Asa cum ne amintim, exact in ziua in care mai-marii CSM au participat la receptia oferita de Ambasada SUA cu prilejul Zilei Americii, 3 iulie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis hotararea nr. 846bis, prin care a stabilit ca un judecator ar trebui sa se abtina de la a mai judeca dosare de coruptie in situatia in care DNA a inceput urmarirea penala impotriva sa ori fata de un apropiat al sau. Decizia a starnit rumoare inca de la publicarea dispozitivului pe site-ul CSM, iar controversele s-au intetit odata cu aparitia motivarii acestei hotarari. Si nu doar in presa. Prima institutie din sistemul judiciar care ia atitudine fata de gravele nereguli din cuprinsul hotararii nr. 846bis/03.07.2014 a Plenului CSM, prin care procurorilor DNA li s-a oferit posibilitatea de a-i indeparta din dosarele de coruptie pe judecatorii nedoriti, este chiar Asociatia Magistratilor din Romania.

Presedinta AMR, judecatoarea Gabriela Baltag (foto), a intervenit telefonic, luni 18 august 2014, la emisiunea Subiectiv de la Antena 3, realizata de jurnalistul Razvan Dumitrescu, pentru a reclama ca aceasta decizie a Consiliului Superior al Magistraturii reprezinta "cel mai grav atentat la independenta judecatorului".

Iata pozitia presedintei AMR, judecatoarea Gabriela Baltag, fata de Hotararea nr. 846bis/03.07.2014 a Plenului CSM:

Razvan Dumitrescu: "Vreau sa va intreb, acest mecanism, eu stiu asa ca daca cineva este reclamat automat procurorul inregistreaza reclamatia intre 2 coperte si in reclamatie fapta pare a fi penala se face un dosar penal si incep cercetarile. Pai pe principiul acesta va intreb daca nu poti scoate din complet pe banda rulanta judecatori..."

Gabriela Baltag: "Dati-mi voie sa va spun ca aceasta hotarare a plenului CSM adoptata pe 3 iulie, pentru ca dupa cum vedeti dumneavoastra cam toate lucrurile in neregula se intampla sistemului judiciar vara, cand incepe vacanta judecatoreasca. Noi am observat aceasta hotararea, am vazut in extras de altfel, pentru ca a venit imediat, a fost o graba teribila de a comunica instantelor, sa nu cumva sa scapam din vedere continutul acestei hotarari. Inainte de motivare, eu chiar am avut sentimentul ca nu o sa gasesc la un moment dat motivarea. Am solicitat-o secretarului general al CSM, poate confirma acest aspect, si, saptamana trecuta, cand ea a fost motivata, chiar am primit mesaj ca o gasesc pe site si am si gasit-o. Aceasta hotarare a plenului CSM, din punctul meu de vedere si al colegilor mei pe care am putut sa ii consult din Consiliul Director, cinci la numar astazi, pentru ca sunt fara mine, unii dintre ei sunt plecati poate din tara, aceasta hotarare este cel mai grav atentat la independenta judecatorului. Va spun la independenta judecatorului si nu a magistratului in general, pentru ca desi uneori prin motivarea acestei hotarari veti vedea ca se face trimitere la magistrat, de fapt, este vorba numai despre judecator si nu despre orice judecator, despre judecatorul din materie penala. Aceasta hotarare a plenului CSM are 2 componente. O data, se vorbeste despre cei care posibil sa fi savarsit fapte de coruptie si ar trebui cumva sa se abtina. Deci se merge pe probabilitati, imaginati-va, niciodata un judecator nu va merge pe probabilitati. Cum adica ar trebui sa se abtina, sa nu existe nici o indoiala, nici o suspiciune, ne intrebam pentru judecatori nu exista aceleasi garantii ca pentru toti cetatenii din tara aceasta? Ei sunt prezumati vinovati numai daca sunt suspectati, sau suspect deja este o calitate foarte avansata in procedura penala, dar pentru ei, pentru judecatorii din materie penala, pentru ca nu spunem nimic despre… deci cei care vor judeca fapte de coruptie, deci ei sunt vizati ca si cum faptele de coruptie pot sa…"

Razvan Dumitrescu: "Eu incerc sa vad mecanismul. Deci procurorul ce face? Zice: Are, e o cercetare penala pe judecator, nu are ce cauta in complet. Corect? Cam asta e esenta?"

