Parlamentarii puterii n-au fost in stare sa respecte cerinte minime de tehnica legislativa cand au elaborat proiectul de lege privind taierea pensiilor si cresterea varstei de pensionare pentru judecatori si procurori, acuza judecatoarea Adina Ghita (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti in sesizarea amicus curiae trimisa joi, 13 iulie 2023, la Curtea Constitutionala a Romaniei.

Este vorba despre un amicus curiae scris in sprijinul sesizarii de neconstitutionalitate formulate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (click aici pentru a citi). Amintim ca pana acum au trimis amicus curiae atat presedintii tuturor celor 16 curti de apel din Romania (click aici pentru a citi), cat si Consiliul Superior al Magistraturii (click aici pentru a citi) si Forumul Judecatorilor din Romania (click aici pentru a citi).

Cele mai multe argumente sunt unele intalnite in precedentele obiectii de neconstitutionalitate: afectarea statutului magistratilor (mai ales in componenta de independenta), incalcarea vietii private (prin afectarea asteptarilor legitime legate de pensie si, astfel, perturbarea planului de viata al magistratului; situatie cu atat mai grava, cu cat modificarile au loc intempestiv, in conditiile in care timp de peste doua decenii cadrul legislativ a ramas neschimbat), crearea unei discriminari (atat fata de alte profesii juridice, cat si fata de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu), lipsa de claritate si de predictibilitate a proiectului de lege etc.

Elementele de noutate ale sesizarii elaborate de judecatoarea Adina Ghita constau atat in detalierea categoriilor de beneficiari de pensii de serviciu (si care nu risca sa-si vada veniturile taiate, cum se intampla in cazul magistratilor), cat mai ales in dinamitarea proiectului de lege pe procedura, pornind de la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Toate sesizarile de neconstitutionalitate pe care le-ati citit pana acum cu privire la pensiile magistratilor fac referire la standardele de claritate si predictibilitate impuse de Constitutie (indirect) si mai ales de Curtea Constitutionala, in jurisprudenta ei. Este vorba despre imperativele continute in Legea 24/2000.

Nicio abrogare nu se face in orb

De data aceasta, noutatea argumentatiei porneste tot de la Legea tehnicii legislative 24/2000. Mai precis, judecatoarea Ghita arata faptul ca, in ciuda obligatiei continute in Legea 24/2000, Guvernul Romaniei – autorul proiectului de lege – nu s-a obosit sa detalieze impactul economico-social al initiativei de act normativ, multumindu-se sa treaca in nota de fundamentare faptul ca acest impact pur si simplu nu exista.

Tot in legatura cu tehnica legislativa, Executivul nu s-a deranjat sa introduca dispozitii tranzitorii, care sa prevada ce se intampla pana la eventuala intrare in vigoare a noului act normativ.

Dar partea inca mai uluitoare abia acum vine: coalitia PSD-PNL a scris sec, la finalul proiectului: „Orice prevederi contrare se abroga”. Or, asa ceva este o aberatie, cata vreme Legea tehnicii legislative obliga orice autor de proiecte de legi sa indice explicit reglementarile pe care le abroga.

In acest sens, Adina Ghita face trimitere la art. 65 alin. 3 din Legea 24/2000, care stipuleaza cat se poate de clar: „In vederea abrogarii, dispozitiile normative vizate trebuie determinate expres, incepand cu legile si apoi cu celelalte acte normative, prin mentionarea tuturor datelor de identificare a acestora”.

Mai jos puteti citi principalele fragmente din sesizarea amicus curiae redactata de magistrata CAB, urmand ca la final s-o gasiti in forma integrala, continand inclusiv jurisprudenta relevanta a CCR, CEDO si nu numai.

Prezentam cele mai importante pasaje din sesizarea judecatoarei Adina Ghita:

„Formulez prezentul amicus curiae in dosarul 1727A/2023 in beneficiul sesizarii de neconstitutionalitate formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, solicitand admiterea intregii sesizari si constatarea neconstitutionalitatii prevederilor art. I-III, art. XII – XIII si art. XV-XVI din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum si anexele 1 si 2 la aceasta, pentru motivele ce succed:

IN FAPT, sunt judecator in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, fiind numita prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 21 din 17 februarie 2005pentru numirea unui magistrat, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 154 din 22 februarie 2005.

Am avut calitatea de avocat incepand cu data de 01.11.1998 si pana la numire. Ca urmare, la data de 01.11.2023 indeplinesc conditiile de pensionare conform prezentelor prevederi legale.

Potrivit prevederilor art.218 al.2 din Legea 303/2022

('Art. 218

(1) Judecatorul si procurorul este obligat sa depuna toate diligentele in vederea finalizarii lucrarilor in curs pana la data eliberarii din functie prin pensionare.

(2) Judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica care intentioneaza sa solicite eliberarea din functie prin pensionare are obligatia de a notifica in scris in acest sens presedintele instantei / conducatorul parchetului ori al institutiei si, dupa caz, Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel putin 90 de zile inainte de data prevazuta in cererea acestuia ca fiind cea a eliberarii din functie prin pensionare. Presedintele instantei ori conducatorul parchetului/institutiei ia masuri ca, pana la data eliberarii din functie prin pensionare, judecatorul sau procurorul sa isi finalizeze lucrarile

in curs'),

mi-am anuntat intentia de pensionare catre C.S.M si Curtea de Apel Bucuresti.

In situatia in care proiectul de lege criticat intra in vigoare in aceasta forma anterior datei de 01.11.2023, nu ma voi putea pensiona, datorita faptului ca reglementarile legale se schimba brusc din perspectiva conditiilor necesare pensionarii, in ultimele 3 luni inainte de implinirea vechimii de 25 de ani, DUPA declansarea procedurii de pensionare prin anuntarea intentiei de pensionare catre autoritatile competente.

Ca urmare, din perspectiva mea, si a celorlalti colegi aflati in aceeasi situatie, si raportat la teoria contractului social, prin schimbarea regulilor legale de aceasta maniera, Statul isi violeaza obligatiile asumate fata de noi de-a lungul timpului, toate formele legii 304/2004 in vigoare incepand cu data republicarii sale si pana la abrogare, precum si legea 304/2022 prevazand posibilitatea pensionarii anticipate la implinirea unei vechimi de 25 de ani in profesie, precum si echivalarea ca vechime in profesie a perioadei in care am exercitat profesia de avocat, din perspectiva unui interval de timp situat intre un minim de 10 ani si un maxim de nelimitat.

Un compendiu al evolutiei prevederilor art. 82 si 86 din Legea 304/2004 de-a lungul timpului este atasat.

Aceste reglementari legale au fost verificate pentru neconstitutionalitate, conform listei de decizii ale Curtii Constitutionale atasate, si au fost stabilite ca fiind constitutionale.

In ce ma priveste, eu mi-am executat obligatiile fata de Statul Roman si mi-am exercitat profesia pentru perioada ceruta de lege pentru a beneficia de prevederile privind pensionarea anticipata.

Cu toate acestea, Statul Roman refuza sa isi indeplineasca obligatiile sale, in ultimele 3 luni ale acestei perioade schimband regulile de pensionare si stabilind ca nu mai este suficienta indeplinirea conditiilor legale anterioare, si este necesara agravarea acestora. Si acest lucru in contextul in care, potrivit prevederilor 218 al.2 din legea 304/2022, procedura de pensionare a fost deja declansata prin anuntarea intentiei.

Daca un cocontractant cu pozitie dominanta ar fi facut acest lucru, instantele ar fi sanctionat atitudinea sa de rea-credinta si ar fi readus contractul incheiat la situatia initiala, cu invalidarea clauzelor abuzive.

In cazul Parlamentului Romaniei, Curtea Constitutionala a Romaniei este chemata, cu prioritate, a sanctiona in mod direct initiativele legislative care incalca obligatiile Statului fata de cetatenii sai, asa cum au fost ele stabilite prin Constitutie, si, in mod indirect, a verifica daca s-au respectat prevederile Cartei Europene a Drepturilor Omului si a Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, inclusiv din perspectiva Art. 1 al Protocolului 1.

