Avem in opinia noastra inca o confirmare ca actualul Consiliu Superior al Magistraturii este cel mai prost CSM din istorie, chiar mai prost decat CSM-ul lui Vasilica Danilet. Membrii CSM – e drept parte dintre ei – au reusit performanta de a-si pune in cap avocatii a doua oara in decurs de doar cateva luni. Caci avocatii din intreaga tara s-au revoltat impotriva CSM, zis si “Cotetul Superior al Magistraturii”, pe care il acuza de incalcarea legii.

Dupa ce in vara acestui an Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si zeci de barouri din tara s-au ridicat contra CSM ca urmare a faptului ca o serie de judecatori din Consiliu facusera scut impotriva judecatoarei care il amendase pe avocatul Gheorghe Potomeanu caruia i se facuse rau in sala, in paralel cu lansarea unor acuzatii la adresa UNBR si a barourilor (click aici pentru a citi), noul conflict reizbunceste tot din cauza CSM. De aceasta data de vina este o decizie stupefianta luata de cativa judecatori din CSM, decizie care pactic incalca in mod grav legea, asa cum avocatii acuza. Concret, in 3 noiembrie 2020, Comisia nr. 2 din CSM a confirmat practica instantelor de a mentine delegatiile avocatilor din oficiu chiar si dupa prezenta aparatorilor alesi. Totul intamplandu-se cu ignorarea art. 91 alin. (4) din Codul de Procedura Penala (CPP) care prevede ca “Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales”.

Mai mult, in mod cat se poate de arogant, Comisia nr. 2 a CSM a respins propunerea judecatoarelor Gabriela Baltag si Evelina Oprina de a fi declansate discutii si consultari cu UNBR pe aceasta tema, explicand ca problema nu e treaba avocatilor. Iar acest refuz, impreuna cu decizia de a confirma practica instantelor prin care avocatii din oficiu sunt mentinuti si dupa prezenta aparatorilor alesi, a determinat reactii extrem de critice din partea avocatilor. Pana in prezent si-au exprimat punctele de vedere Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR), Baroul Cluj, Baroul Timis, Baroul Alba si Baroul Bistrita-Nasaud, urmand ca reactii similare sa apara si in zilele urmatoare din partea altor barouri.

Foarte important de precizat este ca toate aceste decizii scandaloase sunt luate cu ajutorul celui care este dat ca sigur drept viitor sef al CSM. Ne referim la judecatorul Bogdan Mateescu, impins de la spate, chiar din CSM, sa preia conducerea Consililui.

Inainte de a va prezenta decizia Comisiei nr. 2 si reactiile UNBR si ale barourilor, iata componenta comisiei care a declansat furia avocatilor:

-Mariana Ghena (coordonator);

-Margareta Nicoleta Tint;

-Lia Savonea;

-Andrea Chis;

-Evelina Oprina;

-Gabriela Baltag;

-Bogdan Mateescu;

-Mihai Balan;

Prezentam solutia Comisiei nr. 2 CSM luata cu opinia minoritara a judecatoarelor Gabriela Baltag si Evelina Oprina:

“Obiectul lucrarii: Nota privind punctele de vedere exprimate de instantele judecatoresti ca urmare a aspectelor semnalate de doamnele judecator G.B. si E.M.O., membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Solutia Comisiei: Cu majoritate, Comisia a luat act de punctele de vedere transmise instantele judecatoresti cu privire la aspectele semnalate de doamnele judecator G.B. si E.M.O., membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodata, referitor la aplicarea dispozitiilor art. 91 alin. 4 din Cpp, invocate la pct 1 din cererea doamnelor judecator GB si EMO, membri CSM, Comisia cu majoritate, nu a constatat existenta unei practici neunitare, ci a unei practici consolidate, instantele aratand in mod unitar ca se impune mentinerea delegatiei aparatorului din oficiu pentru a se asigura asistenta juridica efectiva pe parcursul procesului penal, in situatii exceptionale constatate de completul de judecata.

De asemenea, Comisia, cu majoritate, a apreciat ca nu se impune discutarea acestui aspect cu conducerea UNBR intrucat modalitatea de aplicare a legii in procesul penal si masurile dispuse in cadrul acestuia sunt atributul exclusiv al instantelor de judecata.

Comisia a constatat ca nu exista o problematica generalizata cu privire la relatia judecatorilor cu alti participanti la infaptuirea actului de justitie, inclusiv avocati, si ca se impune continuarea dialogului interinstitutional cu UNBR si barourile judetene, cu respectarea competentelor fiecarei parti, in scopul identificarii si remedierii eventualelor situatii punctuale, izolate de inadecvare.

