Dragos Tanase (foto) conduce de trei ani, cu o mana de fier, compania “Rosia Montana Gold Corporation” si este, dupa cum o dovedeste munca depusa zi de zi, un tanar cu o mare ambitie, care vrea sa vada realizat proiectul din zona miniera a Apusenilor, unde locuitorii asteapta, de o gramada de ani, o minune care sa le faca viata mai buna si aerul mai curat. Tanase a ajuns managing director la RMGC dupa 10 ani in care a lucrat, mai intai, dupa absolvirea Academiei de Studii Economice din Bucuresti, la Ministerul Finantelor. Apoi, a fost timp de trei ani, consultant in afaceri la Arthur Andersen (una dintre cele mai puternice companii de consultanta si audit). Inca sapte ani, din 2001 pana in 2008, Dragos Tanase a fost Chief financial officer la UPC Romania, iar din 2008, dupa doar doua luni pe functia de vicepresedinte al RMGC a ajuns managing director al companiei. Dragos Tanase are si un master in audit si management financiar, iar studiile si experienta capatata pana acum reprezinta un cumul pe care multi mizeaza acum pentru implementarea proiectului “Rosia Montana”. Numai ca proiectul “Rosia Montana” are si el dusmanii lui. Sunt voci care se ridica impotriva acestui proiect, sunt manifestari ONG-iste in Justitie, care vor sa puna “talpi” sau sa intarzie demararea exploatarii. In legatura cu aceasta situatie, dar si pentru ca mai sunt multe lucruri importante de spus despre proiectul “Rosia Montana”, Lumeajustitiei.ro a solicitat un interviu chiar directorului general al RMGC, care a acceptat sa raspunda intrebarilor noastre la finele saptamanii trecute.

Sunteti, din 2008, directorul general al companiei Rosia Montana Gold Corporation. De atunci au trecut trei ani. Cand ati preluat compania, debordati de optimism. Cat a inaintat proiectul in acesti ani?

Sunt in continuare la fel de optimist ca la inceput. Romania are un potential imens in resurse in domeniul exploatarii resurselor minerale si sunt convins ca industria miniera va reporni si va fi una din principalele industrii ale Romaniei in urmatorii ani. In acest context, proiectul Rosia Montana va merge mai departe si va fi un motor de dezvoltare a Muntilor Apuseni.

In Romania, exista pareri si pareri despre acest proiect. In declaratiile anterioare pe care le-ati facut, catalogati proiectul drept unul tehnic si pregatit perfect, pana la cele mai mici detalii. Puteti sa explicati, mai putin tehnic, pe intelesul tuturora, de ce acest proiect reprezinta un pas mare pentru economia romaneasca?

Proiectul Rosia Montana va avea un aport la PIB de aproape 1%. Acest impact economic se va concretiza in peste 6000 de locuri de munca, directe si indirecte pe perioada constructiei, cu o investitie straina directa de pe 1 miliard de dolari in urmatorii doi ani, in plus de cei aproape 500 milioane dolari cheltuiti pana azi, si in stimularea economica a sute de intreprinderi mici mijlocii si mari din domeniile conexe cele a mineritului. Toate acestea, pe termen lung, vor aduce un input economic direct de 4 miliarde de dolari, iar daca includem si efectul indirect de multiplicare in economie prin afacerile conexe, impactul estimat va fi mai mare de 19 miliarde de dolari in viitorii 20 ani. In plus, fata de impactul economic, acest proiect salveaza practic o comunitate de la saracie, asta e realitatea oricat ar vrea unii sa o ascunda. Comunitatea din Rosia Montana a fost si este o comunitate miniera veche de 2000 de ani. Daca mergi in acele locuri si vorbesti cu oamenii, indiferent ca vorbesti cu batrani, tineri, femei, barbati, toti iti spun povesti mineresti si iti vorbesc despre minerit. De aceea, a dezvolta un proiect minier acolo este un lucru cat se poate de natural. Tocmai pentru ca sunt din tata in fiu mineri, ei au fost primii care au inteles beneficiile proiectului pe termen lung, si de aceea ei le sustin. Tocmai de aceea, aceasta comunitate are legitimitatea de a se pronunta pe acest proiect si nu vreun ONG de la Bucuresti sau din alta parte a lumii.