IN DREPT, textele legale indicate sunt neconstitutionale avand in vedere urmatoarele considerente:

1. Potrivit art.15 al.2 din Constitutie, legea civila poate avea efect doar pentru viitor.

In cazul dedus judecatii, modalitatea in care, prin proiectul criticat, se schimba regulile de desfasurare ale unei proceduri deja declansate in baza prevederilor art. 218 al.2 din legea 304/2022 (deci in derulare la aparitia noii legi) are efect pentru trecut, schimband rezultatul acestei proceduri fata de cel care s-ar fi obtinut daca s-ar fi mentinut regulile de drept existente la data declansarii sale si incalcand, in consecinta, prevederile art. 15 din Constitutie.

Asa cum s-a specificat in mod repetat, dreptul la pensia de serviciu a magistratilor a fost recunoscut prin forma republicata a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, apoi prin forma initiala a Legii 303/2004 si s-a consolidat la prima republicare a Legii 303/2004, acordarea pensiei de serviciu realizandu-se in mod constant la implinirea a 25 de ani vechime in magistratura.

De asemenea, prin diferitele forme ale Legii 304/2004 republicate s-a stabilit ca, la calcularea perioadei de 25 de ani, se putea lua in considerare si o perioada in care judecatorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, aceasta perioada variind intre nelimitat si maxim 10 ani.

In prezent, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor reglementeaza la art. 211 alin. (1) ca 'judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, indiferent de varsta, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functiile de judecator, procuror, judecator de la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii'.

Asadar, de peste 25 de ani, principiile de reglementare a pensiei de serviciu a judecatorilor si procurorilor, sub aspectul conditiilor de pensionare si a modului de calcul al pensiei sunt pastrate neschimbate, generatii de magistrati desfasurandu-si activitatea sub imperiul lor, si intregul corp profesional actual intrand in activitate sub imperiul lor.

Asa cum se retine si in avizul Consiliului Legislativ, referitor la prevederile 'cuprinse la art. I, precum si la art. II si III, semnalam necesitatea reanalizarii si reformularii solutiilor propuse, astfel incat acestea sa nu fie susceptibile sa aduca atingere mai multor principii, drepturi sau prevederi constitutionale, din Conventia Europeana a Drepturilor Omului sau din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Precizam ca printre valorile pe care se intemeiaza Uniunea Europeana, comune tuturor statelor membre, prevazute la art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana, sunt de mentionat: respectarea egalitatii, a statului de drept si a drepturilor omului, astfel incat nicio reglementare nationala nu poate fi adoptata cu nesocotirea acestor valori.

Cu titlu preliminar, in contextul analizei respectarii dreptului fundamental la egalitate de tratament (a principiului nediscriminarii), din formularile solutiilor propuse in proiect, constatam urmatoarele:

a) din ansamblul proiectului rezulta ca numai pensiile in plata ale magistratilor vor fi supuse recalcularii – a se vedea art. III –, nefiind prevazuta o asemenea recalculare pentru celelalte categorii de beneficiari de pensii de serviciu si nici tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu acordate in cuantumul prevazut pentru magistrati sau prin asimilare cu magistratii (spre exemplu, magistratii-asistenti de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor);

b) reconfigurarea regimului juridic aplicabil pensiilor de serviciu vizeaza, in privinta categoriilor de personal de la art. VIII, conditiile de pensionare, baza de calcul si cuantumul pensiei, pe cand in cazul categoriilor beneficiare ale Legii nr.223/2015, vizeaza exclusiv baza de calcul, diferenta de tratament intre diferitii beneficiari de pensii de serviciu nefiind justificata in Expunerea de motive.

6.1. Pentru asigurarea respectarii prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala, sub aspectul principiului securitatii juridice si al sperantei legitime, a principiului constitutional al legalitatii, consacrat la art.1 alin. (5), a principiului neretroactivitatii prevazut la art. 15 alin. (2), a principiului nediscriminarii, precum pentru garantarea independentei judecatorilor, prevazuta la art. 124 alin. (3) din Constitutie, propunem reconsiderarea si reformularea art. I pct. 1, pct. 3, 4 – 6 si a art. II, avand in vedere ratiunile si coordonatele de mai jos.

Curtea Constitutionala statueaza la paragraful nr. 19 din Decizia nr. 328/2020 ca principiul sperantei legitime este indisolubil legat de statul de drept. In virtutea acestui principiu, organele statului sunt obligate sa actioneze in conformitate cu dispozitiile legale si sa respecte sperantele legitime intemeiate pe prevederile legale in vigoare, indivizii putand conta pe previzibilitatea normelor legal adoptate si fiind astfel in masura sa isi planifice viitorul in contextul drepturilor conferite de aceste dispozitii. Desigur, acest principiu nu impiedica statul sa faca schimbari legislative, insa ii impune obligatia ca, ori de cate ori o face, sa mentina o balanta rezonabila intre increderea indivizilor in prevederile legale existente si interesele pentru a caror satisfacere opereaza modificarea cadrului legal.

In virtutea principiului sperantei legitime, titularii unor drepturi prezente sau viitoare (la care au vocatie) au un drept la continuitatea actiunii statale, astfel incat statul sa nu incalce increderea legitima a persoanelor in stabilitatea si continuitatea actiunilor lor, fiind incurajate sa-si planifice actiunile pe termen scurt, dar si pe termen lung, prin raportare la propriile persoane si familii si determinand o anumita conduita in gestionarea bunurilor lor prezente si viitoare.

La par. 114, in Decizia nr. 900/2020, Curtea a retinut ca 'legiuitorul are libertatea sa stabileasca drepturile de asigurari sociale cuvenite, conditiile si criteriile de acordare a acestora, modul de calcul si cuantumul lor valoric, in raport cu posibilitatile create prin resursele financiare disponibile, si sa le modifice in concordanta cu schimbarile ce se produc in resursele economico financiare ale statului Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea conditiilor si a criteriilor necesar a fi indeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu conditia de a nu incalca exigentele constitutionale si de a respecta o conditie de rezonabilitate in stabilirea conditiilor de pensionare – est modus in rebus (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.39 din 18 ianuarie 2007, si Decizia nr.680 din 26 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.566 din 9 august 2012)'.

Avand in vedere acceptiunea recunoscuta de Curtea Constitutionala pentru principiul asteptarii legitime, forma a principiului securitatii juridice, conturat jurisprudential de aceeasi curte ca decurgand din principiul general al legalitatii si al statului de drept, semnalam ca textele propuse pentru art. I pct. 1, 3, 4 si 6 si pentru art. II sunt predictibile doar pentru persoanele care vor intra in sistemul judecatoresc sau al institutiilor asimilate sub aspectul regimului pensiilor de serviciu, incepand cu data intrarii in vigoare a legii.

Pentru persoanele aflate deja in functie in aceste sisteme, interventiile asupra solutiilor legislative in vigoare, care confirma regimul juridic instituit in urma cu 18 de ani prin Legea nr. 303/2004, vor fi de natura sa aduca atingere principiului securitatii juridice, al neretroactivitatii si al nediscriminarii, deoarece prin textele preconizate pentru art. I pct. 1 referitor la art. 211 alin. (1), pct. 3 referitor la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea nr. 303/2022, pentru art. II si III se intervine atat asupra cuantumului pensiei (chiar si asupra cuantumului pensiei aflate in plata), cat si asupra conditiilor de pensionare.

Astfel, prin stabilirea la art. 211 alin. (1) a conditiei vechimii de 25 de ani, realizata exclusiv in functiile prevazute, persoanele pentru care in prezent este recunoscuta ca fiind vechime in magistratura vechimea juridica realizata prin exercitarea unei alte profesii juridice, si care, la momentul de fata reprezinta un procent foarte mare in instante, parchete sau in sistemele unde activeaza, se afla in situatia in care, total imprevizibil, data fiind consecventa legislativa din ultimii 18 de ani, nu Ie va mai fi asimilata vechimea juridica realizata prin exercitarea altor profesii, etapizarea prevazuta la alin. II intinzandu-se pe perioada foarte scurta si creand, de asemenea, discriminari, chiar intre persoanele care aveau vechime juridica in alte profesii, la data admiterii in magistratura sau a ocuparii functiilor mentionate la art. 211 alin. (1).

Justificarea acordarii pensiei de serviciu doar pentru judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala care au o anumita vechime doar in aceste functii este, in mare masura, corecta si corespunde celor statuate de Curtea Constitutionala, dar poate fi aplicata numai pentru viitor si numai pentru persoanele care vor accede la aceste functii dupa intrarea in vigoare a legii, altfel beneficiul pensiei de serviciu va fi doar iluzoriu pentru anumite persoane care au avut o asteptare legitima, data fiind speranta de viata si degradarea capacitatii fizice si intelectuale dupa o anumita varsta.

