Romania a pierdut la Curtea Europeana a Drepturilor Omului procesul cu Dana Ruxanda Atudorei (foto), tanara pe care propriii parinti, in complicitate cu reprezentanti ai autoritatilor statului, au internat-o cu forta la Spitalul de Psihiatrie din Sapoca, pentru a o impiedica sa frecventeze cursurile MISA si sa se marite cu un adept al Miscarii pentru Integrare Spirituala in Absolut, a lui Gregorian Bivolaru. Comis in urma cu 10 ani, intr-o perioada in care aversiunea la adresa MISA atinsese cote paroxistice, abuzul a fost astazi confirmat la Strasbourg, CEDO obligand statul roman sa ii plateasca Ruxandei Atudorei, absolventa a Facultatii de Drept, daune morale de 15.600 euro. Prin hotararea pronuntata, marti 16 septembrie 2014, in Camera de 7 judecatori, Curtea a stabilit in unanimitate ca in cauza Atudorei vs. Romania, in care tanara a fost reprezentata de avocata Adina Solomon din Baroul Bucuresti, au fost incalcate doua drepturi fundamentale garantate de Conventie: dreptul la libertate si la siguranta (Art. 5 paragraful 1) si dreptul la respectarea vietii private si de familie (Art. 8).

Art. 5 - Dreptul la libertate si la siguranta

"1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale: (...)

e. daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond".

Art. 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie

"1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acesta este prevazut de lege si constituie, intr-o societate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora".

CEDO: "I-a fost administrat tratament in absenta consimtamantului, intr-un spital de psihiatrie de stat, unde asupra ei a fost exercitat un control complet si efectiv... Guvernul nu a contestat faptul ca i-au fost administrate Leponex si alte medicamente neuroleptice in timpul spitalizarii"

Dana Ruxanda Atudorei (30 ani) s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, la 10 octombrie 2008, dupa ce a epuizat si ultima din numeroasele actiuni intreprinse ani de zile in justitia romaneasca pentru a obtine o solutie echitabila in raport cu abuzul la care a fost supusa de propria familie, in special de mama sa, si de autoritati. Reprezentata de avocata Adina Solomon, din Baroul Bucuresti, tanara a reclamat la CEDO nu mai putin de sase incalcari ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Art. 3, Art. 5, Art. 8, Art. 9, Art. 12 si Art. 14) si a pretins daune morale de 92.000 euro. Cu o singura exceptie - Art. 3 din Conventie, referitor la interzicerea torturii si a tratamentelor inumane sau degradante -, CEDO a declarat admisibile toate capetele de cerere.

In esenta, tanara a invocat ca a fost privata de libertate de propriii parinti, cu sprijinul unor medici si politisti, in scopul de a o impiedica sa urmeze cursuri de yoga si de a se marita cu un membru al MISA, cu care de altfel s-a si casatorit, insa numai dupa ce a reusit sa scape de represiunea familiei, fugind de acasa. CEDO a retinut ca, in perioada 3 februarie – 1 aprilie 2005, Ruxanda a fost internata fara voia ei, in mod "ilegal", la Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca - Sectia Nifon, catalogand aceasta masura drept privare de libertate in sensul Art. 5 paragraful 1 din Conventie. In acelasi timp, Curtea a stabilit ca, in cele opt saptamani de spitalizare fortata, tanara a fost supusa la tratament medical fara a-si da consimtamantul. Iata cum au motivat cei 7 judecatori CEDO, printre care si Iulia Antoanella Motoc, aceasta incalcare a dreptului la viata privata garantat de Art. 8 din Conventie:

"Reclamantei i-a fost administrat tratament in absenta consimtamantului direct sau indirect, intr-un spital de psihiatrie de stat, unde asupra ei a fost exercitat un control complet si efectiv. Prin urmare, Curtea considera ca a existat o ingerinta a unei autoritati publice in dreptul reclamantei la viata privata. Un astfel de amestec incalca Art. 8 din Conventie, cu exceptia cazului in care se produce in concordanta cu legea, respectiv, vizeaza unul dintre 'scopurile legitime' mentionate la paragraful 2 al acestui articol, putand fi considerat 'necesar intr-o societate democratica' in vederea realizarii acestui obiectiv. In raport cu acestea, Curtea noteaza ca potrivit Legii nr. 487/2002, medicul psihiatru putea aplica tratament reclamantei numai dupa ce in prealabil obtinea de la aceasta un consimtamant valabil. Medicul psihiatru putea institui tratamentul fara acest consimtamant numai in cazul in care absenta tratamentului ar fi cauzat inevitabil o vatamare pentru reclamanta sau pentru alte persoane ori in situatia in care aceasta nu ar fi avut capacitatea psihica de a intelege boala de care sufera si necesitatea initierii tratamentului. Chiar si in aceste situatii, ar fi fost necesar ca actiunea medicului psihiatru sa fie supusa controlului unei comisii de revizie a procedurii. Curtea noteaza ca medicul psihiatru a actionat in absenta unui consimtamant valabil al reclamantei. In plus, nu exista nicio proba la dosar - iar Guvernul a esuat in a demonstra - ca medicul psihiatru a supus unei comisii de revizie a procedurii decizia sa de a initia tratamentul. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea constata ca ingerinta in cauza nu a fost 'in conformitate cu legea'. Aceasta constatare este suficienta Curtii pentru a retine ca a existat o incalcare a Art. 8 din Conventie. Asadar, nu mai este necesar a examina in ce masura ingerinta in cauza a urmarit un 'scop legitim' sau daca a fost 'necesara intr-o societate democratica' pentru realizarea obiectivului" (a se vedea paragrafele 161 si urm. din Hotararea CEDO, atasata la finalul articolului). De asemenea, CEDO face trimiteri si la tratamentul medicamentos administrat tinerei in mod arbitrar: "Curtea noteaza ca atat timp cat Guvernul nu a contestat faptul ca reclamantei i-au fost administrate Leponex si alte medicamente neuroleptice in timpul spitalizarii..." (a se vedea paragraful 179 din Hotararea CEDO).

