Decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a infiinta institutia consilierului de etica continua sa starneasca revolta in randul judecatorilor. Pentru a apara Justitia de un sistem de informatori cu obiceiuri securiste, asa cum presedinta AMR, Gabriela Baltag, i-a descris pe consilierii de etica, Asociatia Magistratilor din Romania si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania s-a coalizat pentru a bloca punerea in aplicare a Hotararii CSM nr. 434/17.05.2016, prin care s-a reglementat institutia consilierului de etica. Mai exact, la finalul luniii iulie 2016, AMR si UNJR au depus o actiune la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal in care solicita anularea Hotararii CSM privind consilierul de etica, motivat de faptul ca aceasta institutie este nelegala, fiind reglementata doar de Consiliu, negasindu-se in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara sau in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

AMR si UNJR argumenteaza cererea de chemare in judecata a CSM prin aceea ca Hotararea Consiliului prin care s-a reglementat institutia consilierului de etica va permite crearea unui sistem de informatori, “intemeiat pe surse care vor putea fi utilizate oricand impotriva fiecarui judecator 'sfatuit' de un consilier de etica”. Mai mult, AMR si UNJR avertizeaza ca in prezent “nu sunt reglementate limitele in care se va exercita functia de consiliere din oficiu, existand riscul unor intruziuni nelegale in activitatea de judecata”.

In actiunea depusa la CAB, AMR, condusa de judecatoarea Gabriela Baltag (foto dreapta), si UNJR, condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto stanga), arata ca, dincolo de aspectele de legalitate, procedura de selectie a consilierului de etica este una “mai mult decat ambigua”, iar activitatea propriu zisa desfasurata de acesta “exclude categoric intentiile de confidentialitate”.

Referindu-se la numarul consilierilor de etica, AMR si UNJR condamna faptul ca Sectia pentru judecatori a CSM a apreciat “in mod discriminatoriu, fara nicio justificare” ca la fiecare curte de apel sa functioneze 2 consilieri de etica, iar la fiecare tribunal un consilier de etica.

In mod clar, arata cele doua asociatii profesionale, se creeaza o discriminare “fara nicio justificare obiectiva”, “aruncand o indoiala nepermisa asupra judecatorilor care functioneaza la aceste instante si care, in acceptiunea Sectie pentru judecatori, sunt calificati ca avand 'probleme de etica' si, prin urmare, nevoie de serviciile unui consilier de etica”. In schimb, AMR si UNJR evidentiaza ca “au fost 'excluse' din raza de interes a consilierului de etica, judecatoriile si instanta suprema, iar judecatorii care fac parte din Consiliu Superior al Magistraturii nu au fost retinuti nicio clipa ca posibili subiecti de consiliere etica”.

Totodata, AMR si UNJR mentioneaza ca prin instituirea functiei de consilier de etica se incalca dispozitiile legale, inclusiv constitutionale cu privire la initiativa legislativa si dreptul intregului corp de magistrati de a fi consultat in materie. Aceasta situatie se invoca dupa ce s-a decis ca definirea problemelor de etica si deontologie se va face de catre un numar restrans de judecatori, acesta modalitate fiind apreciata de asociatiile profesionale ale magistratilor ca una “neadecvata”.

Prezentam in continuare pasaje din actiunea AMR si UNJR depusa la CAB in data de 29 iulie 2016:

"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor (UNJR) solicita anularea Hotararii nr. 434/17.05.2016 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a reglementat institutia consilierului de etica procedura de selectie a acestuia.

Hotararea reglementeaza o institutie care nu se regaseste, ca atare, nici in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, nici in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Masura este aparent justificata prin invocarea unor analize realizate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii care ar fi relevat nevoia ca dreptul si, in acelasi timp, obligatia etica a judecatorilor sa se transpuna intrun sistem integrat de formare profesionala - inclusiv in ceea ce priveste integritatea si etica profesionala a judecatorilor. S-a sustinut si faptul ca legislatia in vigoare nu reglementeaza mecanisme de evitare a incalcarii normelor de conduita de catre judecatori si procurori, motiv pentru care ar fi necesara infiintarea unor organisme care sa aiba un rol consultativ si de consiliere, care sa stea la dispozitia judecatorilor si procurorilor ori de cate ori nu sunt siguri daca o anumita manifestare/activitate este compatibila sau nu cu statutul lor.