De asemenea, Comisia a apreciat cu necesitate continuarea dialogului interinstitutional cu UNBR si cu barourile judetene in scopul consolidarii relatiilor de parteneriat si a increderii in justitie.

Opinia minoritara a fost in sensul ca se impune dezbaterea aspectelor semnalate in cadrul unor intalniri interinstitutionale cu reprezentantii UNBR si ai barourilor, in scopul stabilirii unei modalitati unitare de aplicare a dispozitiilor legale invocate, inclusiv diseminarea concluziilor in cadrul activitatilor de formare continua a judecatorilor la nivelul Institutului National al Magistraturii si al Sectiilor penale ale instantelor. De asemenea, s-a apreciat ca este necesara reluarea dialogului interinstitutional intre Consiliul Superior al Magistraturii si reprezentantii UNBR in scopul cresterii credibilitatii si obiectivitatii actului de justitie.

De asemenea, s-a exprimat si opinia in sensul efectuarii unei analize de etapa sub aspectul utilitatii Ghidului de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, in special avocati, adoptat prin Hotararea CSM nr. 28/19.12.2019 si asumat de UNBR prin hotararea Comisiei Permanente nr. 264/16.12.2019 si UNEJ prin Hotararea Consiliului Uniunii nr. 2310/27.09.2019, aspect care s-a apreciat a fi analizat dupa incheierea procedurii de diseminare a acestuia”.

Reactia UNBR:

“UNBR isi mentine ferm pozitia fata de aplicarea stricta, de catre instante, a art. 91 alin. (4) din Codul de Procedura Penala: ‘Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.’

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) isi mentine pozitia clara si constanta pe care a avut-o public fata de aplicarea stricta a art. 91 alin. (4) din Codul de Procedura Penala (CPP) care prevede ca ‘Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales’.

UNBR a luat act cu ingrijorare de Minuta Consiliului Superior al Magistraturii din data de 3 noiembrie 2020, care valideaza o interpretare vizibil eronata a dispozitiilor art. 91, alin. (4) Cod Procedura Penala, potrivit carora ‘se impune mentinerea delegatiei aparatorului din oficiu pentru a asigura asistenta juridica efectiva pe parcursul procesului penal in situatii exceptionale constatate de completul de judecata’.

Consideram ca art. 91 alin. (4) din Codul de Procedura Penala indeplineste toate criteriile unei norme juridice clare si complete si nu lasa loc nici unei interpretari.

O altfel de abordare a acestor dispozitii este susceptibila sa valideze o practica neconforma cu legea si mai ales sa incalce dreptul fundamental la aparare si la libera alegere a avocatului. Alegerea avocatului este dreptul exclusiv al clientului si nu exista niciun temei legal pentru a impune un alt avocat clientului sau pentru a considera ca instanta poate face acest lucru in virtutea rolului sau activ.

Din momentul alegerii avocatului de catre inculpat, orice alta aparare exterioara vointei acestuia este una formala. Or, numirea formala a unui avocat ‘de rezerva’ este incompatibila cu principiul liberei alegeri a avocatului si nu satisface exigentele referitoare la asistenta juridica obligatorie, daca aceasta asistenta nu este una efectiva.

Totodata, ne exprimam ingrijorarea fata de maniera in care CSM afirma ca profesia de avocat nu trebuie consultata in privinta interpretarii unor dispozitii cu privire la dreptul la aparare, motivand ca aplicarea legii in procesul penal si masurile dispuse in cadrul acestuia sunt atributul exclusiv al instantelor de judecata. Faptul ca judecatorul este suveran in interpretarea si aplicarea legii in cauze concrete nu trebuie sa excluda dialogul interprofesional pe teme de interpretare si aplicare a legii atunci cand acesta ar putea sa conduca la o mai buna administrare a justitiei.

Reamintim CSM dispozitiile art. 38 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat: In exercitarea profesiei, avocatii sunt parteneri indispensabili ai justitiei, ocrotiti de lege. Amintim, de asemenea, ca potrivit dispozitiilor art. 70 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicata, barourile asigura asistenta judiciara.

Interesele justitiei reclama cooperare in orice chestiune fundamentala privitoare la apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Dialogul cu UNBR si cu barourile este singura atitudine profesionala care va aduce partenerii justitiei la dezideratul de respect reciproc, pe care ni-l dorim cu totii.