Avocata Alina Solomon: "Pur si simplu au rapit-o din fata starii civile, pentru ca acea casatorie sa nu mai aiba loc... A fost tinuta 7 luni sub un tratament administrat suferinzilor de schizofrenie... Abuzurile i-au distrus acestei copile viitorul"

Contactata de Lumeajustitiei.ro, avocata Adina Solomon a laudat solutia Curtii de la Strasbourg si a povestit, pe scurt, acest caz: "Este vorba despre o tanara de 20 de ani sechestrata de propria familie, rapita efectiv de parintii ei. Cu sprijinul autoritatilor din Bacau – vorbim de medici, politisti, procurori – au internat-o la psihiatrie pentru a o impiedica sa mai urmeze cursurile MISA si sa se casatoreasca cu un barbat cu 16 ani mai mare decat ea, si el, membru MISA. Abuzurile parintilor, in complicitate cu autoritatile bacauane, i-au distrus acestei copile viitorul. Vreau sa va spun ca aceasta fata a fost o studenta eminenta, a luat bacalaureatul cu 9.80, a sustinut inclusiv examene la Cambridge, iar astazi este absolventa de Drept. Pur si simplu au rapit-o din fata starii civile, pentru ca acea casatorie, cu care ei nu erau de acord, sa nu mai aiba loc. Si vreau sa stiti ca ei sunt casatoriti de aproape 10 ani. A fost tinuta 7 luni sub un tratament administrat suferinzilor de schizofrenie, 8 saptamani in spital, iar restul perioadei, acasa, unde era pazita cu schimbul de membrii familiei. Au motivat internarea prin aceea ca aderarea la acest grup cultural i-ar fi cauzat tulburari. In actiunea noastra am avut inclusiv puncte de vedere obtinute de la doctorul Prelipceanu, de la Universitatea 'Carol Davila', care a catalogat drept crima ceea ce i s-a intamplat acestei copile. Era incredibil ce se intampla... Ma bucur nespus ca CEDO a condamnat aceasta nedreptate, acest cumplit abuz pe care parchetele si instantele l-au lasat nesanctionat".

Asa cum reiese din cererea formulata de avocata Adina Solomon si inaintata Curtii de la Strasbourg, din care vom prezenta cateva pasaje relevante, numarul procurorilor si judecatorilor care au fost chemati sa indrepte acest abuz este substantial. In ianuarie 2006, Dana Ruxanda Atudorei (fosta Craescu) a depus o plangere impotriva prim-procurorului PJ Barlad, Rodica Fantana, pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanei si favorizare a infractorului, infractiuni pretins a fi fost comise prin maniera defectuoasa in care sefa parchetului a efectuat cercetarile impotriva parintilor, politistilor si medicilor reclamati de tanara. Plangerea a fost solutionata insa cu NUP de Parchetul General, condus la acea vreme de Laura Codruta Kovesi (Ordonanta nr. 117/P/2006 din 14 mai 2008 in dosarul penal nr.117/P/2006, a procuroarei Elena Sandu, si Rezolutia nr. 6595/4315/II.-2/2008 din 25 iunie 2008, a procurorului Marius Iacob). Solutiile Parchetului General au fost atacate apoi la ICCJ, dar fara un rezultat favorabil reclamantei (Sentinta nr. 100 din 21 ianuarie 2009, pronuntata in dosarul penal nr. 6485/1/2008, ramasa definitiva, prin repingerea recursului la Completul de 9 judecatori - Decizia nr. 567/06.07,2009).

In actiunea formulata la CEDO, avocata Adina Solomon a aratat ca Marius Iacob este "acelasi procuror care a coordonat toate perchezitiile din cele 16 imobile impotriva simpatizantilor si cursantilor yoga in data de 18 martie 2004, precum si activitatile ulterioare de confiscare, sigilare si depozitare a bunurilor yoghinilor ridicate la perchezitii. Acelasi procuror a solutionat si majoritatea plangerilor efectuate de reprezentantii MISA si de victime impotriva procurorilor, politistilor si a altor lucratori angrenati in actiunile indreptate impotriva MISA, respingand in bloc toate petitiile yoghinilor. Este o completa lipsa de neutralitate a celui care este chemat acum sa-i fie 'avocat' reclamantei ATUDOREI DANA RUXANDA, cand anterior si in timpul cercetarii plangerii sale era 'acuzator' al yoghinilor si reprezentantilor MISA".

De asemenea, in cererea adresata CEDO, se mai arata ca Ruxanda Atudorei a formulat, la 30 iulie 2008, plangere impotriva Rezolutiei nr. 6595/4315/II/2/2008 si a Ordonantei nr. 117/P/2006 din 14.04.2006: "Reclamanta, prin plangerea adresata instantei, Inalta Curte de Casatie si Justitie – sectia penala, a aratat ca Rezolutia data de procurorul Marius Iacob nu este motivata din punct de vedere juridic, nefiind nici macar structurata logic. S-a plans de faptul ca procurorul Marius Iacob, sfidand orice tehnica de analiza si ancheta juridica nu s-a pronuntat pe nici unul dintre argumentele juridice invocate de petenta impotriva Ordonantei data de procuror Sandu Elena. In plangerea adresata instantei de judecata in data de 30.07.2008, Reclamanta s-a plans de faptul ca atat procurorul Sandu Elena, cat si procurorul ierarhic superior, Marius Iacob, nu au efectuat acte de cercetare penala elementare, absolut obligatorii, si nu au coroborat probe pentru a stabili daca faptele savarsite de catre procurorii Fantana Rodica si Curea Nicolae intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu si de favorizare a infractorului".

Prezentam pasaje din cererea adresata CEDO:

"Pe perioada copilariei si adolescentei, Reclamanta a depus toate diligentele pentru a acumula cunostintele specifice scolare, pentru a adopta un comportament atat in viata sociala, cat si in cea familiala, bazat pe principiile bunei-cuviinte si a normelor sociale unanim acceptate si in acord cu asteptarile parintilor ei. Cu toate acestea, parintii acesteia, si mai ales mama Craescu Mariana, au avut un comportament extrem de autoritar, si de foarte multe ori agresiv si violent. Acest comportament a depasit cu mult limitele privind acordarea unei educatii riguroase, reclamanta fiind victima unor violente permanente in familie (in acceptiunea Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie), violente care s-au manifestat atat din punct de vedere fizic, cat si psihic si moral.

De exemplu, in clasa a doua primara, mama sa a trimis-o sa fie consultata de un psiholog pentru ca a terminat anul scolar cu media generala 9,70 si nu 10 – in Romania sistemul de notare, de la acea vreme, in toate ciclurile de invatamant fiind de la 1 la 10, 1 fiind considerata nota cea mai mica si 10 nota cea mai mare. Permanent a fost agresata fizic si verbal de catre familie, nu i s-a permis sa aiba legaturi firesti cu colegii si copiii de varsta ei si nu i s-a permis sa se deplaseze singura nicaieri. Parintii nu i-au respectat niciodata ideile si orientarile stiintifice, culturale si filozofice.

Aceste ingradiri si presiuni au atins un maximum in perioada cand parintii au descoperit ca o data pe saptamana, in afara cursurilor scolare, Reclamanta urma un curs de yoga.

