru nu se intampla pentru proiecte initiate de alte consiliile judetene (cum ar fi Iasi, Bacau).

Observa asadar Tribunalul Bucuresti ca martorul, pe langa descrierea unor aprecieri personale, subiective, in concret, asupra singurului aspect obiectiv asupra caruia a fost intrebat, a sustinut ca in cazul proiectului hotararii de guvern ce va deveni H.G. nr. 943/2013 nu isi aduce aminte sa fi intervenit cineva in mod special pentru urgentarea procedurii de avizare.

Fiind audiat in timpul cercetarii judecatoresti martorul Balan Catalin (f. 5 - 8 d.i. vol. 9) a declarat ca nu apreciaza ca era vreo prioritate la nivelul judetelor respective, ci acestea intrau pe circuitul de avizare tinand cont strict de judetele in care proveneau. Astfel, daca la registratura ministerului intra un proiect de act normativ dintr-un judet de interes pentru conducerea ministerului era lucrat imediat de catre functionarul din directia juridica fata de situatie altor judete pentru care nu erau stabilite termene sau termenele nu erau respectate fara ca cineva sa intrebe de aceste proiecte. In continuare, precizeaza martorul ca nu era reglementata o perioada prestabilita in care sa fie indeplinita procedura pentru ca aceasta depindea de cat de repede raspundeau directiile din cadrul ministerelor care emiteau puncte de vedere, de cat de repede era completata documentatia de catre consiliul judetean care initiaza hotararea etc..

Ulterior, in cadrul procedurii interministeriale puteau interveni sincope care sa lungeasca perioada de avizare la 6-8-10 luni.

Referitor la imprejurarea ca la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice se cunostea de existenta a trei contracte de inchiriere precizeaza ca aceasta informatia a aflat-o din presa fiind influentat in depozitie de articolele aparute in acea perioada.

Intreaga acuzatie a Ministerului Public cu privire la existenta unui tratament preferential se bazeaza pe aprecierile subiective ale unui martor care ulterior au fost nuatate in timpul cercetarii judecatoresti si care, de altfel, a fost singurul angajat al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice ce a lasat sa se inteleaga ca Judetul Teleorman, alaturi de alte unitati administrativ teritoriale erau favorizate.

Totodata, acesta a sustinut constant, atat in timpul urmarii penale cat si al cercetarii judecatoresti, ca nu au existat presiuni sau cereri de urgentare a procedurii de avizare a proiectului de hotarare de guvern prin care au fost transferate bunurile imobile insula Belina si bratul Pavel singurul aspect care de altfel intereseaza prezenta cauza.

In continuare, prin adresa nr. 32487/27.09.2017 Ministerul Mediului (f. 193 -194 d.up. vol. 8) a comunicat ca la data de 25.07.2013, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a inregistrat la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, sub nr. 76283/25.07.2013: proiect de hotarare de guvern privind transmiterea unor imobile din proprietatea publica a statului si din administrarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice – Administratia Nationala „Apele Romane” in proprietatea publica a judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman, Nota de fundamentare nesemnata, Anexa ce cuprinde datele de identificare ale imobilelor, proiect de hotarare a Consiliului Judetean Teleorman, Anexa la hotararea de consiliu judetean cu datele de identificare ale imobilelor, Raport comun de specialitate al Directiei Dezvoltare Locala si al Directiei Economice, Buget-Finante din cadrul Consiliului Judetean Teleorman inregistrat sub nr. 8476 din 15.07.2013 nesemnat de nicio persoana, Expunere de motive a presedintelui Consiliului judetean Teleorman inregistrata sub numarul 8456 din data de 15.07.2013 nesemnata, copia hotararii Consiliului de Conducere din cadrul Administratiei Nationale „Apele Romane” nr. 9/15.07.2013.

Prin adresa cu nr. 76283/25.07.2013 Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, prin Directia Generala Juridica Contencios si Legislatie, Relatia cu Parlamentul si Dialog social a transmis proiectul in copie, in format electronic, urmatoarelor institutii si directii: Administratiei Nationale „Apele Romane”, Directiei de Politici, Strategii si proiecte pentru Ape si Piscicultura, Directiei de Management si Control al resurselor de apa, Directiei Generale Economice Financiare in vederea analizarii si comunicarii punctului de vedere (f. 287 d.up. vol. 8).

