Este o fire vesela si comunicativa. Si implicata in mai multe asociatii profesionale ale magistratilor care au monitorizat in ultimii ani Justitia, cea mai importanta fiind UNJR. Judecatoarea Dana Cristina Girbovan (foto) de la Sectia civila a Curtii de Apel Cluj candideaza la alegerile de luna aceasta pentru CSM, pentru locul rezervat judecatorilor de la curtile de apel. Dana Girbovan este fara indoiala un candidat controversat, o aparitie inedita in alegerile pentru CSM, in care nu s-a sfiit sa conteste anumite candidaturi pe care le-a considerat nelegale. Gestul i-a atras simpatii si antipatii deopotriva, iar la votul din 24 iunie 2011 se va vedea daca apartenenta sa la grupul „celor trei muschetari” din CSM va contabiliza insucesele acestora din primele sase luni de mandat. In unele cercuri, persoane avizate sustin ca fara implicarea Danei Girbovan in campania electorala de anul trecut, „cei trei muschetari” nu ar fi reusit victoria pe care au repurtat-o. Nascuta la 3 septembrie 1978, Judecatoarea Dana Girbovan este casatorita si are doi copii. A absolvit in 2000 Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, precum si Institutul National al Magistraturii. Si-a inceput cariera de judecator de scaun la Judecatoria Zalau in 2001, ca stagiar. A promovat, rand pe rand, la Judecatoria Oradea, apoi la Tribunalul Bihor, iar din noiembrie 2008 si pana in prezent este judecator la Curtea de Apel Cluj. Nu a detinut functii de conducere in sistem, dar a condus Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania in perioada iulie 2007 – iulie 2010. Atat in UNJR, cat si in SoJust (in care a fost membra pana in 2008) i-a avut colegi pe judecatorii Horatius Dumbrava, Adrian Neacsu si Cristi Danilet, care azi sunt in CSM. Dana Garbovan este si membru in consiliul director al Asociatiei Magistratilor Europeni pentru Democratie si Libertati (MEDEL) din februarie 2010 si pana in prezent. Prezentam in continuarea interviul acordat pentru Lumeajustitiei.ro de judecatoarea Dana Girbovan.

Proveniti din grupul de magistrati care a repurtat o mare victorie la alegerile CSM de anul trecut (judecatorii Dumbrava, Danilet si Neascu). Cu toate acestea, opinia noastra este ca noul CSM, care a fost votat pe fondul multor sperante si asteptari, nu a realizat mare lucru din promisiunile facute in campania electorala. Ce credeti ca veti putea aduce in plus, daca veti fi aleasa in CSM alaturi de grupul dvs fata de ceea ce s-a realizat din ianuarie 2011 si pana in prezent?

Inainte de a raspunde punctual intrebarii dumneavoastra, as vrea sa fac o precizare. Eu fac parte dintr-un grup de magistrati constituiti intr-o asociatie numita Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania. Ceea ce ne uneste este impartasirea valorilor justitiei si cu o viziune comuna privind calea ce trebuie urmata. Domnii judecatori Horatiu Dumbrava si Adrian Neacsu s-au retras din UNJR in vara anului 2009, iar domnul judecator Cristi Danilet a fost membru UNJR pana dupa validarea sa ca membru CSM. Am lucrat pe multe proiecte vizand justitia impreuna cu cei trei colegi, de cele mai multe ori cu succes. Acesta nu ne-a impiedicat insa sa abordam diferit campania privind alegerile pentru CSM. Cei trei au candidat ca o echipa, propunand electoratului un proiect comun. Eu am candidat cu un proiect propriu, ce reflecta viziunea mea personala asupra obiectivelor pe care le-as urmari in CSM, viziune ce exprima in special experienta dobandita in perioada in care am condus UNJR. Din campania electorala, in special cea de anul trecut, s-a desprins insa un fond comun de idei, proiectele majoritatii candidatilor reliefand in esenta – in mod de altfel deloc surprinzator – problemele fundamentale ale sistemului. Revenind la intrebarea dumneavoastra, cred ca as putea contribui la indeplinirea de catre CSM a rolului sau prin determinare, am invatat in ultimii ani sa reactionez curajos, ferm si rapid atunci cand situatia o cere, dar si sa construiesc si sa pun in aplicare cu rabdare strategii pe termen mediu si lung, pentru probleme ce nu pot fi rezolvate peste noapte. In plus, am o componenta de comunicare publica si o forta de persuasiune ce ar putea ajuta Consiliul Superior al Magistraturii in acest moment.