Pentru acest motiv, in luna iulie 2003, desi era majora, parintii Dan si Mariana Craescu au rapit-o chiar din propria casa si au dus-o impotriva vointei ei la Spitalul de Psihiatrie Socola din municipiul Iasi. Pe perioada internarii, medicii psihiatri curanti au constatat ca nu prezinta nici un fel de tulburare psihica, aceasta acuzand doar o 'reactie depresiva situationala'. Au retinut din motivatiile mamei la internare ca Reclamanta 'a inceput sa minta de aproape un an si sase luni, a plecat la Bucuresti, a stat ascunsa si dupa opt zile a ajuns acasa'. Iar la examenul psihiatric Reclamanta afirma ca 'parintii nu accepta ca practica yoga de circa trei ani', ca acestia considera ca 'are numai esecuri din cauza asta', ca 'o obliga sa manance carne desi ea nu vrea'. Tot la examenul psihiatric medicul curant retine ca Reclamanta 'are sentimentul ca mama sa doreste sa-i controleze in totalitate actiunile, ceea ce o revolta. (…) Din comportamentul si afirmatiile pacientei nu se constata prezenta elementelor psihoproductive de tipul iluziilor si halucinatiilor'. Pe perioada cat a fost internata cu ea, Reclamanta sustine ca mama ei o tinea treaza noaptea si ii reprosa ca este satanica, ca nu mai este virgina si o ameninta ca il va asculta pe acel calugar cu care se sfatuise sa o bata cu franghia uda pana ii va scoate prostiile din cap.

Faptul ca Reclamanta frecventa saptamanal, timp de 3 ore, un curs de yoga organizat de MISA a determinat familia acesteia sa se considere indreptatita sa actioneze in felul acesta extrem de violent asupra ei, incitand si antrenand in aceasta represiune mai multe departamente si autoritati publice: policlinici, spitale, medici, agenti de politie, functionari ai primariei, procurori, judecatori.

Contextul in care reclamanta a ajuns sa fie lipsita de libertate ilegal si vatamata corporal

In data de 19.01.2005, data la care Reclamanta locuia deja in Bucuresti de cca.1 an de zile, a plecat impreuna cu logodnicul (sotul actual) Atudorei Mugurel Calistrat la Barlad ca sa-si ridice un duplicat al certificatului de nastere de la Serviciul de stare civila din cadrul Primariei (originalul ii fusese sustras de parintii Dan si Mariana Craescu). Actul ii era necesar in vederea casatoriei cu logodnicul si pentru a se inscrie la facultate in Bucuresti.

Ajunsa la Serviciul de Stare Civila, a fost inconjurata de parintii ei Mariana si Dan Craescu, impreuna cu fratele ei, Radu-Andrei Craescu, si o alta femeie. Mama a convins-o sa stea de vorba cu ea si sa iasa afara mai inainte ca Reclamanta sa-si ridice de la ghiseu certificatul de nastere. In fata cladirii se aflau si bunicii paterni, Craescu Mircea si Maria, impreuna cu un barbat blond. Ajunsi in strada, toti si-au schimbat atitudinea fata de Reclamanta: i-au adus injurii si s-au purtat agresiv, fiind foarte suparati ca aceasta practica yoga in cadrul MISA si ca doreste sa se casatoreasca cu dl. Atudorei Mugurel Calistrat. Bunicul impreuna cu fratele Reclamantei Craescu Radu l-au trantit pe logodnicul acesteia la pamant si impreuna cu barbatul blond au inceput sa-l bata. In acest rastimp, tatal si mama au impins-o pe Reclamanta cu o violenta extrema catre masina lor si au introdus-o impotriva vointei ei in masina. Aceasta a fost permanent in imposibilitatea de a actiona si de a se apara - toata actiunea acestora s-a produs impotriva vointei Reclamantei. Fiind rapita, s-a luptat ca sa scape, a vrut sa sara din masina, a strigat la oamenii care se uitau la ea dintr-un autobuz. Parintii au tinut-o cu putere si au dus-o la familia Primicheru Simion si Maria (bunicii materni), in comuna Asau, jud. Bacau. Acolo au dezbracat-o si i-au luat hainele. I-au luat si ghetele, ramanand in niste papuci vechi in conditiile in care afara era iarna, frig si zapada foarte inalta. I-au fost luati banii personali, actele de identitate, a fost permanent amenintata si tinuta intr-o stare puternica de tensiune emotionala. Reclamanta afirma ca i-au dat niste haine vechi, unicele dealtfel, cu ele statea si ziua si dormea si noaptea. A fost supravegheata in permanenta, inclusiv cand se ducea la WC-ul care se afla in spatele curtii nu o lasau sa mearga singura. Mama Reclamantei, Craescu Mariana, si-a luat concediu fara plata ca sa stea permanent cu Reclamanta si sa o supravegheze. Noaptea dormea inclusiv cu ea in pat. In toata aceasta perioada tensiunea la care a fost supusa Reclamanta, scandalurile, amenintarile, supravegherea, izolarea i-au creat o suferinta insuportabila.

Din data de 03.02.2005, numitii Craescu Dan si Mariana au solicitat interventia si colaborarea medicului psihiatru Ionescu Stefan Adrian – directorul Spitalului de Psihiatrie Nifon-Acuti, ca sa-i sprijinie in mentinerea Reclamantei sub stare de supraveghere si subordonare totala. Parintii Reclamantei vizau o internare prelungita a Reclamantei intr-un spital de psihiatrie, dorind sa o impiedice, astfel, pe aceasta sa mai frecventaeze cursurile de yoga din cadrul MISA si sa o indeparteze defintiv de logodnicul ei cu care vroia sa se casatoreasca.

In acest sens, in data de 03.02.2005, tatal Reclamnatei Craescu Dan a venit in comuna Asau si impreuna cu mama Craescu Mariana au luat-o cu forta pe Reclamanta si au dus-o impotriva vointei ei la Spitalul de Psihiatrie Nifon-Acuti de langa Buzau. Cand a intrat in spital, asistenta de la cabinetul medicului ii incheia deja formalitatile pentru internare, fara ca Reclamanta sa fi fost macar consultata de catre medic si fara ca sa-si exprime acordul. Reclamanta nu vroia sa se interneze si i-a spus asistentei acest lucru. Aceasta i-a raspuns: 'Lasa, o sa stai aici cateva saptamani si o sa te linistesti'. Directorul spitalului, Ionescu Stefan Adrian, a internat Reclamanta contra vointei acesteia (incalcand Codul de deontologie medicala, Legea privind exercitarea profesiei de medic 306/2004 si Legea nr.487/2002).

Reclamanta a fost tinuta in Spitalul de Psihiatrie Nifon contra vointei ei timp de 8 saptamani. Inca din prima zi i s-a administrat de 3 ori pe zi Leponex - un medicament cu efecte foarte puternice si care se administreaza in faze foarte avansate de schizofrenie in conditiile in care Reclamantei nu i s-a stabilit niciodata acest diagnostic de catre nici un medic si nu a avut niciodata manifestari in acest sens. O asistenta medicala a pus-o sa semneze o hartie. Nu a cunoscut continutul hartiei, nu i-a fost aratata, nu stie ce a semnat.