Gabriela Baltag: "Nu, problema este un pic mai larga, mai ampla. Deci daca exista suspiciunea ca ai savarsit o fapta de coruptie, oricare, faptele de coruptie sunt numeroase, exista aceasta recomandare care cumva depinde imperativ. Desi recomandare, prin aceasta hotarare a plenului CSM cumva ti se recomanda ca ar trebui obligatoriu ca pana la urma sa te abtii de la solutionarea dosarelor de coruptie. Deci, faptelor de acelasi gen".

Razvan Dumitrescu: "In ce masura exista posibilitatea ca mecanismul sa functioneze in felul urmator in Romania: Nu imi place unde a picat dosarul, vine o reclamatie pe numele unui judecator de care nu imi place mie procuror, o anonima de pilda, un cetatean indignat. Vine o anonima, automat este sub suspiciune judecatorul si nu mai face parte din complet. Poate functiona mecanismul acesta?"

Gabriela Baltag: "Desigur, cred ca asta este si intentia".

Razvan Dumitrescu: "De cand decid practic procurorii daca sunt vinovati sau nu niste oameni in Romania? Ca aici ajungem, daca pe baza unei suspiciuni scot un om din complet".

Gabriela Baltag: "Pai nu stim, ne intrebam si noi de ce nu se face nici o trimitere la procurori. Deci, daca vedeti dumneavoastra, numai judecatori sunt banuiti ca ar putea sa savarseasca fapte de coruptie. Nu face nimeni trimitere in aceasta motivare despre ce ar trebui sa faca un procuror".

Razvan Dumitrescu: "De cand decid procurorii ce judecator intra in anumite complete si ce judecator nu intra? Pe baza mecanismului de care v-am intrebat..."

Gabriela Baltag: "Va dati seama ca exista riscul, vulnerabilitatea oricarui judecator sa se trezeasca cu un gen de plangere de acest, nu stiu eu… ca nu stiu ce a savarsit. O fapta penala de natura, din categoria celor de coruptie. Deci, sigur, daca el este un judecator si judeca in materie penala are aceasta recomandare, numai intra sa judece fapte de acelasi fel. Si in felul acesta judecatorul este indepartat de la judecarea anumitor cauze".

Razvan Dumitrescu: "Asta nu e un fel de legiferare pe usa din dos a unui posibil abuz?"

Gabriela Baltag: "Dumneavoastra trebuie sa stiti ca nu exista nicio interdictie legala, nicio interdictie legala. Aceasta este o creatie a CSM-ului foarte grava pe care Asociatia Magistratilor o sa o conteste. Nu o putem lasa asa, va dati seama, dar pentru asta urmeaza sa facem toate procedurile prevazute de lege. Sa stiti dumneavoastra ca a mai existat intentia aceasta. Nu e prima data, acum ea a devenit o realitate prin aceasta hotarare. Acum 2 ani in urma, daca va aduceti aminte, 2-3 ani in urma, era un alt sef la DNA si a existat aceeasi discutie publica, ma rog, ca daca faptele de coruptie sunt savarsite de cei apropiati, nu neaparat de judecator. Ar trebui judecatorul sa se abtina. Stiti si dumneavoastra despre cine era vorba. Bineinteles ca atunci CSM-ul era cred ca alt CSM, iata CSM-ul acesta a pierdut toate garantiile oricarui cetatean. Nu numai garantiile judecatorilor in seara aceasta. A pierdut garantiile pe care le-am avut pana acum. CSM-ul de atunci nu a fost de acord cu solutia propusa tot de DNA, pentru ca atunci propunerea a venit de la domnul Morar.

As vrea sa va mai spun un alt lucru foarte important. Cea de a doua componenta a hotararii plenului CSM, cea referitoare la eliberare. V-am spus ca sunt vizati judecatori din materie penala. Daca o sa vedeti dumneavoastra fac trimitere la un moment dat in hotarare despre trei articole aplicabile in procesul de deliberare. Sunt numai articole din Codul de Procedura Penala, ca si cum numai judecatorii din materie penala delibereaza in tara aceasta. Este foarte grav ceea ce se intampla".

Razvan Dumitrescu: "Fiind vorba doar de penal, asa cum face referire decizia respectiva si articolele despre care dumneavoastra faceti vorbire, fiind vorba doar de penal nu as putea sa trag concluzia ca trebuie in perioada urmatoare sa se desfasoare anumite operatiuni de natura penala si anumiti judecatori nu trebuie sa faca parte din complete, trebuie sa faca parte din complete, mai bine zis, anumiti judecatori".

Gabriela Baltag: "Noi speram sa nu se intample acest lucru. Va rog sa ma credeti ca nu vreau sa imi inchipui ca am ajuns atat de rau si atat de departe".