Orice modificare in regimul pensiilor de serviciu referitoare la categoriile care nu realizeaza deloc sau realizeaza doar o anumita perioada activitati jurisdictionale va trebui sa fie promovata cu respectarea principiului neretroactivitatii, iar pentru respectarea principiului asteptarii legitime, sa priveasca doar persoanele care ocupa aceste functii dupa intrarea in vigoare a legii.

In acest context, semnalam ca in Decizia nr. 900/2020 Curtea Constitutionala a statuat la paragraful 150 (reiterand cele retinute in Decizia nr. 262/2016 la paragraful 47), in ceea ce priveste categoria personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor ca 'desi aceasta este supusa aceluiasi regim juridic ca judecatorii si procurorii, beneficiind de statutul special reglementat prin Legea nr. 303/2004, prin atributiile detinute, aceasta categorie nu indeplineste competente jurisdictionale'.

De asemenea, la paragraful 154 s-a retinut ca atat Constitutia, cat si jurisprudenta Curtii Constitutionale care dezvolta principiul independentei justitiei consacrat de arL 124 alin. (3) si art. 145 din Legea fundamentala garanteaza doar pensiile de serviciu ale celor care au exercitat calitatea de judecator, judecator la Curtea Constitutionala, procuror sau de magistrat-asistent la inalta Curte de Casatie si Justitie sau la Curtea Constitutionala intreaga perioada impusa de lege, deci care au avut o cariera in respectivele profesii, nicidecum pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale, asimilate sau cu vechime asimilata, conform dispozitiilor legale in vigoare in masura in care, prin prezentul proiect, va fi recunoscuta ca vechime in magistratura sau in functii asimilate judecatorilor sau procurorilor, vechimea realizata de personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, de personalul care, pentru anumite perioade, nu exercita efectiv functiile de judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent la inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala sau de alte persoane care nu desfasoara activitati ce presupun infaptuirea justitiei, iar persoanelor care au realizat vechime juridica in alte profesii, anterior dobandirii statului de magistrat, nu le va fi recunoscuta acea perioada ca asimilata vechimii in functia de magistrat reglementarea va fi discriminatorie, deoarece nu exista o ratiune obiectiva de acordare a unui tratament diferentiat pentru ultimele persoane.

Un argument in plus vizeaza perioada in care persoana a avut calitatea de auditor de justitie – 2 ani –, in prezent considerata, potrivit art. 27 alin. (8) din Legea nr. 303/2022, vechime in functia de judecator sau procuror, desi in aceasta perioada, persoana este un simplu cursant / auditor, neparticipand la infaptuirea justitiei. Mai mult chiar, statul investeste in formarea, asigurarea cazarii si a meselor auditorilor de justitie, platindu-le si o indemnizatie lunara in cuantumul unui judecator stagiar, pe cand in pregatirea si dobandirea experientei profesionale de catre un judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, prevazuti in prezent la art. 211 alin. (1), dar si a celorlalte persoane prevazute la art. 63 alin. (1), bugetul de stat nu a suportat nici un efort financiar.

Prin urmare, propunem reconsiderarea si completarea textelor propuse la art. I, pentru art. 211 alin. (I) si (3), precum si eliminarea art. II, care, in actuala redactare genereaza discriminari intre magistratii beneficiari ai dispozitiilor legale in vigoare pana in acest moment, prin faptul ca stabilesc ex abrupto si in mod arbitrar conditii de vechime minima indeplinita numai in functiile de judecator, procuror, judecator de la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si ca personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor.

Se observa ca magistratii sunt impartiti in doua categorii: cei care au fost numiti definitiv in magistratura pe baza vechimii de cel putin 5 ani in alte profesii juridice si cei numiti ca urmare a absolvirii Institutului National al Magistraturii si a promovarii examenului de definitivat, dupa ce au fost stagiari. Trebuie avut in vedere faptul ca ambele categorii sunt supuse aceluiasi tip de procedura de selectie: de lunga durata, cu probe variate si dificile, la care candidatii se supun in considerarea promisiunii pe care statul – prin legislatia in vigoare, mentinuta in aceasta forma de mai mult de 18 de ani – o face candidatului care va promova si examenul: ca prin dobandirea statutului de magistrat, in mod corelativ obligatiilor, interdictiilor si incompatibilitatilor stabilite, sa ofere si garantii corespunzatoare de independenta – incluzand independenta economica, constand in acordarea unui salariu si a unei pensii adecvate restrictiilor si obligatiilor impuse.

6.2. Prevederile propuse pentru art. I, II si III sunt susceptibile sa aduca atingere principiului neretroactivitatii, consacrat de art. 15 alin.(2) din Constitutie.

Analizand acest aspect, nu achiesam la punctul de vedere exprimat in avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru considerentele expuse mai jos.

Argumentele extrase din Deciziile 1284 si 1285/2011 (invocate de CSM) nu se refera la pensiile de serviciu ale magistratilor, ci la pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si la pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor, in contextul aparitiei unei noi reglementari generale in materia pensiilor si al lipsei protectiei constitutionale ce decurge din garantia independentei justitiei.

Precizam ca in Cauza Frimu contra Romaniei, citata de CSM (Cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 si nr.45.588/11 – Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timarf Edita Tanko, Maria Molnar si Lucia Ghetu impotriva Romaniei), reclamantele erau personalul auxiliar al parchetelor si tribunalelor, nu magistrati, iar in hotararea publicata in Monitorul Oficial nr. 870 din 20 decembrie 2012 sunt retinute urmatoarele:

„23. in ceea ce priveste partea suplimentara asigurata de bugetul statului, Curtea Constitutionala a considerat ca aceasta nu constituia un drept dobandit, ci ca depindea de existenta resurselor financiare si de alegerile economice si sociale ale statului in perioada de criza economica” si „25. in cele din urma, in ceea ce priveste pensiile magistratilor, Curtea Constitutionala a considerat ca mentinerea integrala a pensiei de serviciu era necesara pentru a le asigura un nivel de viata decent si, in consecinta, pentru a pastra independenta si impartialitatea justitiei”.

Chiar daca la par.40 Curtea Europeana a Drepturilor Omului „aminteste ca daca art. 1 din Protocolul nr. 1 garanta plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au platit contributii la o casa de asigurari, acesta nu ar putea fi interpretat ca dand dreptul la o pensie de o valoare determinata”, acest text nu este aplicabil pensiilor de serviciu ale magistratilor, pentru argumentul expus in Decizia Curtii Constitutionale nr. 153 din 6 mai 2020. „nivelul adecvat al remunerarii si al cuantumului pensiilor magistratilor reprezinta o compensatie partiala a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi alesi in Camera Deputatilor, Senat, in functia de Presedinte al Romaniei ori in organele administratiei locale, precum si dreptul de a fi alesi in Parlamentul European) si a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective in materie de munca, dreptul la greva, libertatea economica), precum si a incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional pe parcursul intregii cariere profesionale [potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, o dispozitie similara fiind prevazuta in privinta procurorilor de art 132 alin. (2) din Constitutie]. Acestor incompatibilitati li se adauga interdictiile prevazute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. (...), stabilirea nivelului pensiei tine seama de responsabilitatile si riscurile profesiei de magistrat, care privesc intreaga durata a carierei acestuia”.

Curtea Constitutionala a retinut in Deciziile nr. 18/1999, 112/1999, 58/2002, si 2/2003, ca „pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca intre cele doua prevederi sa fie o deosebire, iar noua reglementare sa se aplice situatiilor juridice anterioare intrarii sale in vigoare”.

In Decizia nr. 56/2014, Curtea Constitutionala a statuat ca „premisa analizarii dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie este existenta unui conflict real de legi in timp, si anume legea noua sa aiba un caracter novator, astfel incat noile reguli sa fie susceptibile sa se aplice situatiilor constituite inainte de intrarea ei in vigoare, in baza legii vechi si ca in cazul in care noua reglementare nu are caracter novator, „conflictul in timp intre legea noua si legea veche este doar unul aparent”.

