Se adevereste zicala potrivit careia “dupa razboi multi viteji se-arata”. Dupa ce ani de-a randul n-au suflat un cuvant despre nenorocirile comise de DNA in vremea Laurei Kovesi, cei mai multi dintre candidatii la postul de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie au dat acum navala sa critice respectivele abuzuri. Totul s-a intamplat abia dupa ce acesti procurori au vazut ca Laura Kovesi nu mai este in functie, iar sistemul ticalos din ultimii ani (care a condus Romania cu arma catuselor) a inceput sa se destrame.

Totusi, sa nu generalizam: dintre toti candidatii, singura care de-a lungul anilor a criticat abuzurile DNA a fost procuroarea Paula Tanase, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati. De exemplu, ea a sustinut ca procurorii si judecatorii care atrag in mod repetat condamnari ale Romaniei la CEDO trebuie sa paraseasca sistemul judiciar si s-a pronuntat pentru raspunderea reala a magistratilor (click aici pentru a citi).

Lumea Justitiei prezinta in cele ce urmeaza proiectele candidatilor respinsi la procedura de selectie a noului sef al DNA (proiectul procuroarei Adina Florea l-am publicat deja, putand fi citit aici). Este vorba despre Sorin Armeanu, Andrei Bodean, Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea si Paula-Nicoleta Tanase.

Armeanu acuza experienta scazuta a procurorilor DNA

Principalele probleme identificate la nivelul DNA de catre Sorin Armeanu (foto 1), prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui, se refera la:

- rata mare de achitari (peste 10% din totalul inculpatilor), de cateva ori mai mare decat cea inregistrata la DIICOT;

- tensiuni, in special in structura centrala;

- eficienta scazuta, in ciuda cresterii continue a bugetului;

- experienta profesionala scazuta si calitatea resurselor umane (de exemplu: incadrarea unor procurori cu grad de judecatorie);

- posturi de conducere si de executie vacante;

- “foarte multe situatii care au umbrit imaginea directiei si care s-au soldat fie cu actiuni si cercetari disciplinare (inclusiv a unor procurori cu functie de conducere), dar si cercetari penale pentru infractiuni in legatura cu serviciul a unor procurori din cadrul unor structuri teritoriale”.

Iata cele mai importante disfunctii si vulnerabilitati semnalate de catre Sorin Armeanu:

“In ultimii 5 ani, Directia Nationala Anticoruptie s-a remarcat prin faptul ca a crescut constant volumul dosarelor solutionate, dar si al celor de solutionat, precum si volumul activitatii judiciare. S-a remarcat insa, in cursul anului 2017, o relaxare a acestui trend de crestere si chiar o scadere a volumului de activitate atat in privinta urmaririi penale, cat si in sectorul judiciar in semestrul II. Tocmai aceasta relaxare ar fi trebuit sa ajute procurorii sa obtina rezultate mai bune in privinta calitatii actelor intocmite. In anii 2016, 2017 si in semestrul I al anului in curs, problema cea mai mare cu care se confrunta Directia Nationala Anticoruptie este calitatea muncii, ceea ce constituie o disfunctie in buna functionare a acestei structuri. (...)

Rata achitarilor a urcat la 12,5%, intrucat s-a raportat la un numar mai mic de inculpati trimisi in judecata. Rata achitarilor este de cateva ori mai mare decat cea inregistrata la DIICOT – structura care solutioneaza deasemeni dosare complexe. (...)

Vulnerabilitatile identificate in activitatea Directiei Nationale Anticoruptie sunt dupa cum urmeaza:

- experienta profesionala scazuta si calitatea resurselor umane, in anumite situatii;

- posturi de conducere si de executie vacante;

- foarte multe situatii care au umbrit imaginea directiei si care s-au soldat fie cu actiuni si cercetari disciplinare (inclusiv a unor procurori cu functie de conducere), dar si cercetari penale pentru infractiuni in legatura cu serviciul a unor procurori din cadrul unor structuri teritoriale.

In ultimii 5 ani, in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au fost incadrati foarte multi procurori cu o vechime foarte mica in magistratura si care nu aveau experienta in materie de combatere a coruptiei, de investigare a infractiunilor asimilate celor de coruptie ori a infractiunilor economico-financiare. Cei mai multi dintre procurorii incadrati aveau vechimea minima in magistratura pentru a patrunde in cadrul acestei structuri si grad profesional de judecatorie, astfel ca experienta lor in investigarea infractiunilor de competenta Directiei Nationale Anticoruptie era deosebit de limitata. Nu este o surpriza faptul ca o serie de factori, precum calitatea resurselor umane, dublata de o crestere in salturi a ritmului de lucru, poate dauna asupra calitatii actului de justitie, ceea ce s-a conturat ca o vulnerabilitate a directiei. (...)