Razvan Dumitrescu: "Haideti sa sintetizam. Lasa cale catre acest mecanism hotararea asa cum suna sau nu?"

Gabriela Baltag: "Cu siguranta este o cale deschisa. V-am spus ca sunt vizati numai judecatorii din materie penala, de asemenea sunt vizati, deci numai judecatorii, nu se face trimitere ca si cum conduita de corectitudine apartine numai judecatorului, si procurorului nu. De altfel, despre dumnealor se face vorbire ca infaptuiesc actul de justitie, ceea ce nu este foarte adevarat. Stiti si dumneavoastra acest lucru."

Dispozitivul hotararii nr. 846bis din 3 iulie 2014 a Plenului CSM:

"1. Judecatorii care, in exercitiul functiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infractiuni in orice circumstante (de exemplu, accepta mita) nu pot beneficia de imunitate fata de procesul penal ordinar.

2. Obligatia judecatorului de pastrare a secretului deliberarii in legatura cu fapta cu privire la care este cercetat penal inceteaza in momentul in care, in conditiile art. 307 din Codul penal, i se aduc la cunostinta, inainte de prima sa audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspect, incadrarea juridica a acesteia, drepturile procesuale prevazute la art. 83 din acelasi cod, incheindu-se despre toate acestea un proces-verbal.

3. Judecatorul poate fi audiat ca martor intr-un proces al carui obiect este savarsirea unei infractiuni in legatura cu procesul deliberarii.

4. Judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator.

5. Principiile independentei, impartialitatii si integritatii judecatorului consacra in primul rand obligatii, astfel ca nu pot fi invocate drept justificari pentru disimularea unei conduite care este ea insasi o amenintare a independentei si impartialitatii justitiei si a procesului echitabil, cum este cazul coruptiei.

6. Judecatorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizeaza orice interferenta exterioara procesului cognitiv al deliberarii, care pot avea caracter ilicit, dar nu si cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberarii".

Cum motiveaza CSM hotararea prin care a dispus ca judecatorul ar trebui sa se abtina atunci cand un procuror DNA incepe urmarirea penala impotriva sa:

"Principiul independentei judecatorului creeaza premisele unui alt principiu – impartialitatea judecatorului. Impartialitatea este un atribut fundamental al justitiei si se defineste prin lipsa prejudecatilor judecatorului si a partinirii vreunui participant la judecata, precum si prin garantiile oferite de judecator pentru a exclude orice indoiala in aceasta privinta. Ca expresie a acestui principiu, judecatorul isi va exercita atributiile fara favoruri, subiectivism si prejudecati.

Intre obligatiile pe care principiul impartialitatii le stabileste in sarcina judecatorului se regaseste si aceea de evitare a conflictelor de interese.

Un conflict de interese apare atunci cand interesul personal al judecatorului (sau al celor apropiati lui) intra in conflict cu obligatia judecatorului de a judeca impartial. Judecatorul aflat intr-o situatie de conflict de interese este dator sa se abtina, intrucat nimeni nu poate fi judecator in propria sa cauza (nemo in rem suam auctor esse potest).

Dat fiind ca impartialitatea justitiei reflecta impartialitatea judecatorului, atat cea interioara, cat si cea perceputa de un observator strain, se poate afirma ca in materie judiciara in notiunea de conflict de interese sun incluse atat conflictele reale dintre interesul personal al judecatorului si obligatia de a judeca impartial, cat si imprejurarile exterioare in care un observator rezonabil ar percepe sau ar putea sa perceapa un astfel de conflict.

Daca un judecator este cercetat in cauze de coruptie, atunci aparenta de impartialitate in solutionarea de catre acesta a altor cauze de coruptie este vatamata, intrucat un observator rezonabil ar resimti suspiciunea de impartialitate in judecata realizata de acel judecator. Prin urmare, chiar daca in plan subiectiv judecatorul in discutie nu ar actiona cu partinire si nu ar avea prejudecati, perceptia publica nu ar mai fi aceeasi ca si in situatia in care nu ar exista nicio umbra de indoiala cu privire la probitatea sa profesionala, si aceasta deoarece ambele conditii ale impartialitatii (perceptia subiectiva si cea obiectiva) trebuie indeplinite cumulativ si simultan. Acest rationament impune concluzia ca judecatorul cercetat pentru savarsirea unei fapte de coruptie nu ar mai trebui sa solutioneze pricini cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator".

*Cititi aici integral Hotararea nr. 846bis din 3 iulie 2014 a Plenului CSM