Prin adresa nr. 12334/26.07.2013, Administratia Nationala „Apele Romane” arata ca si-a exprimat acordul cu privire la emiterea actului normativ prin Hotararea nr 9/15.07.2013. De asemenea, atragea atentia asupra necesitatii adaptarii rangului actului normativ in functie de natura bunului raportat la reglementarea prin care bunurile au fost date in administra Administratiei Nationale „Apele Romane” (f. 286 d.up. vol. 8).

Prin adresa nr. 34788/31.07.2013, semnata de catre secretarul general adjunct in persoana numitei Elena Gabriela Eremia se comunica secretarului general, respective numitul Marius Nica, ca “nu avem observatii /completari” (f. 285 d.up. vol. 8).

Prin adresa nr. 70265 din 14.08.2013 (f. 284 d.up. vol. 8) a Directiei Generale Economico Financiare din cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, referitor la punctul de vedere la proiectul de hotarare de guvern solicitat de catre numita Loredana Hristodorescu, director general, printre altele, se faceau urmatoarele constatari:

- lipsa extrasului de carte funciara si a Hotararii nr 9 a Consiliului de conducere a

Administratiei Nationale „Apele Romane”;

- caracteristicile tehnice ale imobilelor nu corespund cu datele din descrierea tehnica din anexa nr. 12 la Hotararea Guvernului 1705/2006. Se aprecia necesar ca proiectul de hotarare de guvern sa cuprinda un articol de actualizare a caracteristicilor tehnice;

- in cuprinsul notei de fundamentare suprafata pentru imobilul “Bratul Pavel” este diferita;

La data de 28.07.2013, este inregistrata la Consiliul Judetean Teleorman, sub nr. 8996, adresa de inaintare catre Guvernul Romaniei – Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, a Notei de Fundamentare privind transmiterea unor imobile din proprietatea publica a statului si din administrarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice – Administratia Nationala Apele Romane in proprietatea publica a judetului Teleorman si administrarea Consiliului Judetean Teleorman, ambele semnate de catre presedintele Consiliului Judetean Teleorman, inculpatul Gadea Ionut Adrian si de catre prefectul judetului Teleorman, numitul Dumitrascu Liviu (f. 196 d.up. vol. VII).

Conform registrelor de evidenta a lucrarilor, adresa cu nr. 8996/26.07.2013 a fost repartizata inculpatului Gadea Adrian Ionut si nu au fost identificate inscrieri referitoarea la transmiterea acesteia.

Adresa de inaintare a Consiliului judetean Teleorman, semnata de catre prefect si presedintele Consiliului Judetean Teleorman, catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice datata 26.07.2013, a fost inregistrata cu nr 76156/23.09.2013 doua luni mai tarziu in evidentele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (f. 196 d.up. vol. VII).

Dupa cum a motivat anterior, Tribunalul Bucuresti a ajuns la concluzia ca nu a fost probata implicarea inculpatului Gadea Mihai Ionut in procedura de transmitere in luna iulie a proiectului de hotarare de guvern.

Totusi, organele de urmarire penala au considerat ca aceasta a avut un caracter obscur cu rol de „tatonare” a procentului de reusita a promovarii hotararii de guvern.

Observa totusi Tribunalul Bucuresti ca procedura nu a avut un caracter conspirat fiind efectuate adrese oficiale de transmitere a proiectului catre institutiile implicate acestea intrand ulterior in posesia Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie ca urmare a formularii unei solicitari scrise.

Or desi se apreciaza ca inculpatul Gadea Adrian Ionut se bucura de un tratament preferential in cadrul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, respectiv in cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice observa Tribunalul Bucuresti ca de la momentul inregistrarii proiectului in cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice si pana in momentul formularii unui raspuns au trecut aproximativ 15 de zile lucratoare desi termenul de raspuns era de 3 zile lucratoare (potrivit art. 20 alin. 1 din regulament).

In acelasi timp, se face vorbire de tatonarea sanselor de reusita desi, dupa cum a precizat anterior, avizele ministerelor puteau fi insusite sau nu de ministerul initiator (in situatia in care proiectul a fost avizat cu observatii si propuneri sau avizat negativ, initiatorul va intocmi o nota justificativa care sa cuprinda modalitatea de insusire sau, dupa caz, argumentele care au condus la neinsusirea observatiilor si propunerilor – 21 alin. 3 din regulament), iar decizia de a adopta hotararea de guvern apartinea prim – ministrului intrucat o hotarare de guvern este un act administrativ ce implica o vointa unica in adoptare.

