In ziua in care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat respingerea ca nefondata a plangerii prealabile formulata de procuroarea Elena Hach (foto) impotriva Hotararii prin care s-a decis scoaterea sa pe tusa din procedura alegerilor pentru noul CSM, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti a fost inregistrat dosarul nr. 5939/2/2016 avand ca obiect suspendarea executarii Hotararii nr. 902/23.08.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii. Cauza aflata la Sectia a VIII-a de contencios administrativ, fiscal si de insolventa a CAB viza, in fapt, suspendarea Hotararii CSM prin care a fost admisa contestatia depusa de contracandidatul Elenei Hach, procurorul Cristian Ban de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, care a invocat ca acesta nu se putea inscrie in alegerile din CSM intrucat in prezent este detasata la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, ca reprezentant al PICCJ, si nu exercita propriu-zis activitatea de procuror. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au solutionat in aceesi zi solicitarea procuroarei Elena Hach, in sensul ca au respins ca neintemeiata cererea de suspendare a hotararii CSM. Desi prin refuzul de a suspenda Hotararea CSM nr. 902, CSM i-a refuzat procuroarei Elena Hach dreptul de a participa la alegerile CSM, efectul fiind pierderea alegerilor, Curtea de Apel Bucuresti a decis sa admita cererea de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei formulata de procuroarea Elena Hach (facsimil). Ce se va intampla insa in cazul in care CCR va admite contestatia formulata de Elena Hach, care se referea chiar la dreptul sau de a participa la alegerile CSM?

Concret, odata cu cererea de suspendare a Hotararii CSM nr. 902/23.08.2016, Elena Hach a formulat si o exceptie de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, mai exact a prevederilor art. 14 alin. (5) si art. 16 alin. (1) lit. d). Curtea de Apel Bucuresti a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei doar in parte, respectiv fata de prevederile art. 14 alin 5 din Legea 317/2004 care prevad in prezent ca “la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecatorii si procurorii detasati la alte autoritati decat la instante sau parchete”.

In sustinerea cererii sale, procuroarea Elena Hach a aratat ca articolul de lege fata de care se solicita constatarea constitutionalitati sau a neconstitutionalitatii are efect direct asupra Hotararii CSM nr. 902/28.08.2016, acesta urmand sa isi mentina sau sa isi piarda temeiul legal.

Elena Hach evidentiaza ca prevederile art. 14 alin. (5) sunt in masura a incalca art. 36 din Constitutia Romaniei, care reglementeaza dreptul la vot, in conditiile in care in Legea nr. 317/2004 se interzice acest drept fundamental judecatorilor si procurorilor detasati la alte autoritati decat instante sau parchete.

Mai mult, procuroarea Hach sublinaza in actiunea sa pericolul ca sintagma “la alegerea membrilor CSM” sa fie interpretata “eronat, de altfel” in sensul ca include nu doar interdictia de a alege membrii CSM, ci si aceea de a fi ales ca membru CSM. Or, aceasta interpretare poate reprezenta o incalcarea a art. 37 din Constitutia Romaniei, care reglementeaza dreptul de a fi ales.

Practic, asa cum reiese din prevederile art.14 alin. (5) din Legea nr.317/2004 se restrange dreptul judecatorilor si procurorilor detasati la alte institutii decat instante sau parchete de alege membrii CSM.

Numai ca, din aceasta prevedere, potrivit exceptiei de neconstitutionalitate formulata de Elena Hach, CSM a inteles prin Hotararea nr. 902/28.08.2016 sa limiteze judecatorilor si procurorilor detasati nu doar dreptul de a alege (de a vota), ci si dreptul de a candida (de a fi ales): “Cu alte cuvinte, opinia CSM exprimata prin Hotararea nr. 902/23.08.2016 este in sensul ca art. 14 alin. (5) interzice procurorilor si judecatorilor detasi la alte autoritati decat la instante sau parchete atat dreptul de a vota la alegerea membrilor CSM, cat si dreptul de a fi ales ca membru CSM. Or, in masura in care poate fi considerata ca si corecta o astfel de interpretare, aceasta este in mod cert neconstitutionala, ducand la lezarea nejustificata a dreptului de a fi ales ca membru CSM, cuvenit procurorilor si judecatorilor detasi la alte autoritati decat la instante sau parchete, in calitatea lor de magistrati. In acest sens, apreciem ca dreptul de vot si dreptul de a fi ales sunt drepturi fundamentale, recunoscute si protejate constitutional, in cuprinsul art. 36, respectiv art. 37 din Constitutia Romaniei. Acestea sunt reglementate cu titlu general si universal in legea suprema, impunandu-se a fi respectate insa in cadrul tuturor si oricaror structuri publice, cu atat mai mult in cele infiintate cu scopul garantarii pilonilor statului de drept (in speta, justitia), cum este organul colegial CSM. Dreptul la vot si dreptul de a fi ales sunt drepturi absolute, care nu cunosc limitari si nici nu pot cunoaste limitari, decat in ipotezele expres reglementate de art. 53 din Constitutia Romaniei, care, insa nu sunt incidente in speta".

Or, art. 53 din Constitutia Romaniei prevede ca exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans doar in cazul in care este vorba despre apararea securitatii nationale, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, daca este necesar intr-o societate democratica sau daca masura este proprtionala cu situatia care a determinat-o.

In mod evident, conform exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Elena Hach, aceste conditii nu sunt indeplinite, intrucat restrangerea dreptului de a alege si de a fi ales pentru o categorie de magistrati “nu este si nu poate fi o masura de securitate nationala si protejare a ordinii si moralei publice, cu atat mai putin necesara intr-o societate democratica, avand in vedere ca detasarea magistratilor este o masura adoptata in considerarea valorii acestora si a aprecierii ca pot servi unitatii in care sunt detasati pentru optimizarea activitatii.”

In cuprinsul exceptiei de neconstitutionalitate, procuroarea Elena Hach vorbeste si despre pericolul creari unui sistem de inegalitate intre judecatorii si procurorii detasati si cei care activeaza in instante si parchete, inegalitate ce poate aduce atingere art. 16 din Constitutia Romaniei privind egalitatea in drepturi.

In acest context, evidentiind rolul CSM, acela de aparare a reputatiei profesionale a tuturor magistratilor, inclusiv a celor detasati care nu au avut posibilitatea de a-si exercita votul in cadrul alegerilor CSM, procuroarea Elena Hach conchide ca aplicarea prevederilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, in forma actuala, conduce la excluderea judecatorilor si procurorilor detasati de la posiblitatea de a participa la activitatea propriului organ de protectie profesionala, desi continua sa faca parte din corpul magistratilor numiti de Presedintele Romaniei.