In ciuda asteptarilor ca neregulile de la DNA sa dispara odata cu plecarea Laurei Kovesi de la conducerea parchetului, Directia Nationala Anticoruptie si-a pastrat meteahna de a nu se atinge de anumiti oameni. Un astfel de caz a fost semnalat miercuri, 8 august 2018, de catre Grupul de Investigatii Politice (GIP), condus de analistul politic Mugur Ciuvica, ONG-ul acuzand ca DNA o protejeaza pe celebra judecatoare Camelia Bogdan (foto), de la Curtea de Apel Bucuresti. GIP sustine ca DNA musamalizeaza denuntul pe care l-a depus impotriva Cameliei Bogdan, data afara din magistratura de doua ori de CSM, in prezent suspendata din functie, dupa ce una dintre hotararile de excludere a fost imblanzita de ICCJ, iar cea de-a doua a fost atacata de judecatoare cu recurs, caz in care a intervenit suspendarea din functie.

Grupul de Investigatii Politice a publicat pe propriul site atat denuntul pentru abuz in serviciu contra intereselor publice formulat pe numele judecatoarei Camelia Bogdan si inaintat pe 9 martie 2018 catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu Mures, cat si raspunsul primit pe 18 iulie 2018 de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, unitate la care fusese declinat dosarul. Procurorii de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti precizeaza ca la randul lor au trimis dosarul mai departe, catre DNA, avand in vedere calitatea de judecator a Cameliei Bogdan in momentul savarsirii faptelor la care se refera GIP. Intre timp, acuza Grupul de Investigatii Politice, DNA nu a dat vreun semn ca ar instrumenta aceasta speta.

Prezentam acuzatiile Grupului de Investigatii Politice privind musamalizarea de catre DNA a denuntului impotriva Cameliei Bogdan:

“DNA musamalizeaza dosarul de abuz in serviciu al Cameliei Bogdan

In martie 2018, GIP a depus o plangere penala impotriva Cameliei Bogdan. Plangerea se referea la faptul ca aceasta a incasat ilegal sume de bani de la Curtea de Apel Bucuresti. Banii incasati de Camelia Bogdan au reprezentat venituri salariale pentru perioada 21 iulie – 2 august 2014, perioada in care aceasta a absentat de la locul de munca. In perioada respectiva, Camelia Bogdan s-a aflat la Poiana Brasov unde a predat ilegal cursuri angajatilor Ministerului Agriculturii (fapt pentru care a si fost sanctionata disciplinar).

Pentru o fapta similara celei comise de Camelia Bogdan, respectiv 'lipsa nejustificata de la locul de munca in conditiile in care a beneficiat de plata integrala a drepturilor salariale', Inalta Curte l-a condamnat in 2015 pe Toni Neacsu, fost membru al CSM la un an de inchisoare cu suspendare, gasindu-l vinovat de abuz in serviciu.

Plangerea depusa de GIP in martie 2018 s-a plimbat de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu Mures la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, pentru a ajunge in mai 2018 la DNA. Desi Laura Codruta Kovesi, prietena si protectoarea Cameliei Bogdan, nu mai este in functie, plangerea noastra pare sa-si fi gasit la DNA obstescul sfarsit”.

Iata raspunsul procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Luminita Palade, prin care informeaza GIP ca dosarul privind-o pe Camelia Bogdan a fost trimis catre DNA:

“Urmare solicitarii dvs., inregistrata la aceasta unitate de parchet sub numarul de mai sus (n.r. 252/P/2018) la data de 10.07.2018, prin care solicitati stadiul cercetarilor in dosarul format ca urmare a declinarii dosarului nr. 36/P/2018 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Targu Mures, va comunicam ca acesta a fost inregistrat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti cu nr. 252/P/2018, iar prin ordonanta din data de 18.05.2018, in temeiul art. 58 alin. 2 C.pr.p., rap. la art. 13 alin. 1 lit. b din OUG 43/2002, s-a dispus declinarea cauzei in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie”.

Iata ce prevede art. 58 alin. 2 din Codul de procedura penala:

“Daca procurorul constata ca nu este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala, dispune de indata, prin ordonanta, declinarea de competenta si trimite cauza procurorului competent”.

Prezentam art. 13, alin. 1, lit. b din OUG 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, la care face trimitere raspunsul PCA Bucuresti:

“Sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite in una dintre urmatoarele conditii:

(...)

b) daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de catre (...) judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale; ceilalti judecatori si procurori”.