Concluzioneaza Tribunalul Bucuresti ca orice incercare de „tatonare” era astfel inutila. Fiind audiat martorul Ponta Victor Viorel, care ocupa functia de prim-ministru la momentul adoptarii hotararii de guvern, a declarat in legatura cu cele doua proiecte nu a observat nici un aspect care sa ii atraga atentia, in timpul guvernarii in care a exercitat functia de prim- ministru au fost transferate mii de active catre autoritatile locale, astfel incat poate preciza ca procedura era una uzuala, transferul activelor catre autoritatile locale fiind unul dintre obiectivele guvernarii.

Mentioneaza martorul ca nu a discutat niciodata cu inculpata Sevil Shhaideh aspecte legate de cele doua locatii din judetul Teleorman.

In continuare, observa Tribunalul Bucuresti ca adresa de inaintare a Consiliului Judetean Teleorman, semnata de catre prefect si presedintele Consiliului Judetean Teleorman, catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice datata 26.07.2013, a fost inregistrata cu nr 76156/23.09.2013 doua luni mai tarziu in evidentele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (f. 196 d.up. vol. 7).

In data de 23.09.2013 a fost intocmit referatul de Avizare cu nr. 76156/23.09.2013, prin care se propunea avizarea proiectului de act normativ in vederea promovarii acestuia potrivit reglementarilor in vigoare. Continutul referatului a fost insusit prin semnatura de catre inculpata Stoian (fosta Vasile) Ionela, care atesta: Proiectul de act normativ a fost elaborat cu respectarea prevederilor legale in materie (Legea nr 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, rep. al art. 9 alin. 1 din legea 213/1998 privind bunurile proprietate publica, precum si ale art. 867 alin. 1 din Legea 287/2009 privind Codul Civil (f. 186 – 187 d.up. vol. 7).

Referatului i s-a anexat Nota de fundamentare insusita de viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, prin secretar de stat Sevil Shhaideh si proiectul de act normativ cu anexa: date de identificare (f. 193 d.up. vol. 7).

Astfel, proiectul de act normativ a fost promovat pe circuitul interministerial de avizare: La data de 24.09.2013, proiectul de hotarare de guvern era inaintat in original, prin adresa 31584/24.09.2013, Ministerului Mediului Si Schimbarilor Climatice, in vederea analizarii si semnarii acestuia in calitate de coautor (f. 185 d.up. vol. 7).

La aceeasi data, proiectul de hotarare de guvern a fost inaintat in copie Ministerului Justitiei, unde s-a inregistrat sub nr 84568/24.09.2013, pentru a fi analizat si a se comunica un punct de vedere fata de obiectul acestuia (f. 182 d.up. vol. 7).

De asemenea, sub nr 98147/24.09.2013, proiectul a fost inregistrat si la Ministerul Finantelor Publice, tot pentru analiza si comunicare punct de vedere (f. 178 d.up. vol. 7).

Forma de proiect de Hotarare de Guvern prezentata era urmatoarea (f. 194 d.up. vol. 7): Art. 1. - Se aproba transmiterea unor imobile, avand datele de identificare prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice - Administratia Nationala .,Apele Romane", in domeniul public al judetului Teleorman si in administrarea Consiliului Judetean Teleorman, in vederea reabilitarii si valorificarii cadrului natural al zonei Dunarii - insula Belina

– Bratul Pavel, comuna Seaca, judetul Teleorman.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilelor prevazute ia art. 1 se face prin protocol incheiat intre partile interesate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

Art.3.- Ministerul Finantelor Publice isi va actualiza in mod corespunzator datele din evidenta cantitativ-valorica si va opera modificarea Anexei nr. 12 la Hotararea Guvernului nr.

1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statutul, cu modificarile si completarile ulterioare.