De asemenea, a fost invocata incheierea, in anul 2014, a unui acord de cooperare intre Consiliul Superior al Magistraturii din Romania si Consiliul Judiciar din Olanda, avand ca scop cunoasterea bunelor practici in ce priveste integritatea sistemelor judiciare si ale magistratilor din cele doua tari, precum si identificarea unor cai de intarire a integritatii, in special de preventie a unor fenomene care pot conduce la acte ce stirbesc integritatea magistratilor, in conditiile in care actuala reglementare privind integritatea, etica si deontologia profesionala este orientata spre sanctiune. O alta aparenta justificare, enuntata, insa, tot cu titlu general, de principiu, fara un studiu concret, bine individualizat, se refera la numarul mare de hotarari prin care s-a dispus condamnarea penala sau sanctionarea disciplinara a unor judecatori sau procurori, pentru savarsirea unor fapte ce au afectat demnitatea, onoarea si prestigiul justitiei, care poate reprezenta un element in masura sa conduca la concluzia ca, in prezent, in Romania nu exista un mecanism eficient de prevenire a unor astfel de situatii. S-a spus si ca, datorita nevoii instituirii unui mecanism de consiliere a magistratilor in probleme de integritate, Sectia pentru judecatori a apreciat ca fiind necesara adoptarea unei hotarari prin intermediul careia sa fie reglementate modalitatea de desemnare, criteriile de selectie, numirea, formarea profesionala si atributiile consilierilor de etica, revocarea, suspendarea si incetarea calitatii acestora. (…)

Judecatorilor romani le este, ab initio, interzisa orice implicare in activitatea politica si comerciala, astfel ca existenta unor consilieri de etica in sistemul romanesc apare a fi o forma fara fond. In plus, se constata ca desi hotararea cuprinde referiri largi la situatia judecatorilor din Olanda, aceasta nu cuprinde redarea punctului de vedere exprimat de corpul judecatorilor romani cu privire la aceasta, fiind astfel lipsita de legitimitate. Solicitam CSM sa faca o analiza profesionista si completa, la nivel european, prin raportare la sistemele judiciare asemanatoare sistemului romanesc sub aspectul statutului judecatorului, respectiv al incompatibilitatilor si interdictiilor acestuia, sub aspectul existentei institutiei consilierului de etica si a limitelor de desfasurare a eventualei sale activitati.

AMR si UNJR constata, cu ingrijorare, ca nu sunt reglementate limitele in care se va exercita functia de consiliere din oficiu, existand riscul unor intruziuni nelegale in activitatea de judecata. O problema deosebita o ridica si procedura propusa pentru desemnarea acestor consilieri de etica. Astfel, exista o incongruenta logica si juridica intre ascultarea opiniilor judecatorilor alegatori de catre presedintele instantei si desemnarea consilierilor de catre un organ care nu a luat la cunostinta in mod nemijlocit de opiniile exprimate, anume, colegiul de conducere. Principiul nemijlocirii, garantie a unei solutii temeinice si transparente, nu este specific numai activitatii judiciare, ci si celei administrative, inclusiv in materia promovarii judecatorilor in functii de conducere in cadrul instantelor, respectiv de executie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a transferurilor etc., fiind esential ca organul decident sa fie cel in fata caruia se desfasoara in fapt procedura. Prin instituirea functiei consilierilor de etica de reglementare sub aspectul formularii propunerilor legislative (reglementare primara si secundara) in materia aspectelor de etica si deontologie, se incalca dispozitiile legale, inclusiv constitutionale, cu privire la initiativa legislativa si dreptul intregului corp de magistrati de a fi consultat in materie. Este ingrijoratoare si reglementarea posibilitatii nelimitate a reinvestirii, in conditiile in principiul fundamental in sistem este mandatul limitat pentru alte functii decat cea de baza, si, in plus, hotararea nu cuprinde minime conditii care sa concretizeze aceasta procedura de reinvestire.

Definirea problemelor de etica si deontologie de catre un numar restrans de judecatori este neadecvata si incalca dreptul tuturor judecatorilor de a participa la conturarea acestui cod etic imbunatatit. Nu exista in cuprinsul hotararii nici o garantie a unei reale dezbateri la care sa participe toti magistratii pe marginea acestor teme de interes pentru ei.

