Actiunile unor magistrati asupra carora planeaza suspiciunea ca au fost comise in cauze de notorietate si dezvaluite de mass-media in ultima vreme par sa deranjeze Consiliul Superior al Magistraturii. Comentarea cazului Marianei Rarinca – pensionara acuzata de santaj de sefa ICCJ Livia Stanciu, achitata si mai apoi rejudecata la foc automat de completul CAB format din judecatorii George Dorel Matei si Anamaria Tranca – precum si criticarea ultimelor masuri dispuse in dosarul "Rovinari Turceni" in ce il priveste pe Victor Ponta – caruia procurorul DNA Jean Uncheselu i-a pus sechestru pe apartamentul in care locuieste pentru un pretins prejudiciu creat statului roman – pot dauna, in opinia CSM, "interesului public invocat si societatii ca detinatoare a acestuia".

Presedintele CSM, judecatorul Marius Tudose, si vicepresedintele acestui for, procurorul Bogdan Gabor, cer reprezentantilor presei, formatorilor de opinie, vectorilor de imagine, politicienilor si specialistilor in variate domenii sa dea dovada de maturitate si sa inteleaga ca exprimarea in presa a unor opinii nu tine loc de o hotarare judecatoreasca si nu trebuie sa atenteze la demnitatea si imaginea persoanei. In cazul de fata, se deduce ca persoanele la a caror demnitate si imagine se atenteaza sunt magistratii care au contact cu cazul "Rarinca" si cu dosarul DNA "Rovinari-Turceni". Evident, pot fi si altele...

Intresant apelul la respectarea legii pe care conducerea Consiliului Superior al Magistraturii intelege sa il faca, mai ales ca in comunicat se creeaza ideea, spunem noi extrem de grava, ca institutiile de presa ar incerca, prin comentarii si articole, sa isi substituie instantele judecatoresti.

In atare conditii, CSM subliniaza ca prin comentarea excesiva, "apriorica si intr-un registru speculativ de catre persoane de formatie si vocatie variate, cu o cunoastere limitata a subiectului dezbatut, dar in numele dreptului la libera exprimare si a interesului public – poate dauna insusi interesului public invocat si societatii ca detinatoare a acestuia".

Reactia CSM ar putea fi, in esenta, de laudat, daca o astfel de pozitie ar fi adoptata de fiecare data cand anumite opinii sunt vazute ca derapaje care pun in pericol "interesul public".

In schimb insa, nu putem sa nu remarcam ca reactia CSM vine in scopul apararii unor magistrati ale caror actiuni au fost dezvaluite fara a se dori acest lucru si fara a se argumenta exact in ce fel este afectat interesul public prin relatarea faptelor acestora.

Ne intrebam totusi... de ce nu a luat o astfel de pozitie Consiliul Superior al Magistraturii atunci cand membrul acestui for, judecatorul Cristi Vasilica Danilet, s-a apucat la postul public de televiziune sa comenteze hotararea judecatoreasca definitiva pronuntata de judecatorii CAB Risantea Gagescu si Damian Dolache in dosarul "Rarinca".

Sau criticarea unei decizii definitive care inca nu fusese motivata la acea data de catre un alt magistrat nu poate afecta "interesul public" si nu poate crea perceptia de "perturbare a conditiilor obiective necesare infaptuirii actului de justitie de catre cei tinuti prin lege la aceasta"?

Chiar si asa, acceptand apelul la maturitate dat de CSM celor care comenteaza actiunile magistratilor, desi au "o cunoastere limitata a subiectului", ne intrebam daca nu cumva este mai grava atitudinea lui Danilet de a comenta - ca judecator stiutor de Drept - o hotarare a unor colegi de breasla?

Iata declaratiile lui Danilet care ar trebui sa ii puna pe ganduri pe membrii CSM, intrucat ar putea perturba actul de justitie:

"Moderator: Atunci cand o persoana este achitata nu este nevinovata?

Cristi Danilet: Nu intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal, de exemplu era intr-o stare de iresponsabilitate sau de minoritate. Dar pentru a aresta o persoana in conditiile Codului de procedura penala, este suficient sa am niste suspiciuni ca s-a comis o fapta si apoi sa mai am niste indicii ca respectiva persoana incearca sa aduca atingere desfasurarii normale a procesului. (…) In filmele americane, intai persoana e arestata. De pe strada, Politia ii pune catusele si o duce la sediu.

Moderator: Cum adica daca esti achitat poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?