Reclamanta nu a afost nici un moment de acord cu internarea sa. A trait momente de frica paralizanta si nu a putut sa se opuna in nici un fel acestui tratament inuman si lipsiri ilegale de libertate.

Dealtfel, Reclamanta era in imposibilitatea de a fugi deoarece spitalul se afla intr-o padure la cca 40 km de Buzau si acolo nu circula decat un microbuz care transporta asistentele medicale. Reclamanta nu avea haine, nu aveam acte de identitate, era inconjurata de parinti, bunici, medic, asistente care toti erau hotarati sa o tina in spital contra vointei ei. Mama Craescu Mariana s-a internat cu ea in spital. Tratamentul cu Leponex i-a fost administrat de catre medicul Ionescu Stefan Adrian inca din prima zi si a durat timp de peste 8 saptamani. (...) Reclamanta arata ca medicul Ionescu Stefan Adrian i-a administrat personal tratamentul dimineata, la pranz si seara. Acesta era secondat de asistente care o puneau imediat sa deschida gura, sa ridice limba si o verificau cu degetul daca nu piteste pastila. Nu avea cum sa evite luarea medicamentelor. Conform statisticilor, unii pacienti in urma tratamentului cu Leponex pot deceda.

Dupa cele 8 saptamani de spitalizare la spitalul Nifon, mama si tatal Reclamnatei au dus-o, in continuare fara consimtamantul acesteia, inapoi la bunicii materni in comuna Asau. Mama, Craescu Mariana si-a luat in continuare concediu fara plata, dormea cu ea in pat, o supravghea permanent si ii administra in continuare Leponex. In tot acest rastimp, Reclamanta a fost practic sechestrata, intr-o totala izolare de mediul exterior, in imposbilitatea de a contacta pe logodnicul ei sau o alta persoana care ar fi putut-o salva. Reclamanta a trait o stare de disperare foarte accentuata si s-a simtit extrem de traumatizata de tratamentul inuman la care a fost supusa. Acesta a fost lipsita de liberate ilegal cca. 9 luni. Reclamanta a aflat, ulterior, ca pe perioada celor 9 luni de lipsire de libertate ilegala a primit o cantitate imensa de scrisori si colete de la logodnicul ei Atudorei Mugurel Calistrat si de la prieteni, care i-a fost sustrasa si ascunsa de familia ei.

In data de 10.10.2005, a reusit sa fuga ajutata fiind de niste prieteni si de viitorul sot, pe care a reusit sa-l anunte intr-un moment de neatentie a membrilor familiei care o suprevegheau si o monitorizau permanent.

Dupa acest moment, Reclamanta s-a casatorit cu Atudorei Calistrat Mugurel, s-a stabilit in Bucuresti si si-a reluat cursurile universitare la Facultatea de Drept; conflictul cu familia nu s-a atenuat nici pana in prezent.

Despre MISA (Miscarea pentru Integrare Spirituala in Absolut), ale caror cursuri de yoga erau frecventate de reclamanta

MISA a fost infiintata ca asociatie non-profit in ianuarie 1990, imediat dupa caderea regimului comunist din Romania din decembrie 1989. Asociatia are caracter socio-profesional, filozofic, educativ, avand drept scop ridicarea nivelului spiritual al oamenilor prin promovarea teoriei si practicilor yoga.

Conform datelor obtinute din dosarele fostei securitati aflate la CNSAS, incepand inca din anul 1971, Gregorian Bivolaru – mentorul spiritual al miscarii - precum si cativa dintre discipolii sai vehiculau idei 'periculoase pentru oranduirea socialista', aveau dosare de urmarire informativ-operativa, fiind arestati pentru perioade cuprinse intre cateva zile si 2 ani si batuti in mai multe randuri de militie si securitate.

De le infiintare, din 1990, MISA a deschis cursuri de yoga, a publicat carti de specialitate si a scos un buletin lunar. Este evaluat la aproximativ 40.000 numarul celor care practica yoga in cadrul pregatit de MISA. Desi MISA functioneaza legal din 1990 si pana in prezent, iar dreptul acesta nu i-a fost retras nici un moment, de ani de zile, membrii MISA si simpatizantii ei au fost supusi discreditarii si hartuirii publice, cu incitarea si participarea directa a unor institutii romanesti: Parchetul, SRI, Ministerul de Justitie, Jandarmeria, Ministerul Administratiei si Internelor s.a. Apogeul a fost atins in martie 2004 cand, dupa peste 10 ani de supraveghere a vietii private, sub pretextul unei 'amenintari la adresa sigurantei nationale', la data de 18 martie 2004, peste 300 de politisti si jandarmi, insotiti de procurori, mascati si agenti ai serviciilor secrete au patruns in forta, fara somatie, in 16 imobile majoritatea proprietate privata apartinand unor cursanti yoga - locatii unde zeci de practicanti yoga au ales sa locuiasca in comun, urmandu-si practica spirituala dupa modelul ashram-urilor din India. In toate locatiile perchezitionate s-au spart geamurile si usile. Persoanele prezente au fost tratate brutal si violent, fortate sa se intinda pe podea, cu fata in jos, cu mainile la ceafa, fiind filmate imbracate sumar, tinute ore in sir sub amenintarea armelor de foc, in timp ce unora li s-au pus catuse la maini, desi nu au opus nici o rezistenta. Proprietarilor locatiilor perchezitionate nu li s-au prezentat mandatele de perchezitie, in cazul uneia dintre aceste locatii, procurorul neavand nici macar autorizatie de perchezitie. Nimanui nu i s-a permis sa contacteze un avocat si nu a existat nici un translator, desi unii dintre cursantii yoga erau cetateni straini care nu intelegeau limba romana. Chiar si trecatorii de pe strada au fost opriti, retinuti si interogati. Dupa ore de teroare, aproximativ 100 de persoane au fost urcate cu forta in dubele politiei, fiind duse la Parchet, unde au fost silite sa semneze declaratii dictate de procurori, in conditii de presiune fizica si psihica, fara a li se permite sa ia legatura cu un avocat. Toate declaratiile aveau drept scop incriminarea cu orice pret a lui Gregorian Bivolaru si a activitatilor scolii de yoga M.I.S.A. Desi au fost aduse acolo cu forta, procurorii au afirmat ca aceste persoane au fost audiate ca martori, refuzandu-le cererea de a fi audiati in prezenta unui avocat. Actiunea declansata de autoritati cu ocazia perchezitiilor a fost filmata in detaliu si trimisa tuturor posturilor de televiziune si tuturor ziarelor. Reporterii si jurnalistii au transmis aceste imagini cu comentarii instigatoare si incriminatoare la adresa victimelor, violand dreptul acestora la viata privata si la propria imagine, fiind incalcat codul deontologic al presei.