Observam ca prezentul proiect de lege impune noi reguli cu privire atat la conditiile de acordare a pensiei de serviciu, cat si cu privire la cuantumul pensiei de serviciu dobandite inainte de intrarea ei in vigoare, in temeiul legii vechi, aflate in plata. Prin urmare, in lumina jurisprudentei Curtii Constitutionale, exista un conflict real de legi in timp, conflict care nu poate fi solutionat decat aplicand dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie care consacra principiul neretroactivitatii legii. (...)

Avand in vedere existenta prevederilor legale stabile la nivelul legislatiei primare (atat la momentul intrarii in profesie, cat si pe parcursul carierei judecatorilor si procurorilor) si jurisprudenta constanta a instantei de contencios constitutional in aceasta materie, magistratii beneficiaza, in privinta pensiei de serviciu si a conditiilor de acordare a acesteia, de o asteptare legitima, in sensul de bun protejat de Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat in mod constant ca si o prestatie sociala la un regim necontributiv ar putea constitui un bun in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. Totodata, legislatia care prevede plata unei pensii pentru limita de varsta, conditionata sau nu de contributii, genereaza un drept patrimonial care se incadreaza in domeniul de aplicare al acestui articol, pentru persoanele care indeplinesc cerintele sale.

Dat fiind ca pe tot parcursul carierei beneficiarii mai sus amintiti au avut un statut sever si restrictiv si s-au supus tuturor rigorilor specifice profesiei, inclusiv interdictiei exercitarii unor drepturi fundamentale si incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional si legal, acestia au o speranta legitima, care constituie un „bun” din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1, ca vor beneficia de pensia de serviciu in conditiile de reglementare existente la momentul la care au ales sa se supuna acestor rigori sau, in orice caz, in conditii care sa nu difere in mod substantial.

In raport de aceste premise, consider ca masurile adoptate prin legea criticata se constituie si intr-o ingerinta grava asupra sperantei legitime a beneficiarilor dreptului la pensia de serviciu, astfel cum aceasta este reglementata in prezent prin Legea nr. 303/2022. (...)

6.4.Masurile preconizate la art. I pct. l, 3, 4 si 6, art. II si art. III sunt de natura sa aduca atingere, prin modificarea intempestiva a conditiilor de pensionare si a cuantumului pensiei cuvenit sau aflat in plata, nu doar principiului neretroactivitatii legii, principiului sperantei legitime si principiului (teoriei) drepturilor castigate, ci si prevederilor constitutionale referitoare la independenta justitiei – art. 124 alin. (3) –, in componenta independentei economice a judecatorului (salarii si pensii). (...)

Asadar, intrucat sistemul pensiilor de serviciu ale magistratilor este urmarea punerii in aplicare a unor prevederi legale in vigoare si nedeclarate neconstitutionale. Daca se urmareste reconfigurarea acestuia, solutiile propuse trebuie conturate astfel incat sa nu aduca atingere principiilor nediscriminarii, securitatii juridice, asteptarii legitime, neretroactivitatii, independentei magistratilor si dreptului de proprietate.

6.5. In plus, solutiile trebuie reconsiderate si fundamentate in mod corespunzator, astfel incat sa nu poata fi lovite de un alt viciu de constitutionalitate referitor la incalcarea principiului legalitatii prevazut la art.1 alin. (5) din Legea fundamentala, sub aspectul insecuritatii juridice pe care o poate genera adoptarea unor noi solutii legislative, dupa o perioada foarte scurta de cand a inceput sa produca efecte actul de baza, dat fiind ca Legea nr. 303/2022 a intrat in vigoare, cu unele exceptii, la data de 16 decembrie 2022.

2. De asemenea, proiectul criticat incalca prevederile art. 1 al.3-5 din Constitutie. (...)

In cazul dedus judecatii instantei de contencios constitutional, observatiile si propunerile din avizul Consiliului Legislativ nu au fost luate in seama de legiuitor, nici cele de fond, nici cele privind tehnica legislativa, desi acestea din urma erau obligatorii, iar nerespectarea lor trebuia motivata.

De asemenea, nu s-a solicitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, desi forma legii ulterioara votului din Camera Deputatilor era fundamental diferita de cea propusa initial si fata de care s-a exprimat avizul initial, si desi s-a dispus retrimiterea legii in Senat pentru respectarea principiul bicameralismului.

Cum aceasta retrimitere a fost necesara, practic era necesara si solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ.

In ce priveste normele de tehnica legislativa, suplimentar aspectelor sesizate de Inalta Curte de Casatie si Justitie se impun a se indica prevederile art.XIII al.4 din proiectul de lege, care statueaza: „Orice prevederi contrare se abroga” – text normativ aflat in directa contradictie cu prevederile art. 1 al.3 si 5 din Constitutie, care impun, asa cum arata prevederile art. 39 si, mai ales, ale art. 65 al.3 din legea 24/2000, ca: „In vederea abrogarii, dispozitiile normative vizate trebuie determinate expres, incepand cu legile si apoi cu celelalte acte normative, prin mentionarea tuturor datelor de identificare a acestora”.

Un aspect suplimentar il constituie si situatia persoanelor prevazute la art. XIII al.5 din lege ulterior datei de 2028. Ce se intampla cu aceasta categorie de pensionari? De ce fel de pensie beneficiaza? Este aceasta pensie temporara sau este supusa modificarii ulterior anului 2028? Raspunsul ar trebui sa fie clar in cadrul actului normativ criticat, insa nu se poate determina prin prisma acestuia.

De asemenea, in ce priveste prevederile art. XII din lege, nu se poate determina care institutii trebuie sa elaboreze normele metodologice de aplicare a legii.

In contextul in care proiectul de lege reglementeaza situatia mai multor categorii profesionale, lipsa nominalizarii institutiilor abilitate sa emita norme metodologice creeaza un vid legislativ si o reala imposibilitate de punere in aplicare a legii. Or, institutiile care vor emite normele metodologice nu pot fi „abilitate” in acest sens pe cale administrativa.

In aplicarea legii, atat autoritatile publice, cat si instantele vor trebui sa creeze norme administrative / judiciare care sa completeze vidul de reglementare incident la nivel de legislatie primara, aspect complet interzis constitutional de principiul separatiei puterilor in stat.

De asemenea, in analiza sesizarii de neconstitutionalitate care constituie obiectul investirii, va rog sa observati ca, prin referirea la avizul Consiliului Legislativ, s-a avut in vedere in sesizarea formulata, ca si in prezentul amicus curiae, nu doar existenta avizului CL ca atare si valoarea sa consultativa, ci (si acest aspect este cel mai important) continutul efectiv al avizului C.L..

Practic, toate aspectele indicate in avizul C.L. 1481/2022 constituie, ele insele, veritabile critici de neconstitutionalitate a proiectului de lege, care se regasesc ca atare si in sesizarea ICCJ, iar Curtea Constitutionala a Romaniei are obligatia ca, in contextul invocarii nerespectarii acestui aviz, sa il analizeze nu doar formal, ci si prin prisma elementelor de fond, si anume a observatiilor sale.

O solutie contrara, de evitare a analizarii observatiilor din avizul CL, desi acestea sunt invocate in cauza, inseamna ca instanta de contencios constitutional refuza cu buna stiinta sa judece cu privire la aceste aspecte si permite trimiterea la promulgare a unei legi vadit neconstitutionale, incalcandu-si obligatiile stabilite in cadrul controlului ante in sarcina sa prin Constitutie.

In aceeasi cheie a criticilor de neclaritate a prevederilor proiectului de lege, trebuie subliniat ca ramane nelamurit momentul intrarii in vigoare si al aplicarii legii si nereglementata situatia unor categorii de destinatari ai acesteia.

Asa cum observa C.L. in cadrul avizului, cu referire la art. X, devenit ulterior art. XII: „La art. X, semnalam caracterul incomplet si lipsit de previzibilitate al normei, nementionandu- se de la ce data curge termenul de 60 de zile, in absenta identificarii exprese a „institutiilor implicate”, precum si prin folosirea sintagmei imprecise „legislatiei referitoare la pensiile de serviciu”, fiind necesara respectarea art. 50 alin. (2) si (3) din Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Prevederile art. XII din proiectul criticat instituie un vid legislativ si prin aceea ca stabilesc ca normele metodologice se vor elabora in 60 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, fara a statua deloc ce reglementari legale sunt aplicabile in perioada anterioara emiterii acestor norme metodologice.