Cristi Danilet: Nu, nu, nu... Discutia intr-adevar tinde pe o latura tehnica. Va dau un exemplu. Surprindem o persoana cu un cutit in mana langa o victima, autorul plin de sange...

Moderator: Nu, domnule judecator, in cazul acesta...

Cristi Danilet: Dar eu de unde sa stiu?! In cazul acesta vorbim de o infractiune de santaj si de o persoana achitata in final. Persoana care a reclamat fapta, in speta doamna Stanciu, putea sa fie orice judecator din tara asta, si nota bene mai sunt judecatori santajati, cu dosare aflate pe rol in curs de derulare, mai sunt judecatori in situatia aceasta. Revin, daca doamna Stanciu a facut o plangere ca dumneaei s-a considerat santajata si in final Justitia nu i-a dat dreptate, pentru ce sa cerem demiterea femeii din functia de presedinta a Inaltei Curti. Ce legatura are functia pe care o exerciti? E ca si cum eu, judecator astazi, pierd un proces in Romania, si am pierdut vreo doua in Romania, asta inseamna ca nu-s bun ca judecator? (...)

Inspectia Judiciara, ca urmare a dezbaterilor aparute in spatiul public, la solicitarea noastra de ieri a inceput verificarile pentru a se vedea daca este cazul sau nu de o constatare disciplinara comisa de judecatorii sau procurorii care au fost implicati in solutionarea acestei cauze. O luam de la inceput de la cel care a efectuat urmarirea penala, pana la ultimul judecator. Sunt vreo 40 de magistrati in total. Sa vedem daca sunt incalcari ale legii si daca acestea s-au comis cu rea-credinta sau grava neglijenta, pentru ca daca o persoana a fost arestata in afara cadrului legal, fara emiterea mandatului, fara sa existe probe, indicii la dosar, daca judecatorii au actionat cu rea credinta, grava neglijenta, ei trebuie sa fie sanctionati clar... De la avertisment, pana la excluderea din magistratura. Sunt sanctiuni pe care doar CSM le poate aplica. (…) Am spus o suma, nu stiu, s-ar putea sa fie doar 20, nu 40.

(...) Si-o sa va dau o stire, ca sa spun asa, in exclusivitate: s-ar putea sa descoperiti si niste ziaristi care impreuna cu persoana in cauza au pus la cale santajul impotriva doamnei Stanciu. Dar in momentul de fata avem o investigatie intr-adevar, disciplinara, se fac verificari cu privire la modul de solutionare a acestui dosar si s-ar putea ca si anumiti colegi de-ai dumneavoastra din presa sa fie interesati de derularea acestei cauze(...)"

Prezentam in continuare comunicatul CSM:

"Avand in vedere temele intens mediatizate si dezbatute public, privitoare la unele cauze penale aflate in instrumentarea parchetelor sau aflate pe rolul instantelor judecatoresti, precum si potentialul de directionare a emotiei publice, prin instrumente media, spre zone improprii unui stat de drept si unei democratii corect intelese,

conducerea Consiliului Superior al Magistraturii reaminteste ca, potrivit Constitutiei Romaniei, justitia se infaptuieste prin instantele judecatoresti.

Dreptul la libera exprimare este un drept constitutional a carui ingradire - mai ales daca este in legatura cu informatii de interes public - nu este permisa intr-un stat democratic. Insa, exprimarea in presa a unor opinii - fie acestea rezultatul propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup - nu tin loc de hotarare judecatoreasca si nu are voie, tot potrivit Constitutiei, sa atenteze la demnitatea si imaginea persoanei.

Comentarea excesiva, apriorica si intr-un registru speculativ - de catre persoane de formatie si vocatie variate, cu o cunoastere limitata a subiectului dezbatut, dar in numele dreptului la libera exprimare si a interesului public - poate dauna insusi interesului public invocat si societatii ca detinatoare a acestuia.

Increderea cetateanului in justitie se construieste iar responsabilitatea revine, in principal, statului prin instantele judecatoresti constituite potrivit legii. Substituirea acestora de catre institutiile mass-media poate crea aparenta de raspuns la nevoia de dreptatea sociala, ca asteptare individuala si colectiva, insa risca sa fie un raspuns emotional, volatil, pagubos pe termen lung si cu potential de perturbare a conditiilor obiective necesare infaptuirii actului de justitie de catre cei tinuti prin lege la aceasta.

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii isi exprima increderea ca, atat institutiile media, cat mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii si diversii specialisti in variate domenii pot da masura maturitatii, raspunderii si rolului lor social prin intelegerea autentica a interesului public in ceea ce priveste infaptuirea justitiei in Romania."