Vine tavalugul peste Inalta Curte de Casatie si Justitie! Dupa balbaiala generala a sefei Inaltei Curti, Cristina Tarcea pe completele specializate, dupa refuzul manifestat de judecatorii supremi de a clarifica la Curtea Constitutionala legalitatea Completelor de 3 judecatori de la ICCJ, si dupa decizia presedintelui Comisiei juridice din Camera Deputatilor, Florin Iordache, de a sesiza CCR cu privire la modalitatea de constituire a completelor de 3 judecatori, Inalta Curte este pusa in situatia de a-si recunoaste propriile greseli in fata justiabililor, care cer in instanta anularea solutiilor de condamnare pronuntate de completele constituite nelegal.

Prima contestatie in anulare fata de o solutie de condamnare pronuntata de un Complet de 3 de la Inalta Curte a fost formulata in cauza nr. 2618/2/2014, cunoscuta in spatiul public ca dosarul fostului presedinte ANRE si fost senator UDMR, Olosz Gergely, in care completul de 3 format din judecatorii Ionut Matei, Ioana Bogdan si Alina Ioana Ilie a decis, in 20 decembrie 2018, condamnarea definitiva a acestuia la 3 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta in forma continuata. In acelasi dosar au mai fost condamnati alaturi de Olosz Gergely si Ion Bircina, la 1 an si 4 luni inchisoare cu executare, Costin Iliescu la 1 an si 4 luni inchisoare cu suspendare, Catalin Stan la 2 ani cu suspendare si Ovidiu Ionel Badea la 1 an cu suspendare.

Joaca de-a judecata la Inalta Curte

Cauza senatorului Olosz Gergely, in prezent aflat in Budapesta dupa ce a fugit din tara, a fost in atentia opiniei publice din 2012, in presa aparand inca de la trimiterea in judecata (2 octombrie 2012) pasaje ample, insotite de stenograme, din rechizitoriul semnat de procurorul DNA Marius Vartic si confirmat de seful Sectiei a II-a din DNA (la acea data), procurorul Doru Tulus.

Aparitia stenogramelor si a importante pasaje din rechizitoriu a fost insa una dintre cele mai mici probleme din aceasta speta, care se transforma, pe zi ce trece, intr-o bomba cu ceas. Sustinem aceasta intrucat, astfel cum ne amintim, dosarul fostului presedinte al ANRE Olosz Gergely s-a plimbat intre instante, a fost judecat fara competenta si s-a finalizat, astfel cum vom prezenta in continuare, cu condamnari pronuntate de un complet constituit nelegal.

Concret, dosarul fostului senator si presedinte ANRE Olosz Gergely a ajuns prima data la Inalta Curte in octombrie 2012, sub nr. 6313/1/2012, fiind repartizat judecatorilor Cristina Rotaru, Ioana Bogdan si Ionut Matei. Dupa cinci termene de judecata, Completul de 3 format din judecatorii Rotaru, Bogdan si Matei a decis ca instanta suprema nu mai are competenta sa judece cauza, dat fiind ca Olosz Gergely demisionase din Parlament, astfel ca la data de 17 mai 2013 au dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti.

Judecatorul Mitu Stegaru de la TMB o intrece pe Cami

Ajuns la Tribunalul Bucuresti, dosarul privindu-i pe Olosz Gergely, Bircina, Iliescu, Stan si Badea a fost repartizat judecatorului Mitu Stegaru, formandu-se astfel cauza nr. 19977/3/2013. Cu o repeziciune care ar face-o invidioasa si pe judecatoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucuresti (care a solutionat dosarul Telepatia intr-o luna si o saptamana), judecatorul Mitu Stegaru s-a pus pe judecat, astfel ca in doar 19 zile, timp in care a acordat 5 termene de judecata, a solutionat dosarul lui Olosz Gergely pronuntand, la fond, condamnarea la 7 ani de inchisoare cu executare a acestuia din urma (Click aici pentru a citi).

Din informatiile pe care le detinem, in cele 19 zile de "judecata", Mitu Stegaru nu a dispus nici macar o minima verificare pentru a vedea daca sunt indeplinite criteriile de competenta ale instantei, nu a cerut nici macar un act de identitate pentru verificarea datelor persoanelor trimise in judecata. A pronuntat solutia in fond si a trimis rapid dosarul la Curtea de Apel Bucuresti pentru faza apelului.

Surpriza insa! In apel, la CAB, s-a constatat ca Tribunalul Bucuresti nu era competent sa judece dosarul, intrucat fostul senator Olosz Gergely detinea si calitatea de avocat, lucru care atragea competenta in prima instanta a Curtii de Apel Bucuresti.

Pe cale de consecinta, judecatoarea Risantea Gagescu, cea careia i-a fost repartizat spre solutionare dosarul lui Olosz Gergely a inceput judecarea fondului cauzei, dispunand efectuarea cercetarii judecatoresti, astfel cum prevede legea. Acest lucru pare insa ca nu a fost pe placul DNA, din moment ce, astfel cum ne amintim, judecatoarea Risantea Gagescu s-a ales cu recuzari din partea procuroarei de sedinta de la DNA Luiza Capatana. Aceasta din urma a reclamat ca judecatoarea Gagescu "incalca principiile de independenta si impartialitate", pentru ca, pe scurt, le pune prea multe intrebari inculpatilor din dosar.