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania ramane deschisa dialogului institutional si isi exprima speranta continuarii cooperarii pentru clarificarea aspectelor semnalate mai sus, asa cum prevede Protocolul privind colaborarea intre Consiliul Superior al Magistraturii si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, incheiat la 19 mai 2011”.

Pozitia Baroul Cluj:

"Luand la cunostinta despre continutul Minutei din data de 03.11.2020, a Comisiei nr.2 Judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se valideaza practica instantelor in aplicarea dispozitiilor art.91 alin.(4) din CPP, in sensul mentinerii delegatiei aparatorului din oficiu (in ipoteza in care exista in cauza avocat ales s.n.) pentru a se asigura asistenta juridica efectiva pe parcursul procesului penal in situatii exceptionale constatate de completul de judecata, precum si aprecierea Comisiei ca nu se impune discutarea acestui aspect cu conducerea UNBR intrucat modalitatea de aplicare a legii in procesul penal si masurile dispuse in cadrul acestuia sunt atributul exclusiv al instantelor de judecata,

Consiliul Baroul Cluj emite prezentul

Comunicat, 

Prin care:

1. Dezavueaza ferm maniera in care Consiliul Superior al Magistraturii valideaza o practica a instantelor care nu are fundament legal in dispozitiile Codului de Procedura Penla – art. 91 alin. (4), care prevede cu titlu imperativ: ‘delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales’.

2. Invedereaza ca, in ipoteza in care un text de lege nu acopera situatii intalnite in practica instantelor, solutia legala este aceea ca pe baza unei colaborari inter-institutionale sa se faca propuneri de modificare a legislatiei astfel incat aceasta sa acopere situatiile ce pot aparea in practica si nu validarea unei practici contrare legii.

3. Considera ca aprecierile Consiliului Superior al Magistraturii in sensul ca nu se impune discutarea cu conducerea UNBR a unor aspecte ce tin de reglementarea exercitarii dreptului la aparare echivaleaza cu nesocotirea statului legal al avocatilor, de parteneri indispensabili ai actului de justitie, astfel cum acesta este reglementat de lege si denota lipsa de respect pentru intregul corp profesional al avocatilor”.

Punctul de vedere al Baroul Timis:

“Consiliul Baroului Timis a luat act de Minuta din data de 03.11.2020 emisa de Consiliul Superior al Magistraturii, unde la pct. 1 se stipuleaza: (…) referitor la aplicarea dispozitiilor art. 91 alin. 4 CPP (…), Comisia cu majoritate nu a constatat existenta unei practici neunitare, ci a unei practici consolidate, instantele aratand in mod unitar ca se impune mentinerea delegatiei aparatorului din oficiu pentru a se asigura asistenta juridica efectiva pe parcursul procesului penal, in situatii exceptionale constatate de completul de judecata. De asemenea, Comisia cu majoritate a apreciat ca nu se impune discutarea acestui aspect cu conducerea UNBR intrucat modalitatea de aplicare a legii in procesul penal si masurile dispuse in cadrul acestuia sunt atributul exclusiv al instantelor de judecata (…) si emite urmatorul

Comunicat

Textul art. 91 alin. 4 CPP - Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales - este clar si nu comporta niciun fel de interpretari, in niciun caz de genul celei adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii.

1. Interpretarea realizata de Consiliul Superior al Magistraturii este vadit nelegala si totodata ignora si desconsidera rolul avocatului ales, dar si a celui din oficiu in procesul penal.

2. Alegerea avocatului este dreptul exclusiv al clientului. Din momentul alegerii avocatului de catre inculpat, orice alta aparare exterioara vointei acestuia este una formala. Numirea formala a unui avocat nu satisface exigentele referitoare la asistenta juridica obligatorie, daca aceasta asistenta nu este una efectiva.

3. Dezavuam neconditionat conduita si pozitia de forta adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, care prin ignorarea punctului de vedere al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, fac ca reglementarea legala din art. 38 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicata, potrivit careia AVOCATUL ESTE PARTENER INDISPENSABIL AL JUSTITIEI SI ESTE OCROTIT DE LEGE, sa ramana un simplu deziderat, golit de continut.