La data de 25.09.2013, Ministerul de Finante, prin martora Eleonora Caracota trimitea martorei Luminita Ghita din cadrul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, un mail cu titlul: observatii la brat Pavel (f. 174 -177 d.up. vol. 7). In documentul atasat se arata, printre altele, ca:

- schimbarea administratorului Administratia Nationala „Apele Romane” nu poate fi facuta decat printr-un act normativ de acelasi nivel cu Legea 107/1996 prin care s-a stabilit administratorul, respectiv act normativ cu putere de lege; De asemenea, s-a aratat ca potrivit art. 3 alin. 3 din Legea apelor nr. 107/1996 „Insulele, care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivel mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei”, iar in cazul de fata insula Belina face parte din bazinul hidrografic Dunarea care apartine domeniului public al statului;

- datele de identificare ale bunurilor trebuie sa fie corelate si sa coincida cu cele din inventarul centralizat;

- trebuie prezentate extrasele de carte funciara;

- proiectul de hotarare de guvern nu este insotit de hotararea Consiliului Judetean Teleorman si de hotararea Consiliului de Conducere Administratia Nationala „Apele Romane” prin care se aproba acest transfer;

- proiectul de hotarare de guvern trebuie sa cuprinda un articol cu prevederi exprese privind scopul in care se face transmiterea (realizarea unui complex turistic si de agrement) si un termen pentru realizarea lucrarilor, precum si un articol care sa prevada trecerea bunurilor in domeniul public al statului si incetarea dreptului de administrare al Consiliului Judetean Teleorman, in cazul in care scopul si termenul nu sunt respectate.

In acelasi timp, la nivelul Ministerului Finantelor Publice, la data de 26.09.2013, numita Marioara Nitu director general adj, Ministerul Finantelor Publice. – Directia Generala de Legislatie si Reglementare in Domeniul Activelor Statului, trimitea o adresa interna (f.135 d.up. vol. 10), numitei Madalina Gheorghe - director general din cadrul Ministerul Finantelor Publice - Directiei Generale Juridice, prin care se arata, printre altele:

- nota de fundamentare nu e insusita de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice in calitate de coinitiator;

- schimbarea administratorului nu poate fi facuta decat printr-un act normativ cu putere

de lege.

La data de 18.10.2013, Ministerului Finantelor Publice - Directia Generala Juridica reprezentanta prin Madalina Gheorghe (f. 135 d.up. vol. 10) atragea atentia directorului general adj – numita Marioara Nitu ca in conformitate cu art. 136 alin. 3 din Constitutia Romaniei, republicata „Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.”. Legea organica in materia bunurilor proprietate publica este Legea nr.

213/1998 privind bunurile proprietate publica, cu modificarile si completarile ulterioare. Concluzioneaza Directia Juridica ca, avand in vedere ca nu se mentioneaza expres in actele normative anterior prezentate ca insulele fac parte din proprietatea exclusiva a statului, este necesar, pentru a se stabili in mod concret nevelul actului prin care se va face transferul dreptului de proprietate, sa se stabileasca unde pot fi incadrate cele doua insule, operatiune ce depaseste competentele directiei.

Raspunsul oficial al Ministerului Finantelor Publice va fi trimis Ministerul Dezvoltarii

Regionale si Administratiei Publice prin intermediul Cabinetului Secretar General, la data de

24.10.2013, prin adresa 448489 (f. 183 -184 vol. VII d.up.), care cuprindea observatii:

- nota de fundamentare a proiectul de hotarare de guvern nu este insusita si de Ministerul

Mediului si Schimbarilor Climatice in calitate de coinitiator;

- schimbarea administratorului nu poate fi facuta decat printr-un act normativ cu acelasi nivel cu cel prin care s-a stabilit administratorul, respectiv act normativ cu putere de lege, sens in care ar trebui sa se pronunte Ministerul Justitiei;

- proiectul de Hotarare de Guvern trebuie sa prevada un articol cu prevederi exprese privind scopul in care se face transmiterea.

Ministerul Justitiei, prin adresa nr 2/84569 din 27.09.2013 (f. 179 – 180 vol. VII d.up.), a transmis observatiile sale catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, printre altele:

- cele doua bunuri imobile sunt bazine hidrografice, fapt ce rezulta si din codul de clasificatie, astfel incat regimul juridic al proprietatii bunurilor in cauza este reglementat in mod expres prin Constitutia Romaniei si Legea 213/1998, acestea facand astfel obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului. A precizat Ministerul Justitiei ca regimul juridic al bunurilor in cauza este reglementat in mod expres de Constitutia Romaniei republicata si prin lege organica la care insasi prevederile constitutionale fac trimitere, respectiv Legea nr. 213/1998.