Acest aspect este cu atat mai necesar, cu cat, in multiple imprejurari, autoritatile de stat nu au respectat termenul stabilit legal in vederea elaborarii normelor metodologice, amanand momentul elaborarii acestora cu perioade de timp, care au depasit si un an calendaristic. Aceasta situatie este frecvent incidenta in materia salarizarii si a determinarii conditiilor de aplicare a diferitelor sporuri si, de facto, nu poate fi sanctionata de nicio maniera.

Ca urmare, in perioada ulterioara intrarii in vigoare a legii, dar premergatoare elaborarii normelor metodologice, noua lege nu va putea fi aplicata si nici nu se indica ce lege se va putea aplica, practic, din modalitatea in care este redactata legea, nefiind identificat niciun act normativ care sa reglementeze aceste relatii sociale in acest interval temporar.

Acest aspect modifica de facto data intrarii in vigoare efective a proiectului de lege la data intrarii in vigoare a normelor metodologice, aspect neconstitutional prin prisma principiului separatiei puterilor in stat, data efectivei aplicari a legii urmand a fi stabilita de un organ administrativ nedeterminat, nu de Parlament.

O eventuala aplicabilitate a proiectului de lege categoriilor de persoane care indeplinesc conditiile de pensionare anterior intrarii in vigoare a normelor metodologice contravine principiului neretroactivitatii legii civile statuat constitutional, acestea urmand a fi subiect al unor proceduri inexistente la data la care au dobandit vocatia de pensionare.

Daca Normele metodologice vor retroactiva, cu incalcarea acestui principiu, pentru cei care indeplinesc conditiile de pensionare in perioada anterioara emiterii lor si care nu vor putea iesi la pensie in absenta acestora, se vor incalca prevederile art.42 din Constitutie privind munca fortata, acestia fiind obligati de facto ca, desi indeplinesc conditiile de pensionare, sa ramana in activitate in contra vointei lor, pana la intrarea in vigoare a acestor norme, o perioada incerta si determinata exclusiv de vointa Executivului.

3. Proiectul de lege criticat incalca obligativitatea intocmirii, anterior votarii actului normativ, a elementelor de documentare obligatorii, printre care se evidentiaza studiul de impact si studiul privind respectarea drepturilor omului, obligatorii potrivit Legii 24/2000. (...)

In ce priveste proiectul legislativ in analiza, aceste prevederi legale au fost complet ignorate, asa cum dezvolta, in mod corect, in avizul sau, Consiliul Legislativ.

Astfel, lipsesc cu totul: activitatea de documentare si analiza stiintifica privind practica Curtii Constitutionale, jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, practica instantelor judecatoresti in aplicarea reglementarilor in vigoare, precum si doctrina juridica in materie, studiul de impact (care, asa cum se statueaza, presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le produc reglementarile propuse – aceasta evaluare preliminara a impactului proiectelor de acte normative este considerata a fi modalitatea de fundamentare pentru solutiile legislative propuse si trebuie realizata inainte de adoptarea actelor normative); lipseste evaluarea preliminara a impactului noilor reglementari asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, analiza comparativa a reglementarilor in materie ale Uniunii Europene, pentru asigurarea compatibilitatii cu acestea, analiza dispozitiilor cuprinse in tratatele internationale la care Romania este parte, precum si in ceea ce priveste jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prevederi legale tranzitorii, toate aceste demersuri fiind OBLIGATORII – atat potrivit legii, cat si jurisprudentei anterioare a Curtii Constitutionale a Romaniei.

Absenta lor efectiva are ca efect neconstitutionalitatea proiectului de lege analizat, care, astfel, apare ca fiind exclusiv o expresie a arbitrariului autoritatii care a realizat sesizarea Parlamentului si a arbitrariului puterii legiuitoare, autoritati ce profita de pozitia lor dominanta in ierarhia statului pentru a comite abuz de putere fata de cetatenii destinatari ai acestor prevederi legale, incalcand prevederile art.1 al.3 din Constitutie, potrivit cu care: „(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”.

Din textul constitutional citat reiese cu evidenta ca Guvernul si Parlamentul Romaniei au obligatia de a respecta legile tarii, nu de a le ignora dupa bunul plac, si cum prevederile Legii 24/2000 precitate sunt atat clare, cat si imperative, acestea ar fi trebuit respectate la fundamentarea acestui act normativ.

Trebuie subliniat ca toate aceste elemente premergatoare trebuie intocmite atat la nivelul sesizarii Parlamentului, cat si in eventualitatea modificarii de substanta a proiectului de lege, cum este cazul dedus judecatii, si ca ele nu au fost intocmite pentru niciunul din aceste repere temporale.

4. De asemenea, proiectul de lege indicat incalca cerintele de motivare ale legii stabilite prin legea 24/2000, neexistand o motivare a solutiilor juridice, obligatorie potrivit Legii 24/2000. (...)

Prin proiectul de lege analizat se reglementeaza situatia pensiilor speciale din mai multe acte normative, nivelul fiind de lege organica, iar impactul asupra sistemului legislativ fiind de o importanta extrema, asa cum, de altfel, se arata in expunerea de motive, prin prisma PNRR, dar si din punct de vedere constitutional, fata de efectul pe care il are asupra unei puteri in stat si reconfigurarea statutului acesteia.

Ca urmare, acesta se incadreaza in categoria proiectelor de lege prevazute de art. 30 al.1 lit d din Legea 24/2000, fiind obligatorie intocmirea unui studiu de impact CA ELEMENT DE MOTIVARE LEGISLATIVA, prin care sa se abordeze elementele de motivare economico-sociala stabilite IMPERATIV DE LEGE.

De altfel, acest lucru este recunoscut de initiatori, Expunerea de motive continand o sectiune 3, intitulata „Impactul socioeconomic”.

Asa cum s-a stabilit deja, insa, acest studiu nu exista, astfel incat lipseste integral fundamentarea argumentata a solutiilor adoptate legislativ.

Nu se motiveaza in niciun fel solutiile diferite si discriminatorii adoptate in acest proiect de lege fata de diferite categorii de magistrati sau personal asimilat, existand un numar de 6 categorii mari de pensionari care, desi aflati in aceeasi situatie premisa, se supun la 6 reglementari diferite – magistratii deja pensionati, anumite categorii de personal asimilat magistratilor care sunt deja pensionate, magistratii care indeplinesc conditiile de pensionare la intrarea in vigoare a legii si beneficiaza de decizii de pensionare pana in 2028, magistratii care indeplinesc conditiile de pensionare la intrarea in vigoare a legii si beneficiaza de decizii de pensionare dupa anul 2028, personalul asimilat magistratilor care indeplineste conditiile de pensionare in 2023 si ulterior, magistratii care indeplinesc conditiile de vechime doar in magistratura de 25 de ani dar nu au varsta de 50 de ani in 2023, magistratii care au vechime asimilata si indeplinesc conditiile de pensionare in 2023 dar nu au varsta de 50 de ani – si un numar mult mai mare de categorii de pensionari care, desi aflati in aceeasi situatie premisa, se vor supune unor prevederi legale diferite: cei din anexele 1 si 2 la lege, respectiv anexele 3 si 4 la Legea 304/2022.

Exista multiple forme de discriminare, atat intre pensiile care se stabilesc pentru magistrati, cat si intre pensiile stabilite fata de personalul asimilat magistratilor si magistrati si intre solutiile juridice aplicabile diferitelor categorii de pensionari speciali, prin acest proiect de lege majoritatea magistratilor pierzandu-si drepturile existente, in timp ce o parte din categoriile de personal asimilat magistratilor si le conserva, si o parte dintre magistrati – in principal cei care au beneficiat in ultimii 10 ani de functii de conducere, detasari, delegari – si o parte din categoriile de personal asimilat cunosc o imbunatatire de reglementare fata de situatia existenta.