Ce suparari aveti vizavi de perceptia pe care unii o au despre proiectul Rosia Montana? Pentru anumite persoane, el este doar o goana dupa aur. Altii, printre care si politicieni, dar mai ales europarlamentari, pun tot felul de obstacole. Ce interese credeti ca sunt la mijloc?

Este surprinzator cum unii oameni refuza sa inteleaga argumentele logice referitoare la acest proiect. Refuza sa accepte beneficiile si se opun unui proiect care poate aduce avantaje economice, culturale si sociale. Am intalnit des persoane care se opun proiectului in baza unor mituri sau perceptii false larg raspandite. Este cumva de inteles opozitia lor prin faptul ca aceste persoane nu au o informare completa asupra acestui proiect pentru a avea o opinie educata. Ce ma surprinde este faptul ca atunci dupa ce prezentam toate argumentele proiectului, cele mai multe persoane ajung fie la neutralitate, fie devin sustinatori ai proiectului. Dar exista si persoane care, desi le sunt prezentate toate argumentele, continua sa se opuna. Daca au alte motive in spatele opozitiei, nu stiu, eu nu pot sa speculez.

In ultimele zile a existat un atac sustinut la adresa europarlamentarului Adina Valean, sotia presedintelui PNL Crin Antonescu, care a fost acuzata ca a devenit un sustinator al proiectului, desi la inceput a fost unul din opozantii lui. Multi nu au avut o explicatie, intrebandu-se daca nu cumva in spatele acestei schimbari ar exista o apropiere financiara a RMGC fata de Adina Valean. Cum comentati?

RMGC nu finanteaza partide politice sau politicieni. Nu a finantat niciodata si nu le va finanta. Avand in vedere ca Uniunea Europeana se orienteaza si emite politici de exploatare a resurselor minerale pe continent (de exemplu Raw Materials Innitiattive) care incurajeaza dezvoltarea mineritului in Europa, in acest context europarlamentarul Adina Valean a organizat o dezbatere despre modul in care industria miniera se poate dezvolta, respectand in acelasi timp criteriile de dezvoltare durabila si standartele de siguranta a mediului. In cadrul dezbaterii au fost invitati diversi reprezentanti, inclusiv membrii ai Comisiei Europene (DG Environement si DG Enterprise). Rosia Montana a fost un studiu de caz prezentat in cadrul acelei dezbateri. Noi nu stim ca Adina Valean sa fi facut vreo actiune de lobby sau de sprijin a proiectului sau a industriei miniere.

Sunt ONG-uri care acuza ca s-ar putea produce un dezastru ecologic prin otraviri cu cianuri. Totusi, acest proiect avea nevoie de niste avize extrem de importante de la factorii decidenti in acest domeniu. Ce spun specialistii? Care sunt contraargumentele?

La Rosia Montana este un dezastru ecologic astazi, cand dupa 50 de ani de minerit, avem doua cariere rudimentar, doua cariere deschise, nereabilitate ecologic, 18 hale de steril, apele poluate intr-o asemenea masura incat nu exista flora si fauna subacvatica. Dezastrul este azi, iar ONG-urile nu fac nimic pentru a elimina acest dezastru. Proiectul nostru a fost gandit la cele mai inalte standarte posibile azi in industria miniera, va exploata aurul de la Rosia Montana cu tehnologii moderne, in care grija pentru mediu este prioritatea absoluta. La final, vom reabilita complet mediul, inclusiv pana la epuizarea resursei, vom elimina dezastrul ecologic actual si vom reabilita complet mediul. Vom lasa totul verde. Multi ne intreaba ce se intampla daca dam faliment. Raspunsul e simplu. Noi o sa punem banii jos, ca o garantie de reabilitare a mediului. Orice s-ar intampla, acesti bani sunt la dispozitia statului si vor acoperi in totalitate costurile de reabilitare. Deci, nimeni nu trebuie sa se ingrijoreze, riscul este zero.