- schimbarea regimului juridic al proprietatii bunurilor imobile in cauza, inclusiv, cel al administrarii acestora, nu poate fi posibila prin hotarare de guvern;

- necesitatea reanalizarii si corectarii notei de fundamentare, in raport cu situatia juridica concreta a imobilelor in cauza, o suprafata fiind in litigiu;

- necesitatea clarificarii existentei unei sarcini fata de existenta contractului de inchiriere al numitului Marian Ilie, avand in vedere continutul notei de fundamentare care preciza lipsa sarcinii comparativ cu extras C.F. 20792/18.09.2013;

- lipsa precizarii respectarii Legii 52/2003 privind transparenta decizionala;

- lipseste anexa Hotararii Consiliului Judetean nr 125/26.07.2013;

- neconcordanta intre suprafetele si denumirea bunurilor din extrasele CF si proiectul HG

si nota de fundamentare.

De asemenea, Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice restituia neavizat (lipsa avizului are la baza, adresa 70689 din 03.10.2013 a Directiei Generale Economico Financiare din cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice – f. 92 d.up. vol 8) proiectul de Hotarare de Guvern prin adresa 35709/MN/10.10.2013 (f. 183 -184 vol. VII d.up.), mentionand, ca:

- pentru realizarea transmiterii insulei Belina si bratului Pavel este necesar un act normativ cu putere de lege;

- lipseste extrasul de carte funciara 20792;

- propunerea de introducere a unui prim articol referitor la actualizarea datelor privind suprafetele celor doua bunuri, date fiind neconcordantele dintre anexa 12 a Hotararii Guvernului nr. 1705/2006 si extrasele din Cartea Funciara.

Avand in vedere observatiile formulate de catre Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, prin secretarul general Marian Niculescu cat si prin inculpata secretarul de stat Sevil Shhaideh, a comunicat adresa nr. 76156/2013, solicitand in cadrul in procedurii de consultare interinstitutionala, ca cele trei ministere sa isi desemneze un reprezentant care sa participe la o intalnire ce va avea loc la data de 08.10.2013, ora 10:00, in vederea clarificarii aspectelor semnalate (f. 149 -155 d.up. vol. 7).

Apreciaza Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia nationala Anticoruptie: „Aceasta sedinta, prin modul cum a fost organizata si scopul ei, nu se incadreaza nici activitatii de documentare prevazute de Legea nr. 24/2000, nici activitatii de consultare preliminara interinstitutionala reglementata de art. 15 din HG 561/2009. De altfel, nu s-a identificat nicio institutie reglementata de cele doua acte normative, careia sa ii corespunda.

Vom conchide, astfel, ca s-a incercat ca sub aparenta unei intruniri cu caracter cat mai oficial, dar neprevazute de actele normative ce reglementeaza elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative, reprezentantii ministerelor avizatoare invitati sa participe sa gaseasca o solutie satisfacatoare intereselor pe care le-a avut M.D.R.A.P..”

Din nou constata Tribunalul Bucuresti ca organele de urmarire penala emit judecati de valoare lipsite de fundament juridic interpretand, contrar dispozitiilor legale, orice imprejurarea in defavoarea inculpatilor.

Or, Tribunalul Bucuresti, contrar celor afirmate, considera ca inculpata Sevil Shhaideh si inculpata Stoian Ionela prin organizarea intalnirii nu au facut altceva decat sa isi respecte atributiile de serviciu reprezentand interesele autoritatilor administratiei publice locale (art. 4, pct. II lit. e din Hotararea Guvernului nr. 1/2013) care justificau o preocupare concreta in preluarea imobilelor.

Fiind audiata martora Caracota Eleonora (f. 36 – 39 d.i. vol. 2) din cadrul Ministerului Finetelor Publice a precizat ca se mai intamplau cazuri in care sa existe astfel de intalniri prin care se cere sprijinul ministerelor avizatoare contand desigur si in importanta proiectului. Precizeaza martora ca a participat si anul acesta de doua ori la astfel de intalniri. In general intalnirile vizau proiecte de lege care trec prin Parlament, dar au fost si situatii in care intalnirile au viat proiecte de hotarare de guvern.