Proiectul de lege indicat nu ofera nicio fundamentare logico-juridica a acestei majore schimbari de reglementare si nici a instaurarii unor astfel de profunde discriminari, care, in ce priveste cea mai larga categorie a magistratilor in functie, creeaza o diminuare majora a drepturilor de pensie – atat sub aspectul vechimii necesare pentru pensionare, care creste dramatic, cat si cu privire la cuantumul pensiei, care se reduce sub nivelul contributivitatii, ajungand pana la o medie a ultimelor 300 de luni din activitate – si care afecteaza in substanta sa nu doar statutul profesiei de magistrat si al Justitiei, dar insusi dreptul la pensie, ce devine inferior nu doar salariului in plata, dar si majoritatii celorlalte categorii de pensionari. O astfel de reglementare a modului de calcul a drepturilor de pensie este complet noua in peisajul juridic romanesc si implica in mod esential intocmirea unui studiu de impact privind efectele acesteia, studiu de impact inexistent.

Mai mult, chiar, la analiza impactului socio economic al proiectului de act normativ, la toti parametrii indicati in Sectiunea 3 din Expunerea de motive, se indica: „Nu este cazul” sau „Nu sunt”.

Aceste mentiuni din Expunerea de motive sunt contrare realitatii, Guvernul si Parlamentul intocmind un inscris partial fals din aceasta perspectiva.

Un prim argument este acela ca aceasta lege s-a intocmit tocmai pentru a se realiza un impact socioeconomic, asa cum se expune in Sectiunea 2.3 din Expunerea de motive.

Insasi referirea la PNRR arata ca rezultat asteptat si dezirabil al acestui proiect de lege este ca el sa aiba un impact socioeconomic.

Or, daca inca de la adoptare se asteapta ca un astfel de impact sa nu existe, atunci nu exista o ratiune de adoptare a legii, iar edictarea sa este exclusiv arbitrara.

Trebuie remarcat, insa, ca identificarea raspunsului la parametrii din sectiunea „Impact socio-economic” a Expunerii de motive nu se poate realiza in functie de asteptari sau sperante.

Aceasta se realizeaza, potrivit prevederilor art. 7 al.2-5 din legea 24/2000 prin intocmirea de studii de catre persoane cu competenta profesionala specializata, acesta studii trebuind a fi intocmite de initiator inainte de sesizare. (...)

In absenta unor astfel de studii, toate mentiunile din Sectiunea 3 a Expunerii de motive sunt trecute in mod arbitrar, fals, fara sa aiba vreo legatura cu realitatea.

De altfel, acest lucru este chiar usor de observat din analiza impactului social pe care proiectul de lege l-a avut inainte de adoptare, acesta provocand pensionarea unui mare numar de judecatori si procurori si declansand cea mai grava criza de personal din istoria sistemului judiciar, criza care, datorita reconfigurarii conditiilor financiare ale profesiei, pare ca se va adanci si va dura o perioada indelungata, cu efecte majore asupra dreptului cetateanului la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si in mod corect, de magistrati bine pregatiti, termenele de judecata cunoscand deja o majorare semnificativa in ultima perioada.

Din perspectiva motivarii, se poate observa din analiza sectiunilor 2.2-2.4 ca, in argumentarea necesitatii legii, exista majore fracturi de logica.

In mare parte, argumentarea se concentreaza pe existenta unui statut al magistratului din perspectiva constitutionala si necesitatea protejarii acestuia, inclusiv prin noua lege, pe necesitatea respectarii deciziilor Curtii Constitutionale si faptul ca acestea recunosc ca independenta justitiei presupune si componenta individuala a statutului magistratului, pentru ca, in final, sa se conchida ca statul are o extinsa marja de apreciere si sa se citeze un paragraf scos din context al Deciziei 900/2020 a C.C.R.

Prevederile efective ale legii sunt, insa, contrare argumentarii majoritare de protejare a statutului constitutional al magistratului.

Din perspectiva socioeconomica, insa, singura referinta legata de necesitatea promovarii acestui proiect legislativ este PNRR.

Cu privire la acest aspect, trebuie subliniat ca PNRR nu are valoare constitutionala, neputand determina incalcari ale Constitutiei la niciun nivel, legislativ sau administrativ.

PNRR este un instrument politic, intocmit de o parte a Executivului de la un anume moment temporal si negociat politic, acesta putand avea diferite forme si solutii juridice, nefiind obligat Statul Roman sa il intocmeasca si negocieze in aceasta forma.

Ca atare, un instrument politic intocmit voluntar de anumite autoritati ale statului nu are forta juridica de a surclasa Constitutia si nici de a servi drept motivare pentru adoptarea unor prevederi legale care deviaza de la cele statuate in cadrul Constitutiei, asa cum au fost anterior interpretate prin deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei.

De altfel, acest aspect este recunoscut chiar in PNRR, care prevede o regandire a sistemului de pensii ale magistratilor IN REPERE CONSTITUTIONALE, fiind excluse modificarile care au ca efect incalcarea deciziilor Curtii Constitutionale anterioare.

In concluzie, existenta PNRR nu constituie un element de motivare real pentru modalitatea drastica de schimbare a constructiei pensiilor de serviciu realizata in cadrul acestui proiect de lege, ci doar o justificare conjuncturala, felul in care s-a realizat acest proiect de lege contravenind chiar si aspectelor statuate in PNRR, de necesitate a respectarii Constitutiei.

De altfel, din perspectiva PNRR masurile adoptate nici nu se justifica, avand in vedere ca, asa cum se poate observa mai jos, cheltuielile din sistemul public de pensii au fost crescute de Statul Roman in mod expres si asumat in ultima perioada, si nu reduse, prin marirea categoriei beneficiarilor de conditii speciale de munca si extinderea perioadei de care acestia au beneficiat de astfel de conditii. Efectul este de reducere a varstei de pensionare la 55 de ani si de majorare a pensiei incasate cu nerespectarea contributivitatii.

Astfel, in timp ce magistratilor, care sunt o categorie profesionala restransa, le creste retroactiv si intempestiv varsta de pensionare la 60 de ani si li se reduce drastic pensia, la categoriile profesionale de mai jos, mult mai numeroase si care nu sunt afectate de niciun fel de interdictii sau incompatibilitati, li se reduce aceasta varsta de pensionare la 55 de ani si le creste pensia peste principiul contributivitatii, afectand in mod direct fondul de pensii si producand o crestere a deficitului bugetar.

In acest sens, in perioada 2020-2022 au fost incluse o serie de activitati in categoria conditiilor speciale de munca, astfel:

- Prin Legea 289/2020 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-a extins categoria beneficiarilor:

Art. I

- La articolul I punctul 1, litera g) a alineatului (1) al articolului 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"g)activitatile din industria de armament referitoare la: fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fara fum, produselor pirotehnice in unitatile de productie a explozivilor, precum si fabricarea nitrocelulozelor si a celuloidului in aceleasi unitati de productie a explozivilor; fabricarea munitiilor si a elementelor de munitii, locurile de munca in care se executa operatii cu exploziv de initiere, exploziv cu caracteristica de sensibilitate mare, precum si locurile de munca in care se executa operatii cu explozivi aromatici, la care angajatii vin in contact direct cu acestia; operatii de distrugere a munitiilor incarcate si a elementelor de munitii incarcate, a pulberilor, a explozivilor si a produselor pirotehnice; delaborarea munitiilor si a elementelor pirotehnice incarcate cu substante explozive sau incendiare".

-Prin Legea 188/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-a extins categoria beneficiarilor:

1.La articolul 30 alineatul (1), dupa litera g) se introduce o noua litera, litera h), cu urmatorul cuprins:

"h) sectorul constructii nave, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in urmatoarele activitati specifice: control nedistructiv cu radiatii ionizante, izolare cu vata minerala, galvanizare, sablare / zincare, vopsitorie, sudura, montare / demontare schele, lacatuserie montaj, tubulatura montaj, polizare montaj, mecanica montaj, electrica montaj".

-Prin Legea 197/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-a extins categoria beneficiarilor:

Art. I

1.La articolul 30 alineatul (1), dupa litera h) se introduce o noua litera, litera i), cu urmatorul cuprins:

"i) activitatile de productie, mentenanta si asimilate din unitatile de productie a energiei electrice in termocentralele pe baza de carbune, incluzand si unitatile de extractie a carbunelui, pentru personalul implicat direct si nemijlocit in utilizarea procedeelor si utilajelor specifice productiei energiei electrice si extractiei carbunelui".