Incalcarea grava a democratiei de catre autoritatile statului cu ocazia descinderilor din 18 martie 2004 si in timpul investigatiilor ulterioare in cazul MISA au creat terenul propice ca familii precum cea a Reclamantei sa se asocieze cu politisti, medici, etc. pentru ca printr-o rezolutie infractionala comuna sa o vatameze grav pe Reclamanta, sa o supuna la un tratament inuman si degradant, sa-i incalce dreptul la libertate si siguranta si pe cale de consecinta aceasta sa nu aiba acces la o instanta independenta si impartiala in Romania.

Totodata, datorita atacului furibund al presei scrise si audiovizualului la adresa acestei asociatii si reprezentantilor ei, precum si datorita convingerilor discriminatorii ale unei parti din cadrul autoritatilor publice, tot mai multi magistrati: procurori, judecatori, precum si personal auxiliar (politisti, jandrami, grefieri) au devenit partinitori si lipsiti de impartialitatea deontologica atunci cand au fost desemnati sa cerceteze si sa judece cazurile yoghinilor.

Demersurile juridice efectuate de Reclamanta

Demersuri juridice realizate de catre Reclamanta si de sotul acesteia anterior plangerilor care formeaza obiectul prezentei cauze (si care au reprezentat premizele actualei reclamatii):

-in data de 20.01.2005 Atudorei Calistrat Mugurel, sotul Reclamantei (logodnic la acea data), a depus la Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad un Denunt cu privire la savirsirea infractiunii de rapire si de lipsire de libertate a Reclamantei prevazuta si sanctionata de art.182 ali.2 Cod penal roman, ocazie cu care s-a format dosarul de cercetare penala nr. 275/P/2005.

-in aceeasi zi de 20.01.2005: Craescu Dan, tatal Reclamantei, da o declaratie olografa in fata agentului de politie din Barlad: 'in ziua de 19 ianuarie 2005 in jurul orelor 14,45 eu am aflat ca fiica mea s-ar afla la casa casatoriilor din Barlad fapt pentru care eu impreuna cu sotia si tatal meu ne-am deplasat cu autoturismul proprietate personala, unde am gasit pe fiica mea insotita de un barbat necunoscut de noi. Eu cu sotia si tatal meu am discutat cu fiica mea rugand-o sa mergem acasa la noi. Fiica noastra a refuzat fapt pentru care noi cunoscand ca are probleme cu sanatatea am luat-o si am dus-o s-o internam la un spital de psihiatrie. (…). Fac precizarea ca fiica mea face parte din MISA de vreo trei ani de zile (…) si in calitate de parinte auzind comportamentul acestei secte caut s-o aduc pe drumul cel bun”.

-in data de 24.01.2005 logodnicul Reclamantei (actual sot) reitereaza Denuntul pentru fapta penala de lipsire de libertate ilegala a Reclamantei la Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad.

-in data de 28.01.2005: cazul este preluat de comisarul Compotecras Anghel-Gheorghe de la Politia Barlad audiaza faptuitorii si martorii oculari ai rapirii, face solicitari catre Spitalul de Psihiatrie Nifon, unde era Reclamanta internata fortat, in vederea unei eventuale audieri a Reclamantei si a lua cunostinta de fisa de internare a acesteia.

-in data de 01.03.2005: Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor Buzau prin Decizia Nr. 1/2006 dispune stingerea actiunii disciplinare pornita de sotul Reclamnatei impotriva Dr. Ionescu Stefan Adrian – directorul spitalului si medicul curant unde se afla internata Reclamnata.

-in data de 16.03.2005 comisarul Compotecras A.G., fara a obtine informatiile necesare solutionarii cauzei si fara a audia pe Reclamanta Atudorei (Craescu) Dana Ruxanda, redacteaza un Referat cu propunere de a nu se incepe urmarirea penala acelora impotriva carora s-a efectuat denuntul de lipsire de libertate (membrii familiei Reclamantei) si stabileste urmatoarea situatie de fapt: 'Craescu Dana Ruxanda a parasit domiciliul parintilor', 'a frecventat cursurile unui cerc de yoga', 'Craescu Dan, Craescu Mariana, Craescu Radu si Craescu Mircea, pe timpul cat se aflau in oras, in data de 19.01.2005, au sesizat prezenta fiicei lor in timp ce intra la oficiul de stare civila', 'mama lui Craescu Dana (…) a condus-o la autoturism', 'Craescu Dana Ruxanda a fost internata la Sectia de Acuti Nifon a Spitalului de Psihiatrie Buzau', 'in cauza nu au putut fi decelate elemente care sa conduca la concluzia ca parintii lui Craescu Dana au actionat impotriva vointei acesteia'.

-in 13.04.2005 procurorul Curea Nicolae - procurorul desemnat cu instrumentarea cazului in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad - dispune in dosarul nr. 275/P/2005 neinceperea urmaririi penale in ceea ce-i priveste pe rapitori. Procurorul retine in Rezolutia sa: 'Intrucat Craescu Dana (Reclamnata) a abandonat cursurile universitare si a incetat orice legatura cu familia, membrii familiei au intrat in panica, sesizand organele statului. (...) Craescu Dana a aparut la alte televiziuni, insotiti de membrii MISA. (...) In ziua de 19 ianuarie 2005 Craescu Dana a venit in Barlad, insotita fiind de Atudorei Mugurel Calistrat, pentru a i se elibera o copie dupa certificatul de nastere. Familia Craescu a aflat, a mers la locul respectiv, de unde au luat-o pe fiica lor. Dupa aceea Craescu Dana a fost internata in diverse unitati spitalicesti. Consider ca in cauza nu s-a comis infractiunea de lipsire de libertate'.

-in data de 23.05.2005 in urma plangerii formulate de Atudorei Calistrat Mugurel si Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice impotriva Rezolutiei de neincepere a urmaririi penale nr. 275/P/2005 din 13.04.2005 a procurorului Curea Nicolae, prim-procuror Fantana Rodica dispune prin Rezolutia nr. 218/II/2 din 23.05.2005 respingerea acestei plangeri.

Prim-procurorul Fantana Rodica constata urmatoarele: 'In contextul in care parintii au vazut la televizor si au aflat din presa ceea ce se intampla la sediile MISA cu persoanele de sex feminin si de varsta tanara, a fost firesc, ca pe toate caile sa-si aduca fiica acasa si sa incerce recuperarea ei fizica si psihica'.