De asemenea, martora Ghita Luminita Florina (f. 40 – 14 d.i. vol. 2) din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si administratiei Publice a declarat ca dupa ce se primeau observatiile ministerelor avizatoare acestea erau analizate de catre titularul proiectului si din cate isi aminteste s-au purtat discutii si au fost intalniri referitoare la proiectul de hotararea de guvern ce viza transferul celor doua imobile intrucat au fost formulate observatii.

Totodata, constata Tribunalul Bucuresti ca desi se mentioneaza existenta unui interes direct a inculpatei in a promova hotararea de guvern, numita Sevil Shhaideh nu a participat la intalnirea anterior mentionata.

Mai mult, desi nu se mentioneaza in rechizitoriu, probele administrate in timpul cercetarii judecatoresti au demonstrat ca inculpatele au organizat o intalnire informala si cu reprezentatii Ministerului Justitiei.

Fiind audiata Badara Mariana Cristina (f. 18 d.i. vol. 2) din cadrul Ministerului Justitiei a declarat ca dupa cateva zile de la emiterea observatilor reprezentantii Ministerului Dezvoltarii au solicitat o intrevedere la cabinetul secretarului de stat Simona Maya Teodoroiu. Precizeaza martora ca in cadrul intalnirii a participat impreuna cu numitele Zugravescu Mihaela, Matei Viorica si Simona Maya Teodoroiu, iar de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice erau mai multe persoane printre care le-a recunoscut pe inculpatele Sevil Shaideh si Ionela Stoian. Precizeaza martora ca au fost discutate punctual observatiile formulate de Ministerul Justitiei si le-au transmis reprezentantilor Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice ca transferul de proprietate al celor doua imobile nu poate fi posibil prin proiectul prezentat intrucat fac acestea obiectul exclusiv al proprietatii publice fiind bazine hidrografice.

Precizeaza martora ca cei de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice sustineau ca cele doua imobile pot fi transmise, insa Ministerul Justitiei si-a mentinut observatiile, motiv pentru care discutia nu a fost foarte lunga si s-a axat in principal pe acest punct al adresei. Problema majora era ca se bloca proiectul intrucat nu se primea avizul de la Ministerul Justitiei. Precizeaza martora ca au mai existat intrevederi si cu alti reprezentanti ai initiatorilor, dar aceasta modalitate de lucru nu este des intalnita.

Considera Tribunalul Bucuresti ca o atitudine activa a inculpatelor in indeplinirea atributiilor de serviciu nu poate fi interpretata in defavoarea acestora.

In ceea ce priveste legalitatea temeinica H.G. nr. 848/2013 retine Tribunalul Bucuresti ca adoptarea acesteia era necesara si „nu a reprezentat mijlocul prin care proiectul H.G. nr. 943/2013 ajungea realizabil”.

Astfel, contesta Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie temeinica hotararii de guvern prin care celor doua bunuri le-au fost modificate codurile de clasificatie din 08.03.01, aferent Apelor de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 km2, cum este mentionat in anexa 12 la HG 1705/2006, in codul de clasificatie 08.03.02 corespunzator insulelor, bratelor si ostroavelor aferente apelor de suprafata fara insa a oferi niciun argument de specialitate.

Fiind audiata inculpata Sevil Shhaideh (f.116 – 120 d.i. vol. XI) a precizat ca dupa semnarea notei de fundamentare, proiectul de act normativ cu toata documentatia aferenta a fost transmisa Ministerului Mediului si Departamentului de Ape, in original, si avizatorilor Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei, prin viza secretarului general al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in copie. Dupa transmiterea acestei forme ministerele avizatoare au transmis observatii catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice care vizau in special regimul juridic, descrierea tehnica a imobilelor, precum si solicitari privind conditii suplimentare ce se doreau a fi introduse in proiectul de act normativ.

Precizeaza inculpata ca a constatat studiind dosarul de urmarire penala ca a semnat o invitatie catre ministerele avizatoare, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice, in vederea clarificarii observatilor acestora, invitatie pe care procurorul de caz a apreciat-o ca fiind in afara procedurilor legale. Tot din dosarul de urmarire penala a identificat aceeasi invitatie, cu acelasi continut catre aceiasi avizatori, dar cu semnatura secretarului general.