- Prin Legea 351/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-a extins categoria beneficiarilor:

1.La articolul 30 alineatul (1), dupa litera i) se introduc trei noi litere, lit. j)-l), cu urmatorul cuprins:

"j) sectorul constructii masini, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in urmatoarele activitati specifice: turnarea pieselor si lingourilor de otel, in turnatoriile de otel; turnarea pieselor de fonta, pieselor din aliaje neferoase si pieselor cu modele usor fuzibile in turnatoriile de fonta, turnatoriile de aliaje neferoase si turnatoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste 2 tone forta in sectiile de forja; turnarea cuzinetilor din aliaje neferoase pe suport de otel in turnatoriile de cuzineti; activitatea desfasurata de catre ingineri, subingineri si tehnicieni, pe durata a cel putin 50% din timpul normal de munca, in sectiile de productie respective;

k) activitatile de productie, mentenanta si asimilate din unitatile de productie ale minelor de minereuri, pentru personalul implicat direct si nemijlocit in utilizarea procedeelor si utilajelor specifice extractiei minereurilor, care a ocupat urmatoarele functii: adjunct sef cariera, adjunct sef depozit, adjunct sef uzina, artificier, automacaragiu, buldozerist, electrician, electrician subteran, electromecanic, electromecanic subteran, electromecanic turbosuflanta, electronist, excavatorist, frezor, inginer, inginer conducator formatie de lucru, inginer sef investitii, inginer sef productie, instalator, laborant, lacatus, lacatus mecanic, lacatus mecanic subteran, macaragiu, maistru, manipulant, mecanic, mecanic masini utilaje, mecanic subteran, miner subteran, miner suprafata, muncitor necalificat, muncitor necalificat subteran, operator preparare, operator preparare subteran, prelucrator aschiere, revizor tehnic, sef cariera, sef laborator control tehnic de calitate, sef depozit, sef sectie, sef uzina, strungar, subinginer, subinginer conducator formatie de lucru subteran, sudor, sudor subteran, tehnician;

l) activitatea de trefilare, inclusiv prin decaparea cu acizi, desfasurata de catre persoanele incadrate in munca la S.C. ArcelorMittal Roman".

De asemenea, au fost asimilate stagiului de cotizare in conditii speciale de munca si perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 in care salariatii au desfasurat activitatile respective in locurile de munca incadrate conform legislatiei anterioare in grupa I de munca, iar in situatia celor de la lit. i), si locurile de munca incadrate conform legislatiei anterioare in grupa a II-a de munca.

Pentru aceste situatii, in care nu se achitasera contributiile specifice conditiilor speciale de munca, beneficiile sunt:

1. Reducerea varstei de pensionare – Art. 56 din L. 263/2010:

(1) Fac exceptie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin:

d)25 de ani in locurile de munca prevazute la art. 30 alin. (1) lit. h)-l) pentru care reducerea varstei st andard d e pensi onare est e de 13 ani.

Art. 562

(1) Prin exceptie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b), persoanele care au desfasurat activitati dintre cele prevazute la art. 30 alin. (1) lit. g) si i) beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu redu cer ea va rstei st an dard de p ension are cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani realizat in aceste activitati".

2. Stagiul complet de cotizare mai mic

3. Majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective, cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii.

Or, in contextul acestei activitati legislative concomitente, prin care se produce un impact bugetar contrar PNRR, nu se justifica un tratament agresiv contrar magistratilor, cu singura motivare conjuncturala ca acesta este pentru realizarea PNRR, autoritatile executive si legislative neputand justifica in mod obiectiv cum, in aceeasi perioada, pentru o extinsa categorie de personal, aleg sa imbunatateasca retroactiv conditiile de pensionare, valoarea pensiei si sa reduca varsta de pensionare la 55 de ani, in timp ce pentru categoria profesionala a magistratilor aleg sa inrautateasca retroactiv aceleasi conditii de pensionare, extinzand varsta de pensionare la 60 de ani si reducand dramatic valoarea pensiei.

De altfel, legat de acest aspect, in avizul C.L. se invedereaza:

„Cu referire la Expunerea de motive, semnalam ca prin Decizia nr. 139/2019, Curtea Constitutionala a statuat ca fundamentarea temeinica a initiativelor legislative reprezinta o exigenta impusa de dispozitiile constitutionale mentionate, intrucat previne arbitrarul in activitatea de legiferare, asigurand ca legile propuse si adoptate raspund unor nevoi sociale reale si dreptatii sociale”

In acest context, precizam ca in Expunerea de motive, nu sunt motivate decat partial solutiile referitoare la pensiile magistratilor, cele referitoare la alte categorii de personal nefiind prezentate si argumentate. Totodata, nu sunt motivate exceptarile de la art. III, recalcularea pensiilor in plata neaplicandu-se tuturor categoriilor de beneficiari de pensii speciale, ci doar magistratilor, si nici tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu acordate in cuantumul prevazut pentru magistrati sau prin asimilare cu magistratii (spre exemplu, magistratii-asistenti de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor).

Pentru o temeinica fundamentare, este necesara respectarea mai multor prevederi ale Legii nr. 24/2000, republicate, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la prezentarea in mod necesar a unor informatii, precum si la completarea sau corectarea datelor din anumite sectiuni si subsectiuni, asa cum vom preciza mai jos.

Vor trebui avute in vedere dispozitiile art. 7 din Legea nr. 24/2000, care instituie in sarcina initiatorului proiectului de act normativ obligatia evaluarii preliminare a impactului proiectului de lege, ce presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le produc reglementarile propuse. De asemenea, instrumentul de prezentare si motivare nu este insotit, asa cum prevede imperativ art. 7 alin. (31) din Legea nr. 24/2000, de o evaluare preliminara a impactului noilor reglementari asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

In plus, din redactarea Expunerii de motive trebuie sa rezulte ca elaborarea proiectului a fost precedata (data fiind importanta, complexitatea si implicatiile acestuia) de o activitate de documentare si analiza stiintifica, pentru cunoasterea temeinica a realitatilor economico-sociale care urmeaza sa fie reglementate, concretizata in prezentarea rezultatelor unor studii de cercetare si includerea unor trimiteri la sursele de informatii suplimentare relevante pentru dezbaterea proiectului, asa cum dispun art. 20 alin. (1) si (3) din Legea nr. 24/2000.

Spre exemplu, ar fi trebuit avute in vedere aspecte precum: speranta de viata a romanilor, lipsa de personal specializat la instante si parchete, volumul de munca al unui magistrat, numarul persoanelor din sistem care au fost admise in magistratura cu recunoasterea vechimii din alte profesii, numarul persoanelor care au vocatie de a se pensiona inainte de intrarea in vigoare a legii, previzionarea modului in care va fi afectata administrarea justitiei in urma pensionarilor masive sau parasirii sistemului de catre persoane cu experienta dobandita in alte profesii care nu mai au nici un interes de a ramane, data fiind mica probabilitate de a realiza o vechime de 25 de ani in magistratura anterior implinirii unei varste rezonabile si solicitarea neuropsihica la care sunt supusi magistratii.

5. Prin proiectul de lege criticat, se incalca grav prevederile art.15, art. 16, art.26 si art. 44 din Constitutie.

Astfel, asa cum s-a expus, acest proiect de lege instituie reglementari care retroactiveaza in materie civila, inclusiv in ce priveste procedurile de pensionare in curs si instituie reglementari discriminatorii cu privire la persoane aflate in aceeasi situatie premisa, fara nicio justificare obiectiva rezonabila.

De asemenea, acest proiect de lege afecteaza viata privata a destinatarilor in toate componentele sale, majorarea varstei de pensionare si reducerea progresiva a cuantumului pensiei avand un efect grav si direct cu privire la toate componentele acesteia, deciziile destinatarilor acestui proiect raportat la viata lor privata urmand a fi impactate in mod sever de noile reglementari de pensionare.

De asemenea, avand in vedere ca provoaca o recalculare a pensiilor in plata, acesta afecteaza dreptul de proprietate privata.

Asa cum in mod constant au statuat si CEDO si CCR (...), pensiile in plata intra in notiunea de bun castigat si sunt garantate in cuantumul lor, fiind protejate si de art. 1 din Protocolul 1 CEDO.

In ce priveste magistratii, cuantumul acestor pensii constituie o compensare financiara a restrictiilor care guverneaza aceasta profesie, inclusiv restrictiile unor drepturi fundamentale, cum este dreptul de a fi ales, dreptul de a se asocia in sindicate in vederea protectiei muncii, dreptul de a negocia conditiile salariale, dreptul la exprimare, etc..