-in data de 26.07.2005 Atudorei Calistrat Mugurel prin Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice cu privire la circumstantele in care s-a procedat la internarea Reclamantei la Spitalul 'Nifon', cat si referitor la tratamentul aplicat, a sesizat Colegiul Medicilor, solicitand sanctionarea medicului psihiatru Ionescu Stefan Adrian pentru incalcarea Codului de bune practici medicale; sesizarea s-a respins in fond (Decizia nr. 1/1.03.2006 a Comisiei de Disciplina a Colegiului Medicilor Buzau).

-in data 25.03.2006: Atudorei Mugurel si Atudorei Dana Ruxanda depun contestatie la Colegiul Medicilor din Romania impotriva Deciziei nr.1/2006 a Comisiei de disciplina din cadrul Colegiului Judetean al Medicilor Buzau. Dosarul capata nr. 61/2006. Prin Decizia nr. 33/20.04.2007 a Comisiei Superioare de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor din Romania, contestatia formulata a fost admisa, dispunandu-se sanctionarea medicului Ionescu Stefan Adrian.

Etapele procesuale parcurse de catre Reclamanta la instantele romanesti a caror solutie definitiva si irevocabila este reclamata Curtii:

-in data de 30.01.2006 Reclamanta a formulat Plangere penala impotriva procurorului Fantana Rodica pentru savarsirea de catre aceasta a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei si abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi prevazuta si sanctionata de art. 246 si 247 Cod penal roman, precum si a infractiunii de favorizare a infractorului prevazuta de art.264 Cod penal roman. Avand in vedere gradul profesional al magistratului procuror Fantana Rodica, a fost declinata competenta de solutionare a plangerii in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie unde a primit nr. de dosar 117/P/2006.

In plangere, Reclamanta arata ca procuroarea Fantana Rodica, in exercitiul atributiilor sale de serviciu a avut posibilitatea sa cerceteze lipsirea ei de libertate si sa ia masuri de stopare a acestei stari de fapt complet ilegale care-i produceau deosebit de grave vatamari corporale si psihice.

Reclamanta a prezentat in plangere argumentatiile asa-zis juridice ale procuroarei si a celorlalti din subordinea sa responsabili cu cercetarea cazului care au condus la solutii discriminatorii si abuzive: 'Craescu Dana a parasit domiciliul parintilor in luna noiembrie 2003 (nota: Reclamanta era majora la data repectiva) (…) si in Bucuresti a frecventat intalnirile din cadrul MISA', (…) 'a inceput sa frecventeze cursurile de yoga din orasul Barlad si din acea perioada si-a schimbat stilul de viata'; 'De altfel, numitul Atudorei Mugurel Calistrat este mult mai in varsta decat numita Craescu DANA (16 ani diferenta) si nu a putut dovedi ca este logodnicul acesteia…'; 'In contextul in care parintii au vazut la televizor si au aflat din presa ce se intampla la sediile MISA cu persoane de sex feminin si de o varsta tanara, a fost firesc, ca pe toate caile sa-si aduca fiica acasa si sa incerce recuperarea ei fizica si psihica', 'in cazul de fata e imoral a considera ca parintii au privat-o pe fiica lor de libertate'.

Trebuie retinut ca la dosarul de cercetare penala nr. 117/P/2006 din cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, Reclamanta a depus, prin aparatorul sau ales, numeroase documente in sustinerea celor afirmate in plangerea penala impotriva celor doi procurori acuzati de abuz in serviciu si favorizarea infractorului.

Astfel, aceasta a depus:

-acte personale (adeverinte si diplome scolare, acte de identitate) din care reiesea ca era majora la data rapirii si lipsirii de libertate de catre membrii familiei sale, precum si ca la acea data ea era armonios integrata in viata sociala si privata;

-certificat de casatorie din care rezulta ca dupa ce a reusit sa scape de sub sechestrul familei s-a casatorit cu logodnicul ei Atudorei Calistrat Mugurel;

-adeverinte medicale/analize medicale din care reiesea starea ei de sanatate alterata ca urmare a tratamentului fortat cu Leponex din timpul internarii si ulterior;

-adeverinte medicale din care reiesea ca aceasta era perfect sanatoasa din punct de vedere mintal (imediat dupa ce a reusit sa fuga de sub sechestrul familei) – aspect relevant in raport cu imposibilitatea (din punct de vedere medical) de remisie completa a 'tulburarilor psihice' pentru care a fost internata fortat la Spitalul de psihiatrie Nifon;

-adrese ale directorului Spitalului Nifon, dr. Ionescu Stefan Adrian catre Politia Barlad si procuroarea Fantana Rodica din care reiesea ca acesta se opune demersurilor anchetatorilor de a o audia pe Reclamanta pe motiv ca este 'sub medicatie psihotropa fiind internata pentru tulburare de comportament tip schizo-paranoid';

-fisa de internare la Spitalul de psihiatrie Nifon din care reiese ca Reclamanta a fost internata deoarece se considera ca e suferinda de 'borderline in evolutie' si pentru ca 'agrega la grupruri disculturale', -Adresa nr. 2394 din 17.05.2006 a Conf. Dr. Dan Prelipceanu – sef catedra psihiatrie din cadrul Facultatii de medicina Carol Davila, Bucuresti, in care isi expune opinia de specialitate ca urmare a solicitarii catre Colegiul Medicilor din Romania cu ocazia cercetarii contextului de internare al Reclamantei. Conferentiarul dr. mentioneaza: 'din foaia de observatie lipseste un examen psihic complet, nu am gasit nici un argument clinic al unei destructurari psihotice. Criteriile internarii nu pot fi alteledecat cele medicale, este mentionat printre alte motive ca 'agrega la grupuri informale disculturale'. Diagnosticul pacientei era tulburare de personalitate borderline in evolutie, administrarea Leponexului in aceasta situatie este nejustificata; tratamentul cu Leponex este ultima alegere a unui tratament antipsihotic in cazul schizofreniei rezistente, una din cele mai dificile conditii din practica psihiatrica, in foaia de observatie nu se precizeaza daca tratamentul a fost monitorizat, monitorizarea fiind obligatorie, prin efectuare saptamanala a hemoleucogramei (Leponex poate genera agranulocitoza)';

-Decizia nr.33/2007 a Comisiei Superioare de Disciplina a Colegiului Medicilor din Romania prin care se admite contestattia sotului Reclamantei si se constata ilegalitatea internarii si a tratamentului aplicat Reclamantei de catre dr. Ionescu Stefan Adrian Reclamantei, fiind sanctionat. In decizie s-a avut in vedere in totalitate argumentele de specialitate ale conf. dr. Dan Prelipceanu.

(...)