S-a remarcat o tensiune permanenta in cadrul directiei, mai ales la nivelul structurii centrale, tensiune ce a iesit la iveala in urma divulgarii unor materiale in mass-media, dar si cu ocazia efectuarii unor controale de fond de catre Inspectia Judiciara. O astfel de tensiune nu poate decat sa dauneze ritmului de lucru si calitatii actului de justitie.

Anii 2017 si 2018 au reliefat faptul ca in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au activat procurori care au incalcat Codul deontologic si au instrumentat cu rea-credinta anumite cauze penale, fapt regretabil, avand in vedere faptul ca tocmai aceasta institutie, care se pretinde a fi una de elita la nivelul judiciar romanesc, ar fi trebuit sa fie dincolo de orice banuiala in privinta drepturilor omului. (...)

Desi in anii 2014-2015 a fost suplimentata succesiv organigrama Directiei Nationale Anticoruptie, nu s-a observat cu adevarat o crestere a ritmului de lucru. Este adevarat ca anul 2017 a inregistrat un numar-record de dosare solutionate in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, insa, daca ne raportam la numarul de procurori avut in schema si la volumul de activitate al structurii similare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (si anume DIICOT), se observa ca atat in anul 2017, cat si in anul 2018, numarul de dosare solutionate pe procuror este la jumatate fata de cel al numarului inregistrat in cadrul celei din urma structuri. Este chiar mai mic decat numarul inregistrat in cadrul parchetelor militare.

Anii 2016 si 2017 se remarca prin cresterea constanta a dosarelor vechi solutionate. Acestea depasesc jumatate din totalul celor solutionate, iar tendinta pentru anii 2018 si urmatorii este ca acest procent sa se majoreze.

Regretabil a fost faptul ca procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au fost cercetati penal si disciplinar pentru abateri de la Codul de procedura penala, Codul deontologic al magistratilor, cu incalcarea grava a drepturilor omului, a prezumtiei de nevinovatie, dar si cu afectarea imaginii Directiei Nationale Anticoruptie si a sistemului judiciar in ansamblul sau”.

*Cititi aici proiectul procurorului Sorin Armeanu

Andrei Bodean reclama cazuri de incalcare a Codului deontologic

La randul lui, Andrei Bodean (foto 2), de la DNA Constanta, se plange de:

- situatia posturilor vacante (niciuna dintre categoriile de personal din DNA nu are ocupare 100%);

- situatia achitarilor (acestea au depasit in 2017 procentajul de 10%);

- scaderea capacitatii de a pune in executare mandatele de supraveghere tehnica (in principal ca efect al Deciziei CCR nr. 51/2016);

- infrastructura tehnica precara a serviciilor teritoriale;

- incarcatura peste medie a procurorilor DNA;

- cazuri de incalcare a deontologiei

- campaniile anti-justitie si stirile false.

Amintim ca Lumea Justitiei a relatat ca atat Andrei Bodean, cat si Adina Florea sunt vizati de un dosar DNA privind infractiuni de trafic de influenta, abuz in serviciu, fals si favorizarea faptuitorului (click aici pentru a citi).

Redam principalele probleme identificate de catre Andrei Bodean:

“Situatia posturilor vacante

(…) niciuna din categoriile de personal din structura Directiei nu cunoaste un grad de ocupare de 100%, imprejurare de natura sa afecteze negativ activitatea fiecareia dintre aceste categorii. Situatia este cu atat mai evidenta in cazul functiilor de conducere, atat de la nivel central, cat si de la nivel teritorial, unde exista foarte multe posturi vacante, desi majoritatea este ocupata prin delegare. Aceasta stare de fapt este de natura sa produca efecte negative asupra activitatii structurilor cu functii de conducere vacante, prin imposibilitatea asigurarii unui management coerent si unitar pe durate medii si lungi de timp. Vacanta unor posturi de executie produce efecte negative indeosebi la nivelul serviciilor teritoriale unde numarul procurorilor este oricum relativ redus, iar neocuparea unui post atrage supraincarcarea procurorilor aflati in activitate, cu efecte negative asupra eficientei si randamentului acestora, in special in ceea ce priveste ritmicitatea activitatii de urmarire penala.