Ca urmare, o diminuare a acestei compensatii incalca atat prevederile art. 44 din Constitutie, ale art 1 Protocolul 1 CEDO, dar si prevederile art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie referitoare la independenta justitiei si la statul de drept. (...)

Independenta justitiei este o valoare fundamentala a unei societati democratice, nefiind un privilegiu al magistratului, ci un drept al cetatenilor, constituind o conditie prealabila, esentiala, a statului de drept. Independenta justitiei trebuie sa reprezinte dezideratul intregii societati, iar nu doar al magistratilor, pentru ca acest element fundamental al democratiei este esential in garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. (...)

Or, contrar exigentelor ce se degaja din prevederile constitutionale, din instrumentele internationale, dar si din jurisprudenta Curtii Constitutionale si a instantelor europene cu privire la principiul independentei justitiei – ca pilon al statului de drept si ca cerinta sine qua non a asigurarii dreptului la un proces echitabil –, modificarile aduse, prin Legea criticata, pensiei de serviciu a magistratilor contravin acestui principiu atat in componenta sa institutionala, cat si in cea individuala.

Astfel:

1. Solutia normativa prevazuta la art. I, art. II si art. IV din Lege, prin modificarea intempestiva a conditiilor de pensionare a magistratilor si a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, aduce atingere prevederilor art. 124 alin. (3) cu referire la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, fiind afectata componenta functionala / institutionala a principiului independentei justitiei in substanta sa.

Contrar solutiei adoptate de legiuitor, pentru respectarea principiului independentei justitiei, in componenta functionala / institutionala, s-ar fi impus o reglementare care sa asigure o reala etapizare a conditiilor de pensionare, iar nu una deghizata, inaplicabila destinatarilor legii, care sa se realizeze intr-un interval gradual si predictibil, astfel incat sa contribuie la stabilitatea sistemului judiciar si, implicit, la asigurarea efectiva a dreptului fundamental al cetateanului de acces la o instanta si la un proces echitabil.

Consecintele extrem de grave produse asupra sistemului judiciar, ca urmare a adoptarii masurii prevazute la Articolul I pct. 1 cu referire la articolul 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 si pct. 8 cu referire la introducerea a doua noi anexe, anexele 3 si 4, in cuprinsul Legii nr. 303/2022 si la Art. II din Legea criticata, in lipsa instituirii unei etapizari reale a conditiilor de eliberare din functie prin pensionare a judecatorilor, procurorilor si magistratilor-asistenti, sunt incompatibile cu exigentele statului de drept si ale independentei justitiei. Spre deosebire de reglementarea actuala, este de observat, asa cum am mentionat anterior, ca atunci cand legiuitorul a dorit sa realizeze o reforma a sistemului public de pensii, prin majorarea varstei de pensionare si a stagiului de cotizare, aceasta masura s-a realizat cu asigurarea unei etapizari efective si graduale, pe o perioada mai indelungata de timp, prin cresterea treptata a conditiilor enuntate, astfel incat impactul asupra beneficiarilor sa fie minim.

Astfel, prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, majorarea varstei de pensionare de la 57 de ani la 63 de ani pentru femei a fost etapizata pe o perioada de 20 de ani, iar cea de la 62 de ani la 65 de ani pentru barbati s-a realizat pe o perioada de 15 ani. (...)

2. In egala masura, dispozitiile art. I, art. II, art. III si art. XV din Lege sunt de natura sa afecteze principiul independentei justitiei, in componenta individuala a acestui principiu. Dispozitiile criticate au fost adoptate cu incalcarea art. 124 alin. (3) si art. 132 alin. (1) din Constitutie, continutul acestora fiind de natura sa afecteze statutul constitutional al judecatorilor si al procurorilor, avand in vedere faptul ca, in configurarea propusa prin Legea examinata, dreptul la pensia de serviciu a magistratilor risca sa dobandeasca un caracter iluzoriu.

Sub acest aspect invederam urmatoarele:

2.1. Reducerea cuantumului pensiilor ca urmare a aplicarii cumulative a tuturor masurilor reglementate prin aceasta lege (ex: recalcularea pensiei de serviciu, revizuirea numarului lunilor ce constituie baza de calcul, ajungandu-se pana la 25 ani – 300 de luni – si aplicarea impozitului) constituie o masura prin care afectarea este atat de substantiala, incat poate aduce atingere substantei dreptului la pensie.

Doar la o prima vedere, raportarea calculului pensiei la o perioada de inceput a carierei in care, nominal, salarizarea era una mult mai mica duce in mod evident la o baza de calcul oarte mica si la scaderea semnificativa a cuantumului pensiilor de serviciu.

Invocarea de catre initiatori a modului de stabilire a pensiilor in sistemul public ca model pentru recalcularea / stabilirea pensiilor de serviciu este neavenita. Cu toate ca in sistemul public se ia in considerare toata perioada de contributivitate a salariatului, pensionarea se stabileste pe baza de punctaje si puncte, acestea actualizandu-se periodic, astfel ca numarul de puncte acumulat si pensia in sine va reflecta inflatia din toti anii de contributivitate (valoarea punctului de pensie este actualizata anual). Astfel, ca exemplu, Legea nr. 127/2019 prevede, la art. 87, ca:

„(1) Numarul total de puncte realizate de asigurat se obtine din insumarea punctajelor anuale ale acestuia. (2) Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate intr-un an calendaristic. (3) Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat din anul respectiv”.

Potrivit art. 86 din aceeasi lege:

„(2) Valorile punctului de pensie sunt urmatoarele:

a)la data de 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;

b)la data de 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;

c)la data de 1 septembrie 2021 – 1.875 lei.

(3) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinta este de 75 lei.

(4) Incepand cu anul 2022, valoarea punctului de referinta se majoreaza anual cu rata medie anuala a inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat”.

Or, in ipoteza reglementata de legea criticata, baza de calcul care consta in media salariilor nominale din perioade indepartate ale carierei duce la anularea conceptului de pensie de serviciu, care trebuie sa fie, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, cat mai aproape de ultimul salariu in plata.

Astfel, fara nicio alta precizare legata de actualizarea acelei baze de calcul in raport cu rata inflatiei ori un alt mod de calcul, aceasta reglementare contravine scopului reglementarii si este neconstitutionala, anuland conceptul de pensie de serviciu.

2.2. In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a acceptat ca, pentru exercitarea anumitor profesii, inclusiv a profesiei de magistrat, in considerarea importantei si complexitatii atributiilor ce trebuie indeplinite in functiile respective, pot fi stabilite limite de varsta rezonabile, in raport cu aptitudinile si capacitatile umane biologice, fizice si mentale, influentate hotarator de varsta.

Curtea a acceptat ca aceasta limita de varsta nu coincide insa cu varsta-standard la care se naste dreptul de a se inscrie la pensie (Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 din 08 iulie 2005).

In acest context, stabilirea unei conditii de varsta de la care se naste dreptul la pensia de serviciu fara o esalonare reala si efectiva afecteaza insasi substanta acestui drept, masura legislativa adoptata fiind, prin raportare la rigorile impuse anterior de Curtea Constitutionala in aplicarea testului de proportionalitate (ce vizeaza respectarea unor cerinte stricte referitoare la calitatea legii, legitimitatea scopului vizat si la echilibrul necesar a fi stabilit intre intre mijlocele folosite si scopul urmarit), una lipsita de caracter rezonabil.

2.3.Prin eliminarea intempestiva a perioadelor de vechime care constituiau, potrivit Legii nr. 303/2022, forma in vigoare, vechime utila pentru pensia de serviciu, fara existenta unei perioade tranzitorii, care sa asigure o esalonare reala, dar si prin schimbarea adusa in privinta varstei de pensionare, Legea criticata aduce atingere atat principiului independentei justitiei, prin afectarea statutului constitutional al judecatorilor si al procurorilor (astfel cum a fost acesta consacrat prin art. 124 alin. (3) si art. 132 alin. (1) din Constitutie), cat si principiului previzibilitatii, principiului securitatii juridice, al increderii legitime, cel al egalitatii de tratament si al neretroactivitatii legii civile, in continutul acestor principii dezvoltat prin jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau a Curtii de Justitie a Uniunii Europene”.

* Cititi aici intreaga sesizarea amicus curiae elaborata de judecatoarea Adina Ghita