Este adevarat ca Parlamentul European a interzis tehnologia cu cianura, asa cum sustin unii opozanti? Unde este cianura folosita astazi in Uniunea Europeana si in lume?

Parlamentul European a emis o declaratie fara putere juridica, prin care recomanda Comisiei Europene sa investigheze tehnologiile de extractie a aurului. Comisia Europeana, cea care are puterea de reglementare in domeniu si nu Parlamentul European, a raspuns deja, precizand faptul ca Comisia Europeana a studiat acest domeniu timp de 6 ani si l-au legiferat prin Directiva 2006/21/CE - privind deseurilor miniere, transpusa in Romania prin HG 856/2008. Aceasta directiva permite folosirea tehnologiei cu cianura, dar reglementeaza continutul de cianura la cel mai mic nivel din lume – 10 miligrame/litru. In restul lumii, limitele sunt undeva intre 50-150 miligrame/litru. Proiectul nostru de la Rosia Montana este gandit mult mai strict chiar si decat Directiva europeana, undeva la un maxim de 5-7 miligrame pe litru.

Am gasit unele declaratii aparute anterior in presa, dintre care una interesanta, a doamnei Stefania Simion, de la Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, care spune asa: „Noua, ONG-urilor, ne place sa ne judecam si ne vom judeca mult timp de acum inainte” – (citata de ziarul Unirea din Alba Iulia in 21 ianuarie 2010. Sunt ONG-urile cele care va dau in judecata, in mod traditional? Daca da, de ce? Care sunt ONG-urile cele mai active din acest punct de vedere?

In lipsa de argumente, ONG-uri fara nicio legatura cu zona Rosia Montana folosesc ca tactica lansarea unei avalanse de litigii impotriva proiectului sau a autoritatilor emitente de autorizatii si permise. Ceea ce nu spun ONG-urile insa este ca noi am castigat marea majoritate a acestor procese. In ultimele 15 luni ni s-a dat castig de cauza in 10 din 11 litigii majore. Aceste ONG-uri sunt interfata aceluiasi grup de oameni condusi din spate de Stephanie Roth din Elvetia.

Fundatia Soros a avut si ea niste declaratii in acest sens, insinuand, in ianuarie 2010, ca Justitia se va opune proiectului. Gabriel Petrescu de la Fundatia Soros spunea urmatoarele: „Acest proiect nu poate avea sorti de izbanda. Am incredere in Justitia din Romania” Ce s-a intamplat anul trecut si in acest an, din punct de vedere juridic? Dvs. cata incredere aveti in Justitia din Romania?

Domnul Petrescu spunea, printre altele, ca noi nu ne-am fi platit niste milioane de dolari impozit pe profit. Acelasi domn Petrescu uita sa mentioneze ca aceasta companie nu a avut niciodata profit, desi nu avea cum sa plateasca impozit, iar faptul ca statul roman a confiscat o suma importanta in perioada 2008 din conturile RMGC, a fost un abuz. Intre timp, noi am dovedit in justitie ca am avut dreptate si ca, logic, nu poti plati impozit pe profit daca nu ai venituri. Faptul ca am castigat marea majoritate a proceselor de pana acum ma face sa cred ca Justitia romana functioneaza.

Ati avut discutii recente la nivel european? Care este opinia reprezentantilor europeni?

UE incurajeaza dezvoltarea mineritului pe continent. In acest sens s-au lansat o serie de initiative. Fara minerit nu exista dezvoltare economica. Toata lumea vorbeste de energie verde, ONG-urile care critica proiectul Rosia Montana, omit sa spuna ca toate aceste centrale eoliene care asigura energia verde sunt fabricate cu metale extrase de pe urma exploatarilor miniere. Din fericire, UE are o intelegere superioara ONG-urilor, la nivel european, toate statele consuma 180 milioane de tone de materii prime si materiale anual. In UE se produc anual doar 30 de milioane de tone. UE nu este competitiva pe termen lung, daca nu reuseste sa dezvolte industria economica pe continent, in contextul unui razboi economic, geostrategic, la nivel mondial, pentru accesul la resurse, precum si daca nu va stimula dezvoltarea mineritului pe continent.