Situatia achitarilor

Una dintre vulnerabilitatile Directiei este reprezentata de numarul in crestere al solutiilor de achitare dispuse de instante. Numarul achitarilor a crescut in anul 2017, depasind cu putin procentul de 10%, desi in anii anteriori s-a situat sub acest prag. In 2017 au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decat dezincriminarea, iar 29 de inculpati au fost achitati ca efect al deciziei Curtii Constitutionale privind abuzul in serviciu. A scazut cu 9% numarul persoanelor achitate fata de anul 2016. Este necesara continuarea imbunatatirii standardelor de calitate ale investigatiilor noastre. Desi procentul de achitare este sub media europeana, se impune analizarea tuturor solutiilor de achitare, pentru a se stabili daca motivele achitarii sunt sau nu imputabile procurorilor.

Scaderea capacitatii de a pune in executare mandatele de supraveghere tehnica

Ca efect al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51/2016, capacitatea Directiei de a pune in aplicare mandate care privesc supravegherea video, audio sau prin fotografiere a scazut simtitor. Practic, intreg acest volum de activitate a fost mutat asupra Serviciului Tehnic din cadrul DNA, care nu poate raspunde, in mod eficient si in timp util, tuturor solicitarilor, supraaglomerarea personalului acestuia avand efecte negative asupra activitatii de urmarire penala. Mai mult: in lipsa personalului calificat in acest scop si a mijloacelor tehnice necesare, dupa publicarea deciziei mentionate, Directia nu a mai avut posibilitatea reala de a efectua activitati de supraveghere operativa, uneori cu efecte negative pentru activitatea de urmarire penala, procurorul de caz fiind lipsit de datele ce puteau fi obtinute pe aceasta cale.

Infrastructura tehnica a serviciilor teritoriale

Astfel, unele servicii teritoriale nu beneficiaza de acces la baza de date ECRIS, ceea ce ingreuneaza considerabil in special activitatea procurorilor de judiciar si a grefierilor. Cu titlu de exemplu, Serviciul Teritorial Constanta din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a obtinut acces la baza amintita de date abia in luna iulie a anului 2018. Anterior acestui moment, comunicarea datelor privind desfasurarea proceselor penale nu se realiza in format electronic, chiar si in cazurile in care termenele procedurale pentru efectuarea unor activitati erau foarte scurte (de 24 sau 48 de ore). In acelasi timp insa, Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta are acces la baza de date ECRIS inca din anul 2013.

O alta vulnerabilitate este generata de modul de punere in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica de catre serviciile teritoriale. Serviciile teritoriale din cadrul Directiei nu au posibilitatea tehnica de a pune in aplicare mandatele emise de judecatorii de drepturi si libertati, in mod direct, in cauzele pe care le instrumenteaza, aceasta activitate realizandu-se prin intermediul Serviciului Tehnic din cadrul Structurii Centrale, care efectueaza aceasta activitate pentru toate serviciile teritoriale. Aceasta situatie impiedica de cele mai multe ori folosirea eficienta si in timp util a metodelor de supraveghere tehnica, suporturile continand datele obtinute prin utilizarea acestor procedee probatorii fiind transmise de Serviciul Tehnic serviciilor teritoriale cu inerente intarzieri, generate de distanta geografica dintre ele.

In acelasi mod se pune problema si in cazul perchezitiilor informatice. Desi recent cateva servicii teritoriale au fost dotate cu mijloace tehnice care sa permita extragerea si analiza datelor obtinute cu ocazia perchezitiilor informatice, iar cate un ofiter de politie din cadrul acestora a fost instruit pentru a putea efectua aceasta activitate, celelalte servicii teritoriale ale DNA pot efectua perchezitii informatice numai la sediul Structurii Centrale a DNA. (...)

Incarcatura peste medie a procurorilor din cadrul Directiei

O alta cauza a disfunctiilor in activitatea Directiei o constituie numarul mare de dosare aflat in lucru la fiecare dintre procurorii care efectueaza urmarirea penala, fiind frecvente cazurile in care un procuror are de solutionat in acelasi timp peste 50 de dosare. (...)