In data de 27.06.2006 Reclamanta a fost audiata si a dat si o declaratie in scris, in fata procuroarei Sandu Elena, prin care si-a sustinut cele reclamate in Plangerea penala initiala.

-in data de 14.05.2008 procuror Sandu Elena, procuror din cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, desemnat cu cercetarea penala a Dosarului nr.117/P/2006 a dat Ordonanta nr. 117/P/2006 prin care a dispus neinceperea urmaririi penale privind pe procuror Fantana Rodica si pe procuror Curea Nicolae, motivand ca faptele in legatura cu care s-a plans Reclamanta in plangerea penala nu exista, fiind incidente dispozitiile art.10, lit.a. din Cod procedura penala roman.

In termen legal, in baza art.278 alin.3 Cod procedura penala roman, Reclamanta s-a adresat Procurorului General al Romaniei, D-na Laura Kovesi, cu o plangere impotriva Ordonantei nr. 117/P/2006 de neincepere a urmariirii penale a procurorilor magistrati. Plangerea a fost repartizata sefului sectiei criminalistice din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, dl. procuror Marius Iacob.

Semnificativ de subliniat in acest sens este faptul ca dl. procuror Marius Iacob este cel care a coordonat toate perchezitiile din cele 16 imobile organizate impotriva simpatizantilor si cursantilor yoga in data de 18.03.2004, precum si activitatile ulterioare de confiscare, sigilare si depozitare a bunurilor yoghinilor ridicate la perchezitii. Acelasi procuror a solutionat si majoritatea plangerilor efectuate de reprezentantii MISA si de victime impotriva procurorilor, politistilor si altor lucratori angrenati in actiunile indreptate impotriva MISA, respingand 'in bloc' toate petitiile yoghinilor. Practic, cel care a coordonat actiunile de anchetare, cercetare a liderilor si celorlalti yoghini din cadrul MISA este acum chemat sa solutioneze plangerile Reclamantei - cea care a devenit victima familiei si a unui numar impresionant de procurori si judecatori romani tocmai datorita apartenetei ei la MISA si a convingerilor ei filozofice.

In plangerea formulata de catre Reclamanta, aceasta a aratat cum procuror Sandu Elena s-a eschivat sa analizeze izvorul care a stat la formularea plangerii impotriva procuroarei Fantana Rodica si Curea Nicolae pentru a stabili daca faptele savarsite de procurori si relatate de Atudorei (fosta Craescu) Dana Ruxanda intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu si favorizarea infractorului.

S-a plans de faptul ca procuror Sandu Elena nu a efectuat acte de cercetare penala elementare si absolut obligatorii in sensul ca nu a procedat la audierea faptuitorilor Fantana Rodica si Curea Nicolae, la luarea de declaratii lui Atudorei Calistrat Mugurel, doctorului Ionescu Stefan Adrian, la identificarea martorilor, la coroborarea probelor cu orice alt mijloc material de proba: inscrisuri, constatari tehnico-stiintifice, inregistrari audio-video menite toate la aflarea adevarului.

S-a mai plans de faptul ca procurorul anchetator nu a cercetat si nu a raspuns in nici un fel nici la invocarile Reclamantei cu privire la incalcarile de catre procuroarea Fantana Rodica a prevederilor art. 8, 9, 10, 11, 12, 14 Conventia Europeana si care au fost argumentate si probate din punct de vedere juridic in Plangerea penala introductiva.

-in data de 25.06.2009 prin Rezolutia nr. 6595/4315/II/2/2008 procurorul Marius Iacob a respins Plangerea formulata de Atudorei (fosta Craescu) Dana Ruxanda impotriva Ordonantei nr.117/P/2006 din 14.04.2006, cu motivarea ca solutia de neincepere a urmaririi penale in Dosarul nr.117/P/2006 al Parchetului de pe langa ICCJ - sectia de urmarire penala si criminalistica este legala si temeinica, neexistand motive care sa impuna infirmarea acesteia si reluarea cercetarilor.

-in data de 30.07.2008, Reclamanta a formulat in termen legal, la instanta competenta, plangere impotriva Rezolutiei nr. 6595/4315/II/2/2008 si Ordonantei nr. 117/P/2006 din 14.04.2006. Si-a intemeiat Plangerea pe dispozitiile art.278 indice 1 din Codul de procedura penala roman. Reclamanta, prin plangerea adresata instantei, Inalta Curte de Casatie si Justitie – sectia penala, a aratat ca Rezolutia data de procuror Marius Iacob nu este motivata din punct de vedere juridic, nefiind nici macar structurata logic. S-a plans de faptul ca procurorul Marius Iacob, sfidand orice tehnica de analiza si ancheta juridica nu s-a pronuntat pe nici unul dintre argumentele juridice invocate de petenta impotriva Ordonantei data de procuror Sandu Elena.

In plangerea adresata instantei de judecata in data de 30.07.2008 Reclamanta s-a plans de faptul ca atat procurorul Sandu Elena, cat si procurorul ierarhic superior Marius Iacob, nu au efectuat acte de cercetare penala elementare, absolut obligatorii, si nu au coroborat probe pentru a stabili daca faptele savarsite de catre procurorii Fantana Rodica si Curea Nicolae intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu si de favorizare a infractorului. Reclamanta a mai aratat cum procuroarea Sandu Aledea s-a eschivat in mod abuziv sa constate imensele prejudicii sub forma de vatamari corporale si psihice ce i-au fost aduse de catre procurorii reclamati si, in mod complet tendentios si vadit ilegal, prin Ordonanta nr.117/P/2006, a retinut ca plangerile cu privire la lipsirea de libertate 'vizau numai !? evenimentele din data de 19.01.2005'. A demonstrat pe larg cum insusi procurorii reclamati, Fantana Rodica si Curea Nicolae, au anchetat lipsirea de libertate a Reclamantei vizand o perioada mult mai indelungata (acestia au luat in considerare atat ducerea acesteia cu forta la casa bunicilor materni, cat si internarea ei in Spitalul de psihiatrie Nifon-Acuti etc.). La Sectia penala din cadrul ICCJ s-a format astfel dosarul penal nr. 6485/1/2008.

In sustinerea plangerii, Reclamanta a aratat cum procurorii Sandu Elena si Marius Iacob nu au raspuns efectiv la solicitarile sale din plangerea penala si a mai aratat cum procurorul Marius Iacob nu a raspuns criticilor Ordonantei data de subalterna sa, procuror Sandu Elena.