Dezideratul elaborarii unor norme mai predictibile si moderne in materie deontologica nu este servit prin implicarea limitata a catorva persoane, magistrati, ci trebuie sa se faca prin participarea tuturor magistratilor, cu interventia asociatiilor profesionale ale magistratilor, iar crearea unor functii care intervin in procedura judiciara concreta este nelegala, pentru motivele anterior mentionate. Faptul ca sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au atributii referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor si ca, printre altele, potrivit art. 40 lit. k din Legea nr. 317/2004 „indeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament”, nu indreptateste la adoptarea unor reglementari care nu se gasesc deja legiferate in materie de statut a judecatorilor, astfel cum se intampla prin emiterea Hotararii nr. 434/2016.

Dincolo de aspectele de legalitate, precizam ca, in ce priveste numarul consilierilor de etica, Sectia pentru judecatori a apreciat, in mod discriminatoriu, fara nicio justificare, necesitatea ca la fiecare curte de apel sa functioneze 2 consilieri de etica, iar la fiecare tribunal un consilier de etica. Stabilirea unui anumit numar de consilieri de etica, diferentiat si doar numai pentru doua dintre categoriile de instante, creeaza o discriminare fara nicio justificare obiectiva, aruncand o indoiala nepermisa asupra judecatorilor care functioneaza la aceste instante si care, in acceptiunea Sectie pentru judecatori, sunt calificati ca avand „probleme de etica” si, prin urmare, nevoie de serviciile unui consilier de etica. Astfel, au fost „excluse” din raza de interes a consilierului de etica, judecatoriile si instanta suprema, iar judecatorii care fac parte din Consiliu Superior al Magistraturii nu au fost retinuti nicio clipa ca posibili subiecti de consiliere etica.

Procedura de selectie a consilierilor de etica este una mai mult decat ambigua, mai ales in situatia in care isi depun candidatura un numar insuficient de judecatori sau atunci cand nu exista niciun judecator care sa accepte sa faca acest lucru, intrucat hotararea adoptata nu explica cum poate fi obtinut (prin ce metode) acordul scris al judecatorului/judecatorilor „nominalizat”/„nominalizati” de presedintele tribunalului sau, dupa caz, presedintele curtii de apel. De asemenea, hotararea nu explica cum poate fi verificata corectitudinea „procedurii de consultare a tuturor judecatorilor instantei” de catre presedintele acesteia, daca acest lucru se realizeaza in regim de confidentialitate, care este modalitatea/forma concreta de prezentare a „consultarii” colegiului de conducere, in vederea adoptarii unei hotarari de desemnare a consilierului de etica, hotarare care ulterior trebuie inaintata/comunicata Institutului National al Magistraturii.

Nicio politica „de preventie” in materie de integritate, etica si deontologie profesionala, asa cum mai este justificata hotararea adoptata de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, nu se poate realiza fara o baza legala si nu poate fi imaginata pe o procedura care nu are nicio legatura cu statutul, respectiv drepturile si obligatiile celor „in favoarea” carora se recomanda ca este gandita, respectiv a judecatorilor de tribunale si curti de apel.

Hotararea nr. 434/2016 nu explica nici in ce consta „neexercitarea sau exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice” calitatii de consilier de etica, situatie ce poate conduce la revocarea din aceasta functie, in conditiile in care nu exista nicio mentiune care sa lamureasca cum/in ce forma se va consemna/contabiliza activitatea „consilierului de etica”, aparent un „sfatuitor confidential” care trebuie sa-si probeze, in final, modalitatea de realizare a activitatii sale.

Intrebarile sunt legitime - constituind tot atatea dovezi de nelegalitate a Hot. nr. 434/2016 -, cu atat mai mult ca, potrivit dispozitiilor art. 4 lit. a, b si c din Hotarare, consilierul/consilierii de etica al/ai instantei va/vor fi implicat/implicati in organizarea de „ateliere de lucru si mese rotunde”, unde se vor pune „in dezbaterea judecatorilor problemele etice constatate”, vor colabora „cu consilierii de etica de la alte instante pentru identificarea problemelor de etica si gasirea modalitatilor de rezolvare unitara a acestora” si vor „participa la intalnirile periodice ale consilierilor de etica”, cel putin o data pe trimestru, la nivelul curtilor de apel si, cel putin o data pe an, la nivel national.