Disfunctii in activitatea Directiei pot fi provocate si de existenta unor dosare vechi, cu atat mai mult cu cat acestea sunt de regula si cauze complexe care presupun un volum mare de lucru si, in consecinta, un timp mai mare de solutionare. Aceasta potentiala cauza perturbatoare a activitatii trebuie coroborata cu volumul mare de activitate al procurorilor care efectueaza urmarirea penala, dar si cu celelalte cauze care determina intarzieri in solutionarea dosarelor (durata necesara efectuarii rapoartelor de expertiza, audierea unui numar mare de persoane, atitudinea procesuala a partilor, timpul necesar studierii unui volum mare de inscrisuri etc).

Cazuri punctuale de incalcare a deontologiei profesionale

Au existat situatii ce tin de respectarea legii si a codului deontologic in interiorul institutiei si este importanta raportarea la aceste probleme prin dispunerea masurilor prevazute de lege. Este necesara efectuarea unor analize privind situatii de risc referitoare la lipsa de integritate sau incalcare a deontologiei profesionale si dispunerea si a unor reguli interne, mai stricte.

Campaniile anti-justitie si stirile false

In ultimul an, dezbaterile in spatiul public privind justitia si activitatea institutiilor judiciare au fost mai intense si mai ample. Uneori, activitatea Directiei a fost obiectul unor critici: atat din partea unor persoane care au detinut / detin functii in institutii publice, cat si din partea unor jurnalisti sau persoane private. Critica magistratilor (de altfel perfect admisibila in orice societate democratica) trebuie insa sa se bazeze pe elemente de fapt obiective si sa nu constituie prilej de formulare a unor acuzatii neadevarate sau imposibil de dovedit. Campaniile care se bazeaza pe acuzatii nereale au fost mai frecvente in ultima perioada, si fiind suprapuse uneori peste prezentarea unor situatii de incalcare a deontologiei la care am facut referire mai sus, au contribuit si ele la vulnerabilizarea Directiei”.

*Cititi aici proiectul procurorului Andrei Bodean

Nicolae Lupulescu denunta scurgerile de informatii din dosare

Revenind la lista candidatilor respinsi, mentionam ca principalele nereguli reclamate de catre procurorul militar Nicolae Lupulescu (foto 3), de la Sectia Parchetelor Militare din PICCJ, au in vedere:

- lipsa de experienta a unor procurori;

- numarul mare de posturi vacante si de delegari;

- comunicarea deficitara intre DNA si alte institutii

- scurgerea unor informatii din dosare

- savarsirea unor infractiuni sau abateri disciplinare de catre procurori

- criticile aduse de catre diversi procurori DNA unor legi sau proiecte de legi

- cresterea nejustificata a propunerilor de arestare preventiva

- prezentarea in ipostaze umilitoare a unor justitiabili

Nici trecutul generalului-maior Nicolae Lupulescu nu este lipsit de umbre. La finele lunii august 2018, maiorul SRI (r) scria pe Facebook ca procurorul Lupulescu s-ar fi laudat in fata sa ca este prieten cu generalul Florian Coldea (fost prim-adjunct al Serviciului Roman de Informatii), la care mergea frecvent. De asemenea, Florea afirma ca Lupulescu ar fi ajutat-o si pe Laura Kovesi la intocmirea lucrarii de doctorat (click aici pentru a citi).

Prezentam cele mai importante idei din proiectul procurorului militar Nicolae Lupulescu:

“1. Lipsa de experienta a unor procurori care, anterior incadrarii in aceasta structura, nu solutionasera cauze de complexitatea celor date in competenta Directiei Nationale Anticoruptie si nici nu aveau un background care sa justifice admiterea lor in aceasta structura. Motivarea lor de a-si desfasura activitatea in Directia Nationala Anticoruptie a fost mai degraba una de natura materiala, pecuniara (locatiile institutiei fiind mai atractive), si mai putin una profesionala, dedicata actului de justitie si loialitatii fata de institutie. Incadrarea unor procurori cu pregatire profesionala insuficienta a condus, in compensare, la o marire nejustificata a schemei de personal si a cheltuielilor aferente, afectand eficienta activitatii institutiei.

2. Existenta unor posturi vacante in functiile de conducere si ocuparea acestora prin delegari in cascada; din totalul celor 42 de posturi de conducere din Directia Nationala Anticoruptie, sunt vacante un numar de 29.

3. Comunicarea deficitara intre Directia Nationala Anticoruptie si unele institutii si autoritati publice, in special lipsa unui dialog constructiv si corect intre Directia Nationala Anticoruptie si Ministerul Justitiei, situatie ce a condus la o scindare a corpului magistrastilor si a alimentat sursele mass-media de denigrare a justitiei, cu incidente negative asupra increderii justitiabililor si populatiei in actul de justitie si in institutiile respective.