Exista in zona oameni care detin pamanturi fara de care proiectul nu se va putea derula. Ce solutii ati antamat pe aceasta problema?

Toata lumea ne-a spus la inceput ca nu vrea sa vanda, dar foarte multi care au spus asta au revenit, pentru ca noi avem un program de relocare extrem de competitiv, care ofera nu doar bani pentru o proprietate, noi oferim o viata mult mai buna, intr-o noua locatie. Am cumparat pana acum 80% din proprietati si credem ca vom achizitiona si restul de 20%, mizand pe faptul ca oamenii sunt foarte multumiti.

Dar cu privire la monumentele istorice? Care este solutia RMGC? Profesorul Ioan Piso de la Cluj sustine sus si tare ca distrugeti patrimoniul din zona. Care este punctul dvs. de vedere?

Oricine merge la Rosia Montana constata ca fara investitii semnificative patrimoniul se autodistruge chiar astazi. Niciunul dintre opozantii proiectului nu vine cu solutii de salvare a patrimoniului. Noi vom salva patrimoniului prin investitii semnificative din banii rezultati din exploatarea miniera. Vom reamenaja un complex de galerii romane pentru vizitare, care astazi sunt inaccesibile. Vom reabilita complet centrul istoric al localitatii Rosia Montana, inclusiv cele 41 de case monument istoric din zona. Avem o serie de programe, unele demarate deja, de investii in patrimoniul cultural din zona, cum ar fi fosta primarie si fosta scoala din comuna, azi colapsate, pe care intr-un an de zile le reabilitam complet. Acordam sprijin tuturor bisericilor din zona pentru eventualele nevoi. Am amenajat un muzeu al mineritului in centrul Rosia Montana, unde expunem rezultatele celui mai complex program de cercetare arheologica din istoria Romaniei – Alburnus Maior.

Multi au ideea preconceputa ca proiectul RMGC va fi unul numai de imbogatire a companiei. Ca lucrurile sa fie limpezi, va punem o intrebare clara: care va fi castigul statului roman din exploatarea minereului aurifer in zona?

Economia Romaniei va beneficia de peste 4 miliarde de dolari. Din acesti 4 miliarde, 1,8 miliarde vor merge la bugetul de stat, dividentul net calculat pentru investitorul Gabriel Resources este de 1,3 miliarde dolari. Este evident ca beneficiul major va merge catre economia Romaniei. Practic, statul va castiga mai mult, in conditiile in care nu investeste niciun leu! Este ceea ce ONG-urile se fac ca nu vad.

Scenariul post-proiect creionat de unele ONG-uri este apocaliptic: munti distrusi, un lac de cianuri si mii de someri. Dumneavoastra cum vedeti zona peste 20 ani? Ce garantii au romanii ca tot ceea ce spuneti dumneavoastra se va intampla intocmai?

Peste 20 de ani totul va fi verde, iar obiectivele de patrimoniu reabilitate, impreuna cu programul de dezvoltare durabila realizat impreuna cu comunitatea. Comunitatea va dezvolta alte activitati, in principal turismul care va aduce beneficii pe termen lung. Sunt multe exemple, in strainatate. de mine reabilitate economic si transformate in obiectiv turistice, care creaza venituri semnificative pentru comunitatile respective. De exemplu, mina Erzberg din Austria, unde comunitatea traieste in urma turismului adus de exploatarea miniera.

Cand veti socoti ca v-ati incheiat misiunea la Rosia Montana?

Cand voi vedea mina in exploatare, patrimoniul reabilitat si turistii vizitand masiv localitatea. Si asta se va intampla in urmatorii patru-cinci ani.