Ati fost judecatorul care a contestat legalitatea celui de-al doilea mandat de membru in CSM in cazul magistratilor Lidia Barbulescu, Dan Lupascu si Dan Chiujdea, pe care Curtea Constitutionala i-a invalidat. In ce stadiu se afla contestatiile dvs si ce solutii s-au dat in aceste dosare?

In dosarul privind contestatia impotriva deciziei Colegiului Electoral Local al Curtii de Apel Bucuresti privind admiterea candidaturii domnului Dan Lupascu s-a pronuntat o hotarare de admitere in prima instanta a contestatiei de catre Tribunalul Bucuresti. Recursul a fost stramutat la Curtea de Apel Constanta, unde este inca pe rolul acestei instante. Al doilea dosar priveste contestatia impotriva hotararii Plenului CSM si vizeaza candidatura celor trei magistrati amintiti de dumneavoastra. Dosarul a fost stramutat la Curtea de Apel Suceava. Intrucat inainte de dezbaterea pe fond a cauzei a fost pronuntata decizia Curtii Constitutionale, fata de efectele obligatorii erga omnes ale acestei decizii, am renuntat la judecarea cauzei, instanta luand act de aceasta renuntare. Recursul formulat de catre doamna judecator Lidia Barbulescu, domnul judecator Dan Lupascu si domnul procuror Dan Chiujdea se afla pe rolul inaltei Curti de Casatie si Justitie, avand termen pe 21 septembrie 2011. In final, doresc - asa cum am facut-o si in cadrul altor interviuri - sa arat ca am luat decizia de a contesta candidaturile fostilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii dintr-un motiv simplu, dar peste care nu am putut trece. In opinia mea, legea fusese incalcata. Iar pentru un judecator, legea este nu doar singura sa limita, ci ratiunea pentru care exista. El este cel chemat sa constate si sa sanctioneze incalcarea legii si sa dispuna restabilirea legalitatii, cu respectarea normelor si a procedurilor pe care tot legea le contureaza. A fost singura cale pentru apararea unui principiu fundamental pentru mine, una ce a exclus orice aprecieri cu caracter subiectiv. Regret insa ca nu instantele de judecata au fost cele care au transat aceasta problema inainte de finalizarea procesului elecoral.

Ce pozitie aveti in prezent in UNJR, cati membri are aceasta asociatie si de ce credeti ca CSM a avizat acordarea statutului de organizatie de interes public formatiunii a carui presedinte ati fost? Cumva datorita sustinerii reciproce in campania electroala pentru CSM?

In prezent sunt membru in comitetul director al UNJR, organ de conducere al asociatiei format din sapte membri. UNJR cuprinde doua asociatii ale judecatorilor – Asociatia pentru Apararea Drepturilor si Independentei Judecatorilor si Asociatia Profesionala a Judecatorilor Alba – precum si un numar de aproximativ 100 de membri cu titlu individual. Sunt ferm convinsa ca avizarea acordarii statutului de utilitate publica asociatiei nu are nici o legatura cu supozitia cuprinsa in intrebarea dumneavoastra. Sunt cel putin trei considerente care justifica aceasta certitudine: in primul rand, cei trei colegi nu au nici o datorie fata de UNJR; in al doilea rand, avizul a fost votat cu o majoritate larga si, in al treilea rand, activitatea UNJR este suficient de substantiala pentru a justifica statutul de utilitate publica. Asa cum am aratat, cei trei colegi au ales o campanie proprie, fara vreun sprijin direct sau indirect al UNJR. A fost campania lor ca echipa si succesul ei se datoreaza exclusiv increderii acordate de catre colegii care i-au votat. Ca atare, nu au nici un fel de datorie fata de UNJR. In al doilea rand, faptul ca avizul a fost dat cu un numar net superior votului celor trei este si el este un element important pentru inlaturarea oricaror speculatii. Nu cred ca in mod obiectiv cineva poate nega implicarea UNJR in tot ceea ce a insemnat rezolvarea problemelor justitiei, incepand de la participarea la dezbaterea proiectelor de legi, continuand cu demersuri constant sustinute in problematica salarizarii, a eficientizarii actului de justitie, a recrutarii si promovarii magistratilor si pana la evenimente internationale, unde am abordat ferm probleme sensibile ale sistemului: statutul procurorilor, relatia cu presa, lustratia sau implicarea serviciilor secrete in justitie.