Conditiile de desfasurare a activitatii consilierului de etica, astfel cum apar reglementate mai inainte, exclud categoric intentiile de confidentialitate, intrucat orice discutie a judecatorului, pe teme ce pot intra „in sfera de interes a eticii”, poate deveni un material de dezbatere in cadru atelierelor de lucru sau a meselor rotunde derulate la nivel regional sau national. in realitate, un judecator care apeleaza la un astfel de consilier de etica va fi unul vulnerabil, intrucat nu exista nicio garantie de confidentialitate, iar „specialistul in materie” nu are mentionata nicio responsabilitate pentru ipoteza in care sfatul acordat este unul neconform, in masura sa conduca la o incalcare a prevederilor codului deontologic, la o sanctiune disciplinara sau chiar si la o tragere la raspundere penala. Nu este lamurita nici modalitatea de informare a consilierului de etica si nici baza legala pe care acest personaj se va sprijini atunci cand, in indeplinirea atributiilor sale, poate aborda orice judecator de la instantele vizate „ … in diferite probleme de etica, din oficiu sau la cerere”.

Se creeaza, prin urmare, un sistem oficial „de informatori”, la nivelul instantelor vizate, legalizat prin intermediul Hotararii nr. 434/2016, in masura sa recladeasca intentiile unui regim trecut, ale unui sistem care, la data elaborarii, s-a bazat, la randul lui, pe demersuri de informare, justificate pe intentii de buna – credinta. Acest sistem de informatori va fi intemeiat pe surse care vor putea fi utilizate oricand impotriva fiecarui judecator „sfatuit” de un consilier de etica.

Pentru a populariza in randul judecatorilor existenta unor multiple reglementari a interdictiilor si incompatibilitatilor, avand un continut asemanator (desi exista obligatia de cunoastere a legii de catre fiecare cetatean, cu atat mai mult de catre un judecator), a unor proceduri diferite de sanctionare a incalcarii acestor obligatii, a lipsei de claritate si predictibilitate a unor norme legale in ceea ce priveste calificarea unei fapte ca fiind de natura a atrage raspunderea disciplinara sau afectarea bunei reputatii, precum si consecintele diferite ce decurg din aceste tipuri de raspundere, dar si diversitatea situatiilor practice ivite, care necesita o analiza a conduitei, precum si practica neunitara in ceea ce priveste solutiile Inspectiei Judiciare (solutiile de clasare), ale Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii dar si ale inaltei Curti de Casatie si Justitie pot fi imaginate ale parghii, alte mecanisme (culegeri de practica, ghiduri de etica si bune practici).

Aceste modalitati neintruzive in activitatea judecatorilor pot oferi o indrumare potrivita, in special cu privire la conflictele de interese (exemple, tipuri), incompatibilitati si diferite alte activitati accesorii care ii pot compromite impartialitatea (ex., conduita in viata privata, acceptarea de cadouri sau alte avantaje, situatii ce pot afecta oricand componentele unui act de justitie obiectiv).

Legalitatea si utilitatea institutiei consilierului de etica a fost amplu examinata la recenta intalnire a presedintilor de tribunale desfasurata in perioada 13-14 iunie la Craiova, acolo unde, in rezolutia ce urmeaza a fi redactata ca un rezultat al amplelor dezbateri derulate s-a consemnat decizia unanima a tuturor reprezentantilor tribunalelor din intreaga tara, instante direct vizate de institutia consilierului de etica, de revocare a hotararii care face obiectul acestei plangeri prealabile. Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia de a tine cont de vointa acelora pe care ii reprezinta, cu atat mai mult atunci cand vointa lor este clara, neindoielnica, fara niciun fel de obiectiuni.

Avand in vedere toate criticile expuse mai sus, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) solicita, in temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea, de indata, a executarii Hotararii nr. 434 din 17.05.2016 emisa de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar, pe fond, in temeiul art. 8 alin. 1, art. 18 alin. 1 teza I din Legea nr. 554/2004, precum si in temeiul normelor generale si speciale invocate in considerentele acestei cereri, anularea in tot a hotararii atacate.”

*Cititi aici integral actiunea AMR si UNJR depusa la CAB prin care solicita anularea Hotararii CSM privind consilierul de etica