ASA SE DISTRUGE O SENATOARE A ROMANIEI – Judecatoarea TMB Georgiana Iorguta confirma ca DNA i-a defilat nevinovati in catuse pe senatoarea PNL Doina Tudor si pe fostul vicepresedinte ASF Daniel Tudor: ”Tribunalul constata existenta unui dubiu, a unei indoieli serioase, nascute din probele administrate... Toate aceste imprejurari vin sa rastoarne acuzatia si duc la concluzia ca nu a existat un scop, din cel retinut de acuzare, pentru care sa fi primit pretinsele sume de bani” (Sentinta)
Lumeajustitiei.ro prezinta in exclusivitate sentinta prin care judecatoarea Georgiana Iorguta de la Tribunalul Bucuresti a desfiintat rechizitoriul Sectiei de combatere a coruptiei din DNA condusa de procurorul Gheorghe Popovici prin care au fost trimisi in judecata fosta senatoare Doina Tudor (foto 1) si a ex-presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor din cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara si ex-vicepresedinte al ASF Daniel Tudor (foto 2), acuzati de luare de mita, respectiv complicitate la aceasta infractiune. Achitarea Tribunalului Bucuresti a fost dispusa in baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala care prevede ca "fapta nu exista".
Trebuie amintit ca in 2016, DNA a prezentat presei un spectacol absolut grotesc, scotandu-i in catuse si tarandu-i prin fata presei atat pe fosta senatoare Doina Tudor, cat si pe sotul acesteia Daniel Tudor. Cei doi au fost retinuti si ulterior plasati in arest la domiciliu, pentru ca apoi sa fie trecuti sub control judiciar, Doina Tudor fiind nevoita sa demisioneze din Senatul Romaniei ca urmare a mascaradei DNA.
In rechizitoriul DNA s-a sustinut ca Daniel Tudor ar fi pretins de la un martor denuntator suma de 3.000.000 de euro, cu titlu de mita, in legatura cu neindeplinirea unui act ce intra in atributiile sale de serviciu (nedispunerea unor sanctiuni si neimpunerea unor obligati financiare pe care ar fi trebuit sa le indeplineasca o societate de asigurari), si ca ar fi primit efectiv, in acest sens, direct sau indirect, suma de 300.000 de euro. Fosta senatoare a fost acuzata ca ar fi intermediat primirea, cu titlu de mita, de catre fostul ei sot, a sumei de 200.000 de euro: ”In urma sumelor remise cu titlu de mita, la data de 26 aprilie 2013, inculpatul Tudor Daniel George a emis o decizie prin care s-au ignorat in totalitate constatarile controlului respectiv (care atentiona asupra gradului de risc ridicat al societatii) si a impus remedierea unor deficiente minore si nesemnificative in raport cu situatia financiara precara a societatii”.
Ei bine, judecatoarea Georgiana Iorguta a studiat cu atentie asa-zisele probe de la dosar si a dispus achitarea celor doi. In motivarea sentintei de achitare, judecatoarea arata ca Decizia semnata de Daniel Tudor prin care au fost stabilit o serie de masuri in sarcina societatii respective, “fara ca niciuna din masurile dispuse sa se refere sau sa impuna societatii o majorare de capital”, dupa cum a acuzat DNA, a fost luata cu unanimitate voturilor membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor: ”In ceea ce priveste controlul efectuat la S.C. ...S.A, si la masurile dispuse, decizia a fost luata cu unanimitate de voturi, astfel ca masurile dispuse nu intrau in atributiile de serviciu ale functiei detinute de inculpatul la acel moment”.
Mai mult, instanta arata ca DNA l-a pus sub acuzare pe Daniel Tudor pentru abuz in serviciu constand in fapte ce fusesera deja anchetate intr-un alt dosar, unde acesta primise clasare. Judecatoarea Georgiana Iorguta concluzioneaza ca toate aceste imprejurari vin sa rastoarne acuzatia si duc la concluzia ca nu a existat un scop, din cel retinut de acuzare, pentru care fostul sef al ASF sa fi primit pretinsele sume de bani: ”De altfel, chiar Ministerul Public a retinut (fila 273 vol. VI, dup) in dosarul nr. 327/D/P/2013, in Rechizitoriul din 22/04/2014 ca 'in urma evaluarii probatoriului administrat in cauza a rezultat ca prin Decizia nr. 216 din 26/04/2013 numitul T.D.G a decis aducerea la indeplinire de catre S.C. ...S.A. conform punctului 10 din decizia susmentionata a urmatoarei masuri – corectarea inregistrarilor contabile eronate, astfel incat sa se asigure respectarea prevederilor reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul nr. 3219/2005. Aceasta decizie a fost luata ca urmare a hotararii consiliului fostei CSA, in cadrul sedintei din 25.04.2013..(...). In acest context, nu au fost rezultat suspiciuni rezonabile ca suspectul T.D.G ar fi favorizat activitatea S.C. ...S.A…..', numitul T.D.G avand calitatea de suspect sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 13/2 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din C.p. anterior. In acest caz, solutia a fost de clasare, filele 328 – 329 vol. VI.(...)