4. Baroul Timis ramane deschis dialogului institutional efectiv si nu formal si, raportat la dispozitiile art. 70 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicata, potrivit carora asistenta judiciara este asigurata exclusiv de catre barouri, declara ca activitatea de asigurare a asistentei judiciare in procesul penal se va derula la instantele din jud. Timis cu respectarea stricta a Codului de Procedura Penala, a Legii nr. 51/1995 republicata si a Statutului Profesiei de Avocat, precum si a Protocolului privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor pentru furnizarea serviciilor de asistenta judiciara in materie penala, pentru prestarea, in cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenta judiciara si/sau reprezentare ori de asistenta extrajudiciara, precum si pentru asigurarea serviciilor de asistenta judiciara privind accesul international la justitie in materie civila si cooperarea judiciara internationala in materie penala”.

Comunicatul Baroului Alba:

“Consiliul Baroului Alba isi exprima ingrijorarea si dezacordul fata de modul in care CSM si-a insusit punctul de vedere prin care se valideaza practica instantelor in aplicarea dispozitiilor art. 91 alin. 4 din CPP si fata de aprecierea expresa ca nu se impune discutarea acestui aspect cu conducerea UNBR.

Aceasta situatie este de o gravitate deosebita si lezeaza relatia cu corpul profesional al avocatilor cu consecinte directe asupra calitatii actului de justitie.

Procedand in aceasta maniera CSM a ignorat principii constitutionale si si-a asumat generarea unor consecinte negative privind relatia cu avocatii – participanti directi, activi si indispensabili justitiei. In acest context sustinem necesitatea dialogului interinstitutional cu UNBR si cu baroruri in scopul unui dialog bazat pe argumente de constitutionalitate si legalitate.

De asemenea, atragem atentia asupra validarii unei practici contrare legii, ingrijoratoare si de natura sa vulnerabilizeze independenta si prestigiul justitiei”.

Replica Baroului Bistrita-Nasaud:

“Avand in vedere faptul ca in data de 03.11.2020 Consiliul Superior al Magistraturii a emis minuta cu raportare la art 91 alin 4 din Codul de procedura penala cu urmatorul continut: 'referitor la aplicarea dispozitiilor art 91 alin 4 din CPP (...) Comisia cu majoritate nu a constatat existenta unei practici neunitare ci a unei practici consolidate, instantele aratand in mod unitar ca se impune mentinerea delegatiei aparatorului din oficiu pentru a asigura asistenta juridica efectiva pe parcursul procesului penal, in situatii exceptionale constatate de completul de judecata. De asemenea Comisia cu majoritate a apreciat ca nu se impune discutarea acestui aspect cu conducerea UNBR intrucat modalitatea de aplicare a legii in cadrul procesului penal si masurile dispuse in cadrul acestuia sunt atributul exclusiv al instantelor de judecata,

Baroul Bistrita-Nasaud intelege sa emita prezentul

Comunicat

prin care aratam urmatoarele:

- art 91 alin 4 Cod procedura penala prevede ca 'delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea avocatului ales', iar modificarea acestui text de lege este atributul exclusiv al legiuitorului si nu al CSM sau al altor institutii.

- alegerea avocatului este atributul exclusiv al clientului, aspect garantat de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului care in art 6 paragraful nr. 3 litera c) arata: 'Orice acuzat are, mai ales dreptul: ....c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si daca nu dispune de mijloacele necesare remunerarii unui aparator sa fie asistat de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justiei o cer'. Incalcarea sau ignorarea acestui text al CEDO reprezinta o grava incalcare a drepturilor fundamentale garantate de CEDO si expune Statul Roman la potentiale litigii in fata CEDO.

- de asemenea art 38 alin 1 din L 51/1995 prevede ca: 'In exercitarea profesiei, avocatii sunt parteneri indispensabili ai justitiei, ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarilor publici'.

- Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului arata ca 'Statutul special al avocatilor ii face sa ocupe o pozitie centrala in admistrarea actului de justitie ca intermediari intre justitiabili si instantele de judecata' (cauza Morice c. Frantei), astfel ca neconsultarea organelor reprezentantive ale avocatilor in adoptarea unor dispozitii care ii vizeaza pe acestia reprezinta o incalcare a statutului avocatului si a rolulului acestuia in justitie si in societate, in ansamblul sau.

In consecinta, dezavuam pozitia majoritar adoptata prin minuta sus citata de catre Consiliul Superior al Magistraturii si apreciem ca, in lumina celor aratate anterior, este necesar un dialog interinstitutional real, astfel incat dispozitiile legale si statutul si rolul avocatului intr-o societate democratica si intr-un stat de drept sa fie respectate, atat cu raportare la avocat cat si cu raportare la publicul larg si respectiv la interesele generale ale justitiei”.

* Cititi aici minuta Comisiei nr. 2 a CSM