Care sunt prioritatile din proiectul dvs. de candidat la CSM, ce aduce el in plus si cum credeti ca odata ajunsa in CSM veti putea pune in practica prioritatile dvs in conditiile in veti avea un singur vot?

Prioritatile mele sunt legate de prioritatile sistemului, in prezent tot mai des dezbatute in spatiul public: a) raspunderea magistratilor – care trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale: pastrarea echilibrului binomului responsabilitate - independenta si includerea raspunderii magistratilor intr-o viziune mai larga a raspunderii individuale a tuturor membrilor celor trei puteri, pentru a avea intr-adevar eficienta fata de ceea ce toate cele trei puteri datoreaza societatii si statului de drept; b) rezolvarea dezechilibrului dintre numarul de dosare si numarul de judecatori – unde cred ca trebuie actionat pe doua paliere, unul care sa aiba ca obiectiv redimensionarea schemelor de personal si un altul care sa urmareasca scaderea numarului de dosare de pe rolul instantelor; c) evaluarea judecatorilor – pentru a asigura identificarea si corectarea vulnerabilitatilor legate de necorespunderea profesionala; d) pregatirea sistemului pentru intrarea in vigoare a noilor coduri; e) modalitatea de numire a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie – fata de care imi mentin punctul de vedere exprimat in proiect. Un singur vot din nouasprezece este slabiciunea si puterea fiecarui membru al Consiliului. Apreciez ca slabiciunea votului singular se transforma intotdeauna intr-o putere multiplicata, atunci cand calea comunicarii deschise si tolerante este urmata de catre fiecare dintre noi.

Lumeajustitiei.ro a prezentat in urma cu mai multe luni un set de imagini de la o petrecere a dvs cu actualii membri ai CSM Horatius Dumbrava, Cristi Danilet, Adrian Neacsu si altii. Cum comentati evenimentul? A fost el unul de natura sa puna la indoiala imaginea si credibilitatea participantilor la petrecere?

Imaginile sunt de la o petrecere privata din ianuarie 2008, intr-o pensiune inchiriata in totalitate pentru intalnire. Imi amintesc perfect evenimentul, pentru ca sarbatoream ziua de nastere a unui coleg american, pe care l-am ajutat in colectarea datelor pentru un studiu privind justitia. A fost o petrecere reusita, apreciind-o in termenii comuni, adica am cantat, am dansat, am ras si ne-am bucurat de o seara frumoasa. Daca trecem de pragul ipocriziei, nu cred ca aceste fotografii pot pune la indoiala valori precum imaginea si credibilitatea participantilor, nedepasindu-se in vreun fel pragul decentei. Pozele au fost insa destinate uzului privat si o regula de bun simt te obliga sa nu le faci publice fara acordul celor vizati. Aceasta ca o apreciere generala si de principiu.

Presedintele CSM, Horatius Dumbrava, a clamat de curand excelentele relatii pe care Consiliul le are cu Ministerul Justitiei. Cu toate acestea, la MJ se pregateste o lege a raspunderii magistratilor care nemultumeste multi procurori si judecatori. Sunteti de parere ca exista relatia excelenta de care vorbea seful CSM? Dar despre ordonanta de urgenta privind promovarea la Inalta Curte ce opinie aveti?