Reclamanta a reiterat in fata ICCJ incalcarile art. 62, 63, 64 si urmatoarele din Cpp de catre procurorii desemnati cu cercetarea faptelor colegilor dumnealor. Astfel, a aratat cum acestia nu au procedat la audierea procurorilor Fantana Rodica si Curea Nicolae, la luarea de declaratii lui Atudorei Calistrat Mugurel (sotul), la audierea doctorului Ionescu Stefan Adrian – directorul Spitalului de psihiatrie Nifon Acuti, si a medicului care a emis asa-zisa trimitere in vederea internarii, la identificarea si audierea martorilor prezenti pe tot parcursul lipsirii de libertate capabili sa declare modul in care s-a derulat ancheta de catre procurorii faptuitori, la coroborarea probelor cu orice alt mijloc material de proba: inscrisuri, constatari tehnico-stiintifice, inregistrari audio-video menite toate la aflarea adevarului.

In fata instantei de judecata petenta a reiterat faptul ca procurorii anchetatori nu au cercetat si nu au raspuns in niciun fel la incalcarile de catre procurorii Fantana Rodica si Curea Nicolae a prevederilor art. 8, 9, 10, 11, 12, 14 din Conventia Europeana care au fost argumentate si probate din punct de vedere juridic in Plangerea penala introductiva.

In concluziile pe fond, Reclamanta a sesizat instanta de judecata ICCJ cu aspecte grave descoperite la dosarul cauzei in faza de cercetare judecatoreasca: Procese-Verbale intocmite de procuror Sandu Elena in data de 22.08.2008, ora 11,40!!! dupa finalizarea cercetarilor Parchetului de pe langa ICCJ in Dosarul nr.117/P/2006, inclusiv dupa emiterea Rezolutiei de catre procuror Marius Iacob. Este vorba despre Procese-verbale din care reiesea ca procurorul de ancheta efectua acte de cercetare penala, in sensul ca a fotocopiat si atasat la Dosarul de cercetare penala zeci de file din dosarele de cercetare penala efectuate de catre procuror Fantana Rodica s.a. de la Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad dupa ce Dosarul nr.117/P/2006 fusese solutionat!!!

-in data de 21.01.2009, ICCJ pronunta in Dosarul penal nr. 6485/1/2008 Sentinta nr. 100 prin care respinge Plangerea formulata de Reclamanta ca nefondata. Fara alte argumentatii, judecatorii ICCJ isi motiveaza solutia in sensul ca: 'din actele premergatoare efectuate in cauza rezulta ca Intimatii si-au exercitat in mod corespunzator atributiile de serviciu (…) nu exista niciun fel de date, indicii si dovezi in sensul savarsirii acestor infractiuni (nota – de abuz in serviciu conf art.246 si 247 Cod penal si favorizarea a infractorului conf, art.264) de catre cei doi procurori cu ocazia solutionarii dosarelor 275/P/2005 si nr.218/II/2/2005 ale Parchetului de pe langa judecatoria Barlad'. Acestia isi continua argumentatia in sensul: 'magistratii procurori nu pot avea calitatea de subiecti activi ai unei infractiuni exclusiv pe considerentul ca au adoptat o solutie, (…) daca s-ar admite ca impotriva persoanelor care au pronuntat solutii se pot face plangeri penale (...) ceea ce este inadmisibil'.

Impotriva Sentintei nr.100 din 21.01.2009 Reclamanta a declarat recurs in data de 13.02.2009 in baza art. 364 alin.1 Cod proc.civ. in sensul ca a efectuat cerere de repunere in termenul de recurs aratand ca intarzierea depunenerii recursului a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare.

Reclamantei i s-a alterat starea de sanatate inca din timpul sedintei de judecata, din data de 21.01.2009, fiind nevoita ca imediat dupa incheierea sedintei sa se deplaseze de urgenta la domiciliu. La acea data sedinta de judecata s-a incheiat dupa orele 15, iar pronuntarile hotararilor au fost date cateva ore mai tarziu, petenta nefiind prezenta. Mai mult, arhiva penala si-a incheiat programul de activitate la ora 16 (cu publicul si-l incheie la ora 14), iar condica de sedinta cu solutiile cauzelor judecate in ziua respectiva nu a sosit inainte de incheierea programului.

Alterarea starii de sanatate a continuat si s-a agravat: a facut temperatura mare (peste 39 de grade), avea frisoane si dureri paralizante in zona spatelui.

In data de 22.01.2009, medicul de familie in urma examinarii a constatat ca Reclamanta este suferinda de criza de colica si cistita hemoragica conform Certificatului medical nr. 154 din 22.01.2009. Acesteia i s-a prescris tratament medical si repaos total la pat timp de 7 zile.

In urma reexaminarilor de catre medicul de familie s-a constatat ca starea de boala s-a mentinut pana in data de 05.02.2009, petenta fiind nevoita sa ramana in repaos la pat si sa urmeze un tratament strict conform Certificatului medical nr. 203 din 29.01.2009.

Afectiunile de sanatate suferite au pus-o in imposibilitatea de a se deplasa, de a stabili contacte sociale si profesionale si a impiedicat-o sa-si exprime vointa de a declara Recurs in termenul legal de 10 zile de la pronuntare asa cum prevede codul de procedura penala roman.

Reclamanta arata ca, imediat cum a incetat cauza fortuita care a impiedicat-o sa declare Recurs in termenul prevazut de lege, aceasta a depus toate diligentele pentru a-si exercita dreptul la un Recurs efectiv.

La cererea de recurs peste termen petenta a depus multiple dovezi medicale eliberate de medicul ei curant, precum si contractul de asistenta juridica in original din care reiesea ca aparatorul ei ales de la data respectiva a reziliat contractul de asistenta juridica cu petenta exact in data de 21.01.2009 deoarece aceasta nu isi achitase de mai mult timp onorariul de avocat. Mai mult, prin contractul respectiv de asistenta juridica nu era prevazuta in sarcina avocatului obligatia de a declara recurs in numele clientei sale.

Reclamanta considera ca s-a aflat intr-un motiv temeinic de a declara recurs peste termen si ca imediat ce au incetat cauzele de impiedicare aceasta a depus toate diligentele de a-si exercita calea recursului.

In data de 06.07.2009 Completul de 9 judecatori de la ICCJ a pronutat Decizia nr. 567 prin care a respins Reclamnatei cererea de repunere in termenul de recurs ca nefondata apreciind ca in raport cu actele medicale depuse la dosar de catre recurenta aceasta nu s-a aflat de o cauza temeinica de impiedicare, fiindu-i recomandat doar repaosul la pat, petenta avand posibilitatea astfel sa declare recurs potrivit legii. Pe fond instanta de judecata respinge recursul declarat de catre Reclamnata impotriva Sentintei nr 100 din 21.01 2009 ca tardiv. Decizia este definitiva".

*Cititi aici integral Hotararea CEDO in cauza Atudorei vs. Romania

*Cititi aici Rezolutia de NUP nr. 218/II/2005 din 23 mai 2005 a prim-procurorului Rodica Fantana, de la PJ Barlad