Tribunalul constata existenta unui dubiu, a unei indoieli serioase, nascute din probele administrate. Pentru o condamnare trebuie sa se constate, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat”.
Iata fragmente din sentinta Tribunalului Bucuresti, pe care o atasam integral la finalul materialului:
“In ceea ce priveste actiunea de primire, in cauza, instanta retine ca inculpatul T.D.G este acuzat ca ar fi primit in data de 27/03/2013 de la M.O. suma de 100.000 euro, iar in perioada 11 – 22.04.2013 a primit suma de 200.000 euro, de la M.O., prin sotia sa (la acea data) T.D.A. De asemenea, instanta retine ca inculpata T.D.A este acuzata ca in perioada 11 – 22.04.2013 a primit de la M.O., in doua transe, suma de 200.000 euro, pentru sotul sau, inculpatul T.D.G, scopul primirii sumelor de bani fiind acela ca inculpatul T.D.G sa nu indeplineasca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, atributii ce decurgeau din functia de ...al ...
Probele care intemeiaza acuzatia sunt: declaratiile...
Sub aceasta ultima conditie, instanta retine ca acuzatia vizeaza ca scop pentru care inculpatii ar fi primit presupusele sume de bani, reprezenta adoptarea de catre inculpatul T.D.G a unei solutii favorabile S.C. ...S.A. in urma controlului efectuat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, al carui ...era.
La data de 05.04.2013, echipa de control a intocmit procesul verbal inregistrat la ...cu nr.25346 din 09.04.2013 (filele 182-222, vol. II dup), document in cuprinsul caruia s-a mentionat identificarea in activitatea societatii a unor nereguli grave de natura a le permite evaluarea gradului de risc al acesteia ca fiind unul ridicat, concluzionand printre altele faptul ca societatea este expusa unui risc de lichiditate ridicat, acest lucru fiind influentat de rezervele cedate in asigurare pentru contractul de reasigurare de tip multianual in sistem cota parte, contract incheiat cu firma germane..., ale carui clauze nu prevedeau posibilitatea ca sumele inregistrate de societate drept rezerve cedate sa poata fi recuperate de la reasigurator.
Din continutul Notei Directiei de Supraveghere si Stabilitate Financiara din cadrul A.S.F., din 13.03.2014 (filele 223-263, vol. II dup), intocmita ca urmare a reverificarii Contractului de reasigurare incheiat de S.C ...S.A. si ……, a rezultat faptul ca S.C. ...S.A. trebuia sa inregistreze rezerve de prime cedate si rezerve de daune avizate si neavizate, cedate aferente acestui contract, precum si sa corecteze valoarea primelor cedate in reasigurare, daunelor in sarcina reasiguratorului si a comisionului de cedare in reasigurare. Astfel, activul contabil al societatii, la data de 31.12.2012, inregistra o denaturare neta de 68.475.852 lei, ca urmare a majorarii activului prin inregistrarea eronata a partii cedate din rezervele de prima si de daune (avizate si neavizate) in valoare de 88.247.150 lei, precum si ca urmare a diminuarii activului contabil cu suma de 19.771.298 lei ca urmare a calcului gresit al creantelor din reasigurare.
Ministerul Public a sustinut in acuzatia adusa inculpatilor ca, ignorand neregulile constate de echipa de control cu privire la contractul de reasigurare de tip multianual in sistem cota parte, ce ar fi impus o importanta majorare de capital ce trebuia facuta de societatea de asigurari, la data de 26.04.2013, numitul …. a semnat Decizia nr. 216 prin care a stabilit o serie de masuri in sarcina SC ...SA, fara ca niciuna din masurile dispuse sa se refere sau sa impuna societatii o majorare de capital (filele 175-181, vol. II dup).
Emiterea Deciziei intra in atributiile presedintelui CSA, potrivit pct. 5 lit. i, capitolul 'Presedintele Consiliului' din Regulamentul privind Organizarea si Functionarea ... fila 35, dosar instanta nr. 16987/3/2017, vol. I.
Cu toate aceste, in acelasi act normativ se prevede ca presedintele semneaza deciziile sau avizele emise ca urmare a hotararilor adoptate in sedintele Consiliul CSA. Cu privire la hotararile adoptate in sedintele Consiliul CSA, Regulamentul privind Organizarea si Functionarea ..., fila 34 dosar instanta nr. 16987/3/2017, vol. I. arata ca sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti, iar in caz de balotaj, votul presedintelui sau, in absenta acestuia, cel al Vicepresedintelui care conduce dezbaterile, este decisiv.