4. Scurgerea unor informatii din dosarele aflate pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie, transformarea lor in stiri mediatice si dezinformari, care au condus la slabirea eficientei urmaririi penale, prin dezvaluirea actelor procedurale aflate in pregatire sau desfasurare.

5. Repartizarea nejudicioasa a resurselor umane in teritoriu, fara sa se tina seama de zonele cu potential infractional marit. Astfel, s-a ajuns ca serviciile teritoriale sa fie incadrate cu un numar aproximativ egal de procurori, in conditiile in care exista diferente mari in volumul lor annual de activitate, respectiv in numarul de dosare inregistrate si solutionate.

6. Existenta unor dosare mai vechi de 3 ani de la data primei sesizari, solutionarea lor dupa o lunga perioada de timp, diminuand efectul preventiv-educativ al sanctiunilor pronuntate ulterior de instante.

7. Savarsirea unor infractiuni sau abateri disciplinare de catre procurori, situatie care a afectat imaginea institutiei si nivelul de incredere a populatiei in eficienta actului de justitie si a alimentat tensiunile in raporturile cu mass-media. Aceste aspecte au avut ca efect scaderea numarului de sesizari primite din partea cetatenilor.

8. Solutionarea cu precadere si conjunctural a unor cauze cu mare impact mediatic, in detrimentul altor cauze penale mai vechi sau in care au fost identificate pagube materiale considerabile. O structura specializata, similara Directiei Nationale Anticoruptie, respectiv DIICOT, cu o importanta la fel de mare in combaterea infractionalitatii si cu rezultate notabile, functioneaza eficient si in general discret, fara a alimenta constant unele canale mass-media cu stiri de senzatie.

9. Criticile aduse unor legi sau proiecte de legi de catre unii procurori sau de persoane din conducerea Directiei Nationale Anticoruptie, care au avut ca efect diminuarea increderii populatiei in autoritatea legii si au slabit respectul fata de puterea legiuitoare. Un magistrat este obligat sa respecte legea si sa o aplice, nu sa o critice, indiferent de opinia sa cu privire la acel act normativ.

10. Cresterea nejustificata a propunerilor de arestare preventiva, ajungandu-se in situatia de a se solicita luarea acestei masuri chiar si pentru presupusa savarsire a infractiunii de neglijenta in serviciu.

11. Supraestimarea eficientei unor unitati de parchet, a capacitatilor functionale ale unor servicii teritoriale si a aptitudinilor unor procurori, care a incurajat unele derapaje in atitudinea profesionala si morala a acestora, prin activarea principiului 'scopul scuza mijloacele'.

12. Prezentarea in ipostaze umilitoare a unor justitiabili, la intrarea si iesirea din sediile Directiei Nationale Anticoruptie (imaginile fiind preluate si difuzate de posturile de televiziune) si punerea unor persoane in situatii care le-au afectat imaginea publica, cu toate ca, pana la pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare, se bucura de prezumtia de nevinovatie. Oamenilor, indiferent de calitatea lor procesuala, trebuie sa li se respecte demnitatea, drepturile si libertatile prevazute de constitutie, iar componenta preventiva si eficienta actului de justitie nu trebuie realizate prin transformarea justitiabililor in vedete TV negative.

13. Instabilitatea, fluiditatea si hemoragia legislativa, factori externi si obiectivi, care au afectat activitatea curenta a institutiei, iar intarzierea, justificata doar politic, de a implementa deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei in legislatia penala au erodat eficienta actului de justitie si imaginea justitiei”.

*Cititi aici proiectul procurorului Nicolae Lupulescu

Gabriela Scutea se plange de neincrederea populatiei in actul de justitie

Totodata, procuroarea Gabriela Scutea (foto 4), de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, face o analiza SWOT a DNA, evidentiind cateva puncte slabe ale parchetului, printre care:

- complexitatea ridicata a cauzelor si operativitatea scazuta;

- abaterile de la cadrul deontologic.

In categoria amenintarilor, procuroarea Scutea mentioneaza:

- incoerenta legislativa;

- actiunile cu potential de afectare a independentei procurorilor si a sistemului judiciar in ansamblu;

- neincrederea manifestata de populatie in actul de justitie.