Considera inculpata ca metoda intalnirilor tehnice a fost si este in continuare o practica ce se aplica in mod special cu privire la avizarea actelor normative scopul fiind initierea si adoptarea unor proiecte de acte normative legale si constitutionale. Precizeaza inculpata ca niciodata nu a avut nimic de ascuns si nu s-a ferit in a participa si a organiza intalniri tehnice cu privire la observatiile ministerelor avizatoare formulate in procedura avizarii actelor normative.

Referitor la intalnirea organizata la sediul Ministerului Justitiei, precizeaza inculpata ca din partea Ministerului Justitiei, la nivel de secretar de stat a participat Maya Teodoroiu, iar din partea Directiei de avizare acte normative, martorele Matei Valerica Simion, Zugravescu Mihaela si Badara Mariana Cristina, cele care erau direct implicate in procesul de avizare a proiectului de hotarare de guvern. Cel care a sustinut punctul de vedere al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in cadrul aceste intalniri a fost martorul Balan Catalin intrucat avea cunostintele de specialitate fiind profesor de drept administrativ la Universitatea Iasi si a argumentat rationamentul facand trimtiere la hotarare de guvern similara, respectiv transferul din domeniul public al statului si administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane” in domeniul public al judetului Braila si administrarea CJ Braila, a Lacului Zaton. Din discutiile cu doamnele de la Ministerul Justitiei acestea au precizat ca din punctul lor de vedere prioritara este descrierea din H.G. nr. 1705/2006 unde bunurile apar ca fiind bazine hidrografice, chiar daca conform extraselor de carte funciara erau trecute in categoria „apelor statatoare”. Concluzia la care s-a ajuns a fost ca indiferent de actul normativ ce urma sa fie promovat, lege sau hotarare de guvern, descrierea tehnica a imobilelor trebuie corectata in sensul punerii in acord cu extrasele de carte funciara.

Precizeaza inculpata ca nu a impus nivelul actului normativ, lege sau hotarare de guvern, prin care cele doua bunuri urmau sa fie trecute in proprietatea Judetului Teleorman fiind intocmit chiar un draft de proiect de proiect de lege in acest sens.

Mai mult, apreciaza inculpata ca stabilirea nivelul actului normativ prin care se transfera dreptul de proprietate bunurile nu intra in competentele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, intrucat, in conformitatea cu hotararea de organizare si functionare a Ministerului Justitiei, cel care analizeaza legalitate si constitutionalitatea proiectelor de acte normative este Ministerul Justitiei.

In continuare, precizeaza ca deoarece erau o serie de observatii legate de descrierea tehnica a imobilelor, numitul Balan Catalin a intocmit trei adrese, cu acelasi continut: una catre Ministerul Mediului, una catre Departamentul de Ape si Paduri si una catre Administratia Nationala „Apele Romane” din care a semnat-o doar pe cea adresata Administratiei Nationale „Apele Romane”.

Precizeaza inculpata ca adresa catre Administratia Nationala „Apele Romane” a fost transmisa prin toate metodele institutionale si continea toate observatiile de ordin tehnic facute de ministerele avizatoare, inclusiv cele ale Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice care, in calitatea sa de coordonator al administratorului, facuse observatii legate de descrierea tehnica a imobilelor.

De asemenea, adresa continea referiri inclusiv la codul de clasificatie al imobilelor, cod stabilit prin Ordinul 1718 al Ministerului Finantelor Publice si care nu corespundea realitatii inscrisa in documentele cadastrale.

Afirma inculpata a considerat utila adresa intocmita de martorul Balan Catalin precum si transmiterea acesteia catre administratorul de drept care era singurul ce putea aprecia asupra oportunitatii actualizarii informatiilor cu privire la descrierea tehnica a celor doua imobile.

Sustine ca in legatura cu adoptarea H.G. nr. 858/2013 nu a avut nici un fel de implicare, initiativa de a modifica descrierea tehnica a apartinut Administratiei Nationale „Apele Romane” prin cele doua ministere coordonatoare, respectiv Ministerul Mediului si Directia de Ape si Paduri”.

* Cititi aici intreaga sentinta a Tribunalului Bucuresti din dosarul Belina