Nu pot decat sa apreciez o relatie buna intre CSM si Ministerul Justitiei. O relatie excelenta este cu atat mai buna, cu singura conditie ca rezultatele acesteia sa aiba efecte benefice pentru sistem si sa nu se transforme, bineinteles, in subordonare. Un stat de drept se bazeaza nu doar pe separatia dintre puteri, ci si pe colaborarea si controlul reciproc dintre acestea. In mod special in domeniul justitiei, unde competentele sunt impartite intre CSM si MJ, colaborarea transparenta si loiala dintre cele doua institutii este esentiala pentru rezolvarea unor probleme cronice ale sistemului – resursele umane au devenit un exemplu clasic in acest sens. Pe scurt despre proiectul raspunderii disciplinare aflat pe site-ul MJ: extinderea abaterilor disciplinare la activitatea de judecata si modul de motivare – ultimul fiind de altfel un criteriu ce tine de evaluare, nu de sanctionare – precum si instituirea ca titular al actiunii disciplinare a ministrului justitiei constituie interventii legislative ce trec de limita responsabilitatii, intrand in sfera independentei judecatorului, fara de care nu exista proces echitabil. Sper ca dezbaterile pe marginea acestui proiect vor convinge ministerul justitiei de acest pericol care pentru mine este evident, cu atat mai mult cu cat sunt si elemente pozitive in proiect, in special cel legat de cresterea independentei Inspectiei Judiciare. Pana atunci insa, CSM trebuie sa consulte de urgenta corpul magistratilor in aceasta problema fundamentala, pentru ca forta sa consta in puterea celor pe care ii reprezinta. In ceea ce priveste ordonanta de urgenta, m-am opus mereu intervenirii in acest mod in domeniul legilor organice, cu precadere a celor privind justitia. Regret ca pozitia Inaltei Curti a blocat proiectul de lege in Parlament. Am urmarit cu atentie inregistrarea dezbaterilor din comisia juridica a Camerei Deputatilor. Unul dintre reprezentantii Inaltei Curti de Casatie si Justitie a subliniat in mod repetat ca ICCJ este varful autoritatii judecatoresti. Imi permit sa am categoric o alta opinie. ICCJ este varful puterii judecatoresti, o chestiune fundamental diferita. ICCJ nu are si nici nu trebuie sa aiba vreun rol de decizie in privinta carierei judecatorilor, acest atribut revenind exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii. Este o reglementare constitutionala cat se poate de clara si bine fundamentata. Revenind la blocajul existent, constat ca viziunea in Camera Deputatilor s-a schimbat si se indreapta spre concurs ca modalitate de selectie. O solutie agreata in mod covarsitor de judecatorii consultati asupra problemei in vara anului trecut, cu singura mentiune ca acest tip de examinare trebuie sa asigure verificarea cunostintelor profesionale la nivel de viziune, si nu de absolvent de facultate. In plus, el trebuie corelat cu alte instrumente care sa reliefeze componentele de integritate, motivatie si rezistenta la presiune ale candidatilor.

Daca ar fi sa-i acordati actualului presedinte al CSM o nota de la 1 la 10 pentru primele sase luni de mandat, ce nota i-ati da si cum apreciati/criticati prestatia acestuia in functie de nota acordata?

O apreciere pertinenta si corecta se face la sfarsitul mandatului, nu la jumatatea lui. In acel moment vom lua proiectul domnului presedinte si vom vedea ce s-a realizat si ce nu s-a realizat din ceea ce acesta si-a propus, ce a fost bine si ce a fost rau pentru sistem. Fiti sigur ca aceasta evaluare va fi facuta. Pana atunci, ori de cate ori membrii CSM vor actiona in mod gresit, UNJR va reactiona, asa cum a facut-o mereu. Pozitia noastra fata de numirile la ICCJ este o dovada in acest sens.

Ii aveti ca adversari la alegerile din 24 iunie 2011, pe palierul curtilor de apel, pe judecatorii Alina Ghica si Mihai Viorel Tudoran. De ce credeti ca meritati sa castigati in fata contracandidatilor enumerati. Ce atuuri aveti in plus? De ce ati fi dvs cea potrivita si ceilalti nu?

Intai de toate, vreau sa ii salut si sa ii felicit. Le-am studiat proiectele si cv-urile si am toata credinta ca sunt niste foarte buni profesionisti. In plus, si-au asumat candidatura pentru CSM, o pozitie deloc usoara si care dovedeste o implicare personala serioasa, necesara reformarii sistemului. Imi pare sincer rau ca nu au facut acest lucru mai multi dintre noi. Ma gandesc ca am in plus fata de colegii mei o experienta lunga in ceea ce inseamna lupta pentru o justitie eficienta si respectata. Cred ca respectul si demnitatea sunt valori care trebuie castigate, si nu pretinse, iar toata activitatea mea de pana acum a fost dedicata si acestor valori. Am dovedit ca sunt suficient de puternica, am destula rabdare si determinare pentru a-mi duce proiectele la bun sfarsit. Nu imi este teama sa imi asum riscurile unor decizii chiar daca acestea sunt incomode si ma pot afecta la nivel personal, daca rezultatul este unul pozitiv pentru sistem.