Amintim ca Lumea Justitiei a prezentat pe larg atat faptul ca Gabriela Scutea s-a numarat printre semnatarii infamului Protocol SRI-PICCJ din 2009, cat si faptul ca aceeasi procuroare (care isi datoreaza ascensiunea ministresei de trista amintire Monica Macovei) a luat nota 2,85 la verificarea cunostintelor despre jurisprudenta CEDO (click aici pentru a citi).

Iata cele mai importante idei relevate de catre Gabriela Scutea:

”Puncte slabe

- Complexitatea ridicata a cauzelor DNA impreuna cu operativitatea scazuta, in unele cazuri, conduce la pierderea eficacitatii si valorii probante a probelor; cauzele vechi sunt favorizate de discontinuitatea procurorilor desemnati pentru efectuarea urmaririi penale;

- Suspiciunile si abaterile de la cadrul deontologic cerut de lege produc 'unde de soc' si afectarea increderii in intreaga institutie si in managementul acesteia;

- Redactarea actelor procedurale, in unele cazuri, nu sprijina stabilirea fara echivoc a obiectului judecatii, cu consecinte privind evolutia cauzelor in camera preliminara.

Amenintari

- Incoerenta legislativa (mai ales in sfera non-penala, dar care determina punerea in discutie a chestiunilor prealabile);

- Actiunile cu potential de afectare a independentei procurorilor, dar si a sistemului judiciar in ansamblu sunt cvasi-majoritar legate de anchetele / masurile sale in legatura cu DNA;

- Cresterea duratei procedurilor ca o consecinta a unor prevederi modificateoare ale C. pr. pen. (procedura legislativa avansata);

- Perceptia publica defavorabila activitatii desfasurate de catre procurori si neincrederea manifestata de populatie fata de actul de justitie”.

*Cititi aici proiectul procuroarei Gabriela Scutea

Paula Tanase condamna numarul urias de achitari

Dupa cum spuneam, o nota aparte face procuroarea Paula-Nicoleta Tanase (foto 5), de la Parchetul Curtii de Apel Galati, care in proiectul de management intocmeste un devastator bilant al ticalosiilor comise de catre DNA in mandatul Laurei Kovesi. Principalele neajunsuri semnalate de catre magistrat la nivelul DNA se refera la:

- existenta protocoalelor secrete

- asa-numita “justitie televizata”

- numarul ridicat de achitari definitive si de dosare nesolutionate

- folosirea excesiva a masurilor de supraveghere tehnica

- selectarea in DNA a unor procurori fara experienta, cu grad profesional de parchet de judecatorie

- prezenta unor procurori DNA in incinta unor ambasade, precum si legaturi nepermise ale unor magistrati cu diversi oameni politici

- caracterul “festivist si formal” al bilanturilor.

Redam ideile esentiale din planul de management al Paulei Tanase:

“1. Existenta protocoalelor de genul celui incheiat intre PICCJ-ICCJ-SRI, care viza evident si activitatea DNA, sau mai ales activitatea DNA, act ce adauga in mod nepermis la lege (…)

2. Efectuarea anchetelor penale cu incalcarea flagranta a legii. Anchete selective (…)

3. Fenomenul 'justitiei televizate', de mediatizare excesiva si cu regularitate, a unor acte specifice fazei de urmarire penala, etapa nepublica a procesului penal (...)

4. Lipsa independentei reale a procurorilor si imixtiunea de orice natura in activitatea acestora (...)

5. Numarul achitarilor definitive dispuse de instantele judecatoresti (...)

6. Numarul exagerat de dosare nesolutionate. Operativitatea scazuta in solutionarea cauzelor DNA (...)

7. Costuri foarte mari aferente functionarii institutiei (...)

8. Folosirea excesiva a masurilor de supraveghere tehnica (...)

9. Politica de personal. Selectarea in DNA a procurorilor lipsiti de experienta, cu grad profesional de parchet local. Delegarea excesiva si pe perioade lungi (...)

10. Prezenta din ce in ce mai insistenta a procurorilor din conducerea DNA si a unor procurori cu functii de executie in incinta ambasadelor (...)

11. Legaturi nepermise cu oameni politici (...)

12. Bilanturile au caracter festivist si formal, de asa maniera incat si ordinea luarii de cuvant, durata si tema acestora este in cele mai multe cazuri prestabilita. (...)

13. Increderea scazuta a populatiei in justitie si in institutia DNA”.

*Cititi aici proiectul procuroarei Paula Tanase

sursa foto Armeanu: adevarul.ro

sursa foto Bodean: evz.ro

sursa foto Lupulescu: ancmrr.ro

sursa foto Tanase: evz.ro