S-a inchis cazul in care un politist de la Directia Generala Anticoruptie (DGA) il acuza pe judecatorul Alin Sorin Nicolescu (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie ca l-ar fi jignit cu ocazia sustinerii unui examen de licenta, si apoi l-ar fi intimidat prin transmiterea unui mesaj pe whatsapp. Desi in prima faza judecatorul ICCJ a fost cel criticat pentru comportamentul sau si pentru modul de interactiune cu politistul, in realitate putem vorbi despre o tentativa de compromitere a magistratului de la instanta suprema, avand in vedere ca politistul a expus o varianta in care se victimiza, insa Inspectia Judiciara a constatat aspecte care demonteaza sustinere acestuia.

Acuzatiile politistului impotriva judecatorului Nicolescu au fost verificate de Inspectia Judiciara, dupa o sesizare formulata in acest sens de presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu. De altfel, in primul rand trebuie sa spunem ca atitudinea din acest caz a sefei ICCJ merita apreciata si laudata, Corbu dand dovada de impartialitate, in conditiile in care scandalul privea un coleg de instanta, si facand demersul necesar pentru ca situatia sa fie lamurita pe deplin, prin intermediul unor verificari oficiale care sa stabileasca daca judecatorul Alin Nicolescu a comis sau nu vreo abatere disciplinara.

Sesizarea Corinei Corbu a fost depusa in 16 august 2023, dupa ce politistul DGA Giorgian Gheorghe Cioriia a facut o postare pe pagina sa de Facebook, in 11 august 2023, postare in care sustinea ca ar fi fost jignit in timpul examenului de licenta de la Facultatea de Drept de la Universitatea Nicolae Titulescu de catre judecatorul ICCJ Alin Nicolescu, acesta din urma fiind supraveghetor. In plus, sustinea politistul, seful DGA Liviu Vasilescu (intre timp iesit la pensie), sesizat fiind de judecatorul Nicolescu in legatura cu comportamentul subalternului acestuia, l-ar fi trimis sa isi ceara scuze de la judecatorul Nicolescu, iar cel din urma i-ar fi transmis un mesaj in care ii spunea: “Sper sa intelegi ceva din ecuatia asta pt ca ti a trecut un glont pe la ureche...”. Este drept, mesajul apare ca fiind unul neobisnuit pentru un magistrat, insa colegi de-ai sai, din instantele la care a activat, ne-au declarat ca Nicolescu are un stil mai colocvial de comunicare, cum de altfel a stabilit si Inspectia Judiciara. In plus, desi mesajul a fost interpretat in anumite publicatii care au redat cazul ca fiind unul de amenintare, nu ar fi fost decat o exprimare prin care Alin Nicolescu a dorit sa ii transmita politistului ca a avut un comportament care i-ar fi putut face mai mult rau. 

Politistul a incercat sa-l intimideze pe Nicolescu cu legitimatia de la DGA

Revenind la verificarile declansate dupa sesizarea Corinei Corbu, inspectoarea-judecatoare Lorenta Adriana Butnaru de la Inspectia Judiciara, prin rezolutia din 8 septembrie 2023, a dispus clasarea acesteia. In cuprinsul rezolutiei, Inspectia Judiciara retine ca intregul conflict a izbucnit din cauza atitudinii necorespunzatoare a politistului, care s-a folosit de legitimatia de serviciu pentru a-si crea o atitudine superioara fata de judecatorul Alin Nicolescu. Abia acesta este momentul, arata IJ, in care Nicolescu si-a declinat calitatea de judecator la Inalta Curte, scopul fiind de a opri demersul politistului care incerca sa isi insinueze superioritatea, chiar cu iz de amenintare bazata pe calitatea sa lucrator DGA.

Cat priveste faptul ca judecatorul Alin Nicolescu l-a sesizat pe seful DGA Liviu Vasilescu in legatura cu comportamentul politistului, Inspectia Judiciara precizeaza ca nicio prevedere legala nu interzice acest lucru.

Iata fragmente din rezolutia Inspectiei Judiciare (documentul integral este atasat la finalul articolului):

“Sub un prim aspect, este de retinut ca interactiunea judecatorului cu studentul nu a avut loc in legatura cu atributiile de serviciu ale judecatorului, ci in calitatea sa de cadru didactic la Facultatea de drept din cadrul Univerisitatii Nicolae Titulescu.

De asemenea, situatia de fapt rezultata din verificari atesta faptul ca interactiunea dintre cei doi a fost determinata de atitudinea necorespunzatoare a studentului care sustinea examenul de licenta si care, pentru a-si sublinia o pozitie superioara interlocutorului, a exhibat legitimatia de lucrator la Directia Generala Anticoruptie si a avut, ulterior, o atitudine dispretuitoare la adresa facultatii ale carei cursuri le-a urmat, minimalizand importanta examenului de licenta si exprimandu-si opinia fara a fi intrebat pe parcursul desfasurarii examenului.

Inspectia Judiciara nu are atributii de a analiza modalitatea de exprimare a judecatorului in afara atributiilor de serviciu cu exceptia situatiilor cand un astfel de limbaj iese cu totul in afara normelor de convietuire sociala; imprejurarea ca judecatorul a utilizat un limbaj mai putin elevat nu poate reprezenta indiciul savarsirii unei abateri disciplinare.

De asemenea, declinarea calitatii de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut loc in contextul prezentat si a fost facuta exclusiv cu scopul de a pune punct demersului studentului de a insinua superioritatea sau chiar de a ameninta cu calitatea de lucrator la DGA. Inspectorul nu poate specula care ar fi fost deznodamantul incidentului daca supraveghetorul nu ar fi fost judecator la Inalta Curte si in ce masura un cadru cu functie exclusiv didactica ar fi fost coplesit ori s-ar fi simtit amenintat de atitudinea studentului. Totusi, indiferent de un atare posibil deznodamant, se impune cu necesitate concluzia ca declinarea calitatii de lucrator DGA nu ar trebui sa aiba loc intr-un context cum este cel prezentat, cata vreme o atare calitate ar trebui sa ramana irelevanta la sustinerea examenului de licenta.

Tocmai de aceea, discutia purtata ulterior de judecator cu seful DGA reprezinta o reclamatie verbala rezolvata, de altfel, cu scuzele de rigoare oferite de student.

Nicio dispozitie legala nu impunea judecatorului sa reclame in scris comportamentul studentului. De asemenea, nicio dispozitie legala nu interzicea judecatorului sa sesizeze verbal comportamentul apreciat ca inadecvat al unui subaltern si, ulterior, implicarea acestuia din urma in aplanarea conflictului fac parte din atributiile oricarui manager.

De altfel, studentul nu ofera o explicatie plauzibila pentru care initial a dat curs demersului indicat de sefii sai si, ulterior, a reclamat, exact acest ordin, punandu-l pe seama influentei judecatorului. Totusi, este lipsit de credibilitate ca studentul sa se fi simtit in egala masura amenintat, dar si suficient de curajos pentru a-si expune public propriul comportament”.