Am trait sa o vedem si pe asta. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader (foto dreapta) – profesor in Drept si fost judecator constitutional – este reclamat la Consiliul Superior al Magistraturii ca a imixtionat in activitatea procurorilor DNA atunci cand a afirmat ca legalitatea emiterii unei hotarari de guvern poate fi verificata de judecatorii de contencios administrativ si nu de procurori. Directia Nationala Anticoruptie a sesizat marti, 26 septembrie 2017, cu privire la declaratiile ministrului Justitiei facute cu privire la dosarul "Belina", sustinand ca Tudorel Toader a facut afirmatii "de natura sa afecteze independenta sistemului judiciar", inducand in opinia publica ideea ca "activitatea procurorilor nu se desfasoara in limitele cadrului legal".

Directia condusa de Laura Kovesi (foto stanga) precizeaza in comunicatul de presa nr. 908/VIII/3 ca ministrul Justitiei a acreditat prin declaratiile sale ideea ca "procurorii DNA nu investigheaza fapte ce reprezinta incalcarii ale legii penale", iar faptul ca presa a preluat declaratiile sale "a contribuit la amplificarea acestor consecinte, cu afectarea independentei intregului sistem judiciar si manipularea opiniei publice".

Amatorismul DNA

La scurt timp dupa publicarea comunicatului DNA, colega noastra jurnalista Adina Anghelescu-Stancu a sesizat in cadrul unei interventii la Antena 3 faptul ca invocarea de catre DNA a deciziei CCR nr. 68/27 februarie 2017 pentru a-si sustine acuzatiile indreptate impotriva ministrului Justitiei este total gresita. Si asta pentru ca la punctul 79 din Decizia CCR se precizeaza ca dreptul comun in materia controlului actelor administrative, precum hotararile de guvern, il constituie Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care prevede la art. 1 alin. (1) ca "Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public."

Iata declaratiile facute de ministrul Justitiei Tudorel Toader marti dimineata, 26 septembrie 2017, cand a fost intrebat cum comenteaza decizia DNA de a ancheta emiterea unei hotarari de guvern in dosarul Belina, care le vizeaza pe Sevil Shhaideh si Rovana Plumb:

"De principiu, hotararile de guvern sunt acte normative infralegale cum se spune, sub lege, in ierarhia actelor normative. Hotararile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. In aceasta ipoteza, ca e hotarare de guvern, ca este un ordin de ministru, verificarea legalitatii actelor normative infralegale se realizeaza de catre instanta de contencios administrativ. Stiti ca multe hotarari de guvern au fost atacate la instantele de contencios administrativ, spre a se verifica de catre judecator legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, in opinia mea, legalitatea unei hotarari de guvern nu o verifica procurorul, ci o verifica judecatorul specializat in contencios administrativ".

Prezentam in continuare comunicatul DNA nr.908/VIII/3 din data de 26 septembrie 2017:

"In cursul zilei de 26 septembrie 2017, ministrul Justitiei Tudorel Toader a facut o serie de consideratii de natura juridica, in contextul unor intrebari ale reprezentantilor mass media despre o cauza aflata in lucru la procurorii D.N.A., cunoscuta drept “dosarul Belina”. Astfel, ministrul Justitiei a afirmat, intre altele, ca legalitatea unei hotarari de guvern nu o verifica procurorii, ci judecatorii de contencios administrativ. Ca urmare, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa faca urmatoarele precizari:

1.Declaratiile domnului Tudorel Toader, ministrul Justitiei, cu privire la o ancheta penala a D.N.A. in curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezinta o forma de imixtiune in activitatea procurorilor. Sub acest aspect, procurorul sef al D.N.A. a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) sa analizeze daca aceste afirmatii sunt de natura sa afecteze independenta sistemului judiciar, intrucat prin declaratiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justitiei a indus ideea in opinia publica ca activitatea procurorilor nu se desfasoara in limitele cadrului legal.

In sustinerea cererii adresate C.S.M. se mai arata: “apreciem ca exprimarea publica a unui punct de vedere trebuie, in mod obligatoriu, sa respecte principiul responsabilitatii, deontologia profesionala si buna credinta.

Acreditarea ideii ca procurorii D.N.A. nu investigheaza fapte ce reprezinta incalcarii ale legii penale sunt de natura sa afecteze increderea opiniei publice in activitatea desfasurata de D.N.A. Preluarea afirmatiilor si de catre alte publicatii a contribuit la amplificarea acestor consecinte, cu afectarea independentei intregului sistem judiciar si manipularea opiniei publice".

2. Cu privire la problema de drept invocata in declaratiile ministrului Justitiei, precizam ca aceasta a fost transata in mod definitiv de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia penala nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecatori, prin care s-a stabilit ca fapta ministrului care promoveaza o hotarare de guvern avand ca obiect trecerea in mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului intr-o alta forma de proprietate publica, producand un avantaj patrimonial unei societati comerciale, constituie infractiunea de abuz in serviciu.

3. In ceea ce priveste decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 68 din 27 februarie 2017, precizam ca aceasta este aplicabila unor acte normative de nivelul legilor si ordonantelor de urgenta si nu actelor administrative emise prin hotarari de guvern."

*Cititi aici integral Hotararea CCR nr. 68/2017