Sunteti un magistrat care ati militat si miltati in continuare in anumite ONG-uri. Enumerati va rog ONG-urile din care ati facut sau faceti parte si, in cazul in care veti fi aleasa in CSM, veti continua legatura cu aceste organizatii sau va veti suspenda/demisiona din ele asa cum au procedat “cei trei muschetari”? Daca o veti face, de ce credeti ca e necesar ca un membru al CSM sa nu fie membru al vreunui ONG?

Singurele organizatii din care fac parte sunt organizatii profesionale, si anume UNJR si MEDEL. In perioada 2006-2008 am fost membru Sojust, m-am retras in momentul in care viziunea mea – pe anumite paliere – nu a mai corespuns cu cea a asociatiei. Asa cum am mentionat, sunt membra in asociatii profesionale si nu cred ca exista un motiv pentru a-mi da demisia din acestea. Sigur, voi renunta la orice functii ce implica puterea de decizie, dar nu voi renunta la calitatea de membru. Asociatiile profesionale urmaresc si ele protejarea independentei justitiei si nu au nici un alt scop ce m-ar putea pune in vreun conflict de interes. Bineinteles, daca vreodata, prin exceptie, se va pune problema conflictului de interese, ma voi abtine de la vot. Dar, inca o data, situatiile de exceptie nu justifica retragerea mea din asociatie. Din punctul meu de vedere este o chestiune de transparenta si consecventa pe care eu personal mi-o asum.

Ce parerea aveti despre viitoarea Constitutie, care vrea sa mareasca numarul membrilor societatii civile in CSM de la 2, la 6? Este oportun? Exista cumva riscul ca numirile reprezentantilor societatii civile sa fie politice si de aici sa se ajunga la un control al altei puteri in stat asupra puterii judecatoresti?

Voi da un raspuns pe care l-am dat de fiecare data cand am fost intrebata asupra acestui aspect. Propunerea inaintata de institutia prezidentiala in acest sens nu poate fi in nici un caz acceptata, implicand in fapt un control politic real asupra Consiliului. De aceea, pe aceasta tema, se impune o pozitie institutionala a C.S.M., care trebuie exprimata public si ferm, ca o voce a intregului sistem. Independenta justitiei este o valoare fundamentala in orice stat de drept si nu poate fi subiect al vreunei negocieri. Apoi, numarului crescut al reprezentantilor societatii civile i se adauga, mai grav, modalitatea de numire a acestora, o modalitate exclusiv politica, ce denatureaza rolul pe care acesti reprezentanti ar trebui sa il aiba in Consiliu si contravine tuturor recomandarilor europene in materie. Mai mult, numarul procurorilor egal cu cel al judecatorilor incalca nu doar principiul reprezentativitatii ci ascunde, mult mai periculos, aceeasi tendinta de control asupra consiliului, in conditiile in care aceasta propunere nu este dublata de o reglementare noua a statutului constitutional al procurorilor in vederea consolidarii independentei acestora ca magistrati, ci dimpotriva acestia raman in continuare sub autoritatea Ministrului Justitiei. In schimb, Ministrul Justitiei ramane in continuare membru de drept al Consiliului, in pofida faptului ca exprima in mod natural si firesc vointa politica a partidelor aflate la un moment dat la guvernare. Probabil ca unele dintre aceste argumente au stat si la baza recentei decizii a CCR care a dat un aviz consultativ negativ acestei propuneri de modificare a legii fundamentale.

Ce mesaj le transmiteti la final colegilor de la care asteptati sa va dea votul?

Multumesc tuturor colegilor, indiferent de alegerea pe care in final fiecare o va avea. Participarea la aceasta campanie a fost pentru mine o lectie extrem de bogata in continut si multumesc fiecaruia dintre ei pentru ideile, criticile si sugestiile oferite. Am dobandit maturitate si o viziune mult mai asezata asupra sistemului si a asteptarilor pe care judecatorii le au de la cei care ii reprezinta. Iin final, le doresc fiecaruia dintre ei ceea ce imi doresc si mie: un Consiliu Superior al Magistraturii integru si determinat, un consiliu suficient de puternic pentru a-si indeplini atributiile ce ii revin potrivit Constitutiei si legii dar, mai ales, un consiliu capabil de a-si realiza menirea de aparator al independentei justitiei.

* Cititi aici proiectul de candidat la CSM al judecatoarei Dana Cristina Girbovan!