Potrivit Hotararea Consiliului ... – (Extras, fila 264, vol. II dup) in ceea ce priveste controlul efectuat la S.C. ...S.A, si la masurile dispuse, decizia a fost luata cu unanimitate de voturi, astfel ca masurile dispuse nu intrau in atributiile de serviciu ale functiei detinute de inculpatul la acel moment.
In plus, raportat la continutul Deciziei 216/2013 de a carei emitere este acuzat inculpatul, Tribunalul retine ca intr-adevar din Procesul verbal de control din data de 05.04.2013 (filele 182-222, vol. II dup), Anexa, filele 223 – 260, a Notei din 23/04/2013 rezulta ca organele de control au identificat un risc ridicat datorat faptului ca sumele inregistrate de societate drept rezerve cedate pentru contractul de reasigurare nu se pot recupera de la reasigurator precum si pentru cele obiective din tematica de control. Fata de cele constate organele de control au identificat mai multe contraventii, fiind indicate textele de lege aplicabile, fiind propuse: '1. interzicerea vanzarii produsului 'Asigurarea pentru risc de anulare a calatoriei in strainatate – ..' pana la data obtinerii de catre societate a autorizarii de a practica clasa de asigurari B 16 – Asigurari de pierderi financiare; 2. S.C. ...S.A, prin reprezentantii sai legali, va aduce la indeplinire masurile cuprinse in planul de ,masuri prezentat in anexa; 3. in vederea urmaririi modului de indeplinire a masurilor stabilite, S.C. ...S.A. va transmite lunar la CSA informari, insotite de documente justificative, care vor cuprinde stadiul indeplinirii masurilor si actiunilor intreprinse de societate pana la data fiecarei raportari'. (fila 263, vol. II dup).
Prin Decizia nr. 216 din 26/04/2013 (filele 175 – 181 vol. II, dup) au fost stabilite unele masuri in sarcina S.C. ...S.A., urmare a Hotararii ConsiliuluI.
De altfel, chiar Ministerul Public a retinut (fila 273 vol. VI, dup) in dosarul nr. 327/D/P/2013, in Rechizitoriul din 22/04/2014 ca 'in urma evaluarii probatoriului administrat in cauza a rezultat ca prin Decizia nr. 216 din 26/04/2013 numitul T.D.G a decis aducerea la indeplinire de catre S.C. ...S.A. conform punctului 10 din decizia susmentionata a urmatoarei masuri – corectarea inregistrarilor contabile eronate, astfel incat sa se asigure respectarea prevederilor reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul nr. 3219/2005. Aceasta decizie a fost luata ca urmare a hotararii consiliului fostei CSA, in cadrul sedintei din 25.04.2013.
In acest context, nu au fost rezultat suspiciuni rezonabile ca suspectul T.D.G ar fi favorizat activitatea S.C. ...S.A…..”, numitul T.D.G avand calitatea de suspect sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din C.p. anterior. in acest caz, solutia a fost de clasare, filele 328 – 329 vol. VI dup.
Toate aceste imprejurari vin sa rastoarne acuzatia si duc la concluzia ca nu a existat un scop, din cel retinut de acuzare, pentru care sa fi primit pretinsele sume de bani.
Prin urmare, fata de considerentele ce preced, Tribunalul constata existenta unui dubiu, a unei indoieli serioase, nascute din probele administrate, urmand ca acest dubiu sa fie interpretat in favoarea inculpatilor, instanta retinand ca fapta imputata inculpatilor, in concret, nu exista.
In raport de aceasta concluzie, instanta retine ca pentru o condamnare trebuie sa se constate, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat. In cazul in care exista o altfel de indoiala, instanta da eficienta regulii potrivit careia 'orice indoiala este in favoarea inculpatului' (in dubio pro reo). Aceasta regula constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie si se explica prin aceea ca, in masura in care dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei celui acuzat contin o informatie indoielnica tocmai cu privire la vinovatia faptuitorului in legatura cu fapta ce i se imputa, autoritatile judecatoresti penale nu-si pot forma convingerea care sa se constituie certitudine si, de aceea, ele trebuie sa concluzioneze in sensul nevinovatiei acuzatului si sa il achite (ICCJ, Sectia penala Decizia nr. 3465 din 27.06.2007)".
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# livia 23 January 2019 13:09 +16
# ^^ 23 January 2019 14:23 0
# cetatean roman 23 January 2019 14:32 +4
# Gilu 23 January 2019 16:49 +1
# SPARTAKUS 23 January 2019 17:00 +1
# Pintea 23 January 2019 17:22 +1
# liviu 25 January 2019 20:31 0
# Laura 23 January 2019 21:57 0