Astfel cum Lumea Justitiei a prezentat inca din 2015, cererea de recuzare formulata de DNA impotriva judecatoarei Risantea Gagescu a fost respinsa de judecatoarea Daniela Panioglu (Click aici pentru a citi). Ulterior insa, judecata a continuat in acelasi ritm, fiind audiati martori si administrate probe, insa nu pentru mult timp, caci, cumva, judecatoarea Risantea Gagescu a fost mutata de la Sectia I, la Sectia a II-a a Curtii de Apel Bucuresti, lucru care a determinat inlocuirea sa din dosar cu judecatoarea Raluca Mihalea Andras. Nefiind nici in aceasta etapa reluata faza cercetarii judecatoresti, data fiind schimbarea componentei completului de judecata, cauza a continuat sa fie judecata de Andras, care a si pronuntat in data de 3 martie 2016 sentinta penala nr. 40F prin care a dispus condamnarea lui Olosz Gergely la 3 ani inchisoare cu executare.

Inalta Curte are doar patru judecatori

Odata pronuntata sentinta de catre judecatoarea Andras de la Curtea de Apel Bucuresti, dosarul lui Olosz Gergely a fost trimis pentru judecarea apelului la Inalta Curte de Casatie si Justitie unde, ce sa vedeti, a fost repartizat spre a fi solutionat completului de judecata format din judecatorii Ioana Alina Ilie, Cristina Rotaru si Ioana Bogdan.

Practic, s-a ajuns de unde s-a plecat, in octombrie 2012, cand dosarul a fost trimis in judecata de procurorul DNA Marius Vartic si repartizat judecatorilor Cristina Rotaru, Ioana Bogdan si Ionut Matei. In formula Ilie-Rotaru-Bogdan, desi se impuneau abtineri si recuzari pe banda rulanta, dosarul a continuat sa fie judecat mai bine de un an, pana cand judecatoarea Cristina Rotaru a fost numita presedinte al Institutului National al Magistraturii.

Ei, si acum incepe partea a doua-a a show-ului in acest dosar, caci dupa ce judecatoarea Cristina Rotaru a plecat la INM, aceasta a fost inlocuita in completul de judecata, prin "completare" cu judecatorul Ionut Matei. Acelasi Ionut Matei care a intrat in cauza si in 2012, pana cand dosarul sa fie trimis la TMB. Astfel, in noua componenta formata din judecatorii Ionut Matei, Ioana Bogdan si Alina Ioana Ilie, Inalta Curte a pronuntat in 20 decembrie 2018 decizia definitiva de condamnare a intregului "lot" din dosarul lui Olosz Gergely.

Totusi, dincolo de particularitatile referitoare la modul de "completare" a completului in timpul judecatii, prin inlocuirea manuala a judecatoarei Cristina Rotaru – plecata la INM – cu judecatorul Ionut Matei, fara a se dispune reluarea cercetarii judecatoresti, cauza prezinta o alta particularitate care in prezent face obiectul unei contestatii in anulare.

Contestatia in anulare, unica solutie

Conform documentelor in posesia carora Lumea Justitiei a intrat, in data de 16 ianuarie 2019 a fost inregistrata la Inalta Curte contestatia in anulare formulata de Ion Bircina, prin avocatul Flavius Craznic, in care se solicita anularea Deciziei nr. 346/A din 20 decembrie 2018, prin care acestia au fost aruncati dupa gratii, invocandu-se nelegalitatea solutiei, avand la baza modul de compunere a instantei de apel.

Concret, potrivit contestatiei in anulare formulata in dosarul nr. 2618/2/2014 de la Inalta Curte, se invoca faptul ca instanta de judecata formata din judecatorii Ionut Matei, Ioana Bogdan si Alina Ioana Ilie nu a fost compusa potrivit legii, ci cu incalcarea dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, care stabileste ca "la inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor ICCJ, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora".

In contestatia in anulare formulata la ICCJ in dosarul in care a fost condamnat si Olosz Gergely se arata astfel ca Inalta Curte nu a respectat dispozitiile Legii nr. 304/2004, in ce priveste compunerea completelor de 3 judecatori, "intrucat presedintii de sectii au intocmit listele cu alcatuirea completurilor de 3 judecatori si nicidecum Colegiul de conducere al ICCJ, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia".

In schimb, conform Hotararii nr. 80 din 12 decembrie 2017, Completele de judecata pe anul 2018 s-au intocmit de presedintele Sectiei penale, care a inaintat-o spre aprobare Colegiului de conducere al ICCJ, incalcandu-se astfel art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004:

"Avand in vedere faptul ca Legea nr. 304 din 2004 stabileste in mod imperativ regulile privind organizarea judiciara in Romania, rezulta fara putinta de tagada ca presedintii de sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu au dreptul sa propuna alcatuirea completurilor de judecata.

Or, imprejurarea nelegala anterior precizata se regaseste si in cazul pronuntarii Deciziei nr. 364/A din 20 decembrie 2018 a Ialtei Curti de Casatie si Justitei in dosarul nr. 2618/2/2014 referitor la contestatorul Ion Bircina. Astfel, acesta nu a fost judecat de o instanta de judecata compusa potrivit legii, ci de o instanta de judecata compusa potrivit unor reglementari administrative aflate in contradictie cu Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciara, imprejurare care afecteaza in mod iremediabil dreptul la un proces echitabil, fiind deplin justificata admiterea contestatiei in anulare si rejudecarea cauzei de un complet de judecata constituit potrivit legii".

In editiile urmatoare Lumea Justitiei va prezenta pe larg mai multe detalii despre modul in care s-a efectuat judecata in dosarul lui Olosz Gergely, care au fost "probele" cheie, cum au fost acestea obtinute si de catre cine.

Publicam in continuare pasaje relevante din Contestatia in anulare formulata de avocatul Flavius Craznic: