Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia de a aviza negativ proiectul de desfiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) in forma propusa de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto). Asta intrucat un aviz favorabil nu ar reprezenta decat o noua lovitura cumplita data magistraturii si o reintoarcere la anii de teroare din vremea DNA-ului condus de Laura Kovesi.

Aparent benign, proiectul de desfiintare a SIIJ ascunde o serie de capcane extrem de periculoase. Mai exact, desi nu ofera DNA competenta in anchetarea magistratilor, propunerea lui Predoiu nu face altceva decat sa reinvie practicile din trecut, prin care judecatorii puteau fi intimidati si santajati cu dosare penale fabricate pentru a pronunta solutiile dorite de procurori.

Lumea Justitiei prezinta in continuare cateva dintre vulnerabilitatile identificate in proiectul lui Catalin Predoiu, care, conform informatiilor pe care le detinem, ar urma sa fie discutat in viitoarea sedinta a Plenului CSM.

Nicio diferenta fata de perioada DNA

Astfel, o prima vulnerabilitate din proiectul de desfiintare a SIIJ, poate si cea mai grava, priveste competenta teritoriala in anchetarea infractiunilor savarsite de magistrati. Conform art. 3 din proiectul lui Predoiu, membrii CSM, judecatorii ICCJ, judecatorii de la curtile de apel, procurorii PICCJ, procurorii parchetelor curtilor de apel vor fi anchetati de procurori din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ.

In ceea ce priveste judecatorii de la tribunale si judecatorii, si procurorii de pe langa aceste instante, dosarele vor fi instrumentate de parchetele de pe langa curtile de apel. Astfel, spre exemplu, un judecator de la Tribunalul Prahova va fi anchetat de un procurori de la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti. Or, avand in vedere ca dosarele Parchetului Curtii de Apel Ploiesti pot ajunge inclusiv pe rolul Tribunalul Ploiesti, ce garantie exista ca nu vom avea de-a face din nou cu aceeasi metoda preum cea practicata de DNA in trecut? Mai exact, oricand un judecator de tribunal poate fi intimidat sau santajat cu un dosar fabricat de parchetul curtii de apel de pe raza careia respectivul judecator activeaza, pentru a pronunta solutia dorita de parchet intr-o alta cauza aflata in solutionarea aceluiasi judecator. Mai ales ca din proiect nu reiese ca procurorii care se vor ocupa de dosarele magistratilor nu vor continua sa lucreze si in alte cauze.

Tocmai de aceea, poate ca mai sanatoasa ar fi introducerea unei prevederi conform careia parchetele curtilor de apel sa nu poata instrumenta dosare ale judecatorilor din care activeaza in instante de pe raza respectivei curti de apel.

Procurorul General si sefii parchetelor curtilor de apel devin mici dumnezei

O alta problema din proiectul lui Catalin Predoiu se refera la modalitatea prin care vor fi selectati cei 42 de procurori (12 din PICCJ si 30 de la parchetele curtilor de apel) care vor instrumenta dosarele cu infractiuni comise de magistrati. Potrivit art. 4 si 5 din proiectul de desfiintare a SIIJ, cei 12 procurori de la Sectia de urmarire penala si criminalistica din PICCJ care vor lucra dosarele cu magistrati vor fi alesi de Procurorul General al Romaniei, iar cei 30 de procurori de la parchetele curtilor de apel de procurorii generali ai acestor structuri.

In acest fel se concentreaza toata puterea in mainile sefului PICCJ si ale sefilor parchetelor curtilor de apel, care vor face selectia procurorilor ce vor instrumenta dosarele cu magistrati fara sa fie obligati sa tina cont vreun criteriu clar de evaluare profesionala (sunt enumerate doar cele generale privind vechimea, lipsa sanctiunilor disciplinare, existenta calificativului “foarte bine” etc), oricand in noua structura propusa de Predoiu putand fi numit, de exemplu, un procuror ingropat in achitari. Nu exista de asemenea obligativitatea sustinerii unui interviu sau organizarii unui concurs pentru desemnarea respectivilor procurori. Practic, selectia se poate face doar pe “ochi frumosi”, pe pile sau pe simpatiile sefilor de parchete.

Nu in ultimul rand, nu exista nicio prevedere care sa dea dreptul unui procuror respins la selectia facuta de seful sau sa poata contesta alegerea facuta de acesta din urma.

CSM isi pierde rolul decisiv

Desi se doreste ca aceasta noua structura aparuta dupa desfiintarea SIIJ sa fie una in care factorul politic sa nu aiba nicio implicare, in realitate lucrurile nu stau deloc asa. Afirmam asta pe motiv ca in cazul celor 12 procurori de la PICCJ selectia lor se va face de catre Procurorul General al Romaniei, numit politic in functie, de catre presedintele tarii, iar tocmai din aceasta cauza exista riscul ca, de exemplu, la selectie sa fie respinsi procurori care au facut dosare impotriva unor oameni din regimul aflat la putere, regim care a numit in functie Procurorul General.

Tocmai de aceea, credem noi, singura solutie este ca CSM sa isi pastreze in continuare rolul decisiv, iar procurorii care intentioneaza sa activeze in noua structura gandita de Predoiu sa fie numiti direct de catre Plenul CSM, in urma unui interviu sustinut in Consiliu.

In schimb, in proiectul lui Predoiu, Plenul CSM nu face decat sa analizeze propunerile venite din partea sefului PICCJ si a sefilor parchetelor de pe langa curtile de apel, si sa desemneze apoi procurorii alesi de sefii parchetelor (fara sa se indice durata in care acestia vor instrumenta dosarele cu magistrati). Este drept, CSM are posibilitatea de a respinge procurorii selectati sau de a-i chema la audieri in Plen, dar chiar si asa implicarea Consiliului este redusa semnificativ, nefiind de inteles de ce s-a ales modalitatea filtrarii procurorilor de catre sefii lor, in loc ca orice procuror care doreste sa instrumenteze dosarele cu magistrati sa fie lasat sa se inscrie la o selectie realizata direct de catre CSM, organism rupt, cel putin teoretic, de orice influenta politica.

Procurori nedesemnati de catre CSM vor lucra in dosarele magistratilor

Merita discutii in opinia noastra si art. 8 din proiectul lui Catalin Predoiu, care prevede ca procurorii ierarhici superiori ai procurorilor care instrumenteaza dosarele cu magistrati nu trebuie desemnati la fel ca acestia din urma, si anume de catre Plenul CSM. Ceea ce inseamna ca va exista o categorie de procurori care vor exercita controlul ierarhic in dosarele cu magistrati, fara insa ca ei sa fie supusi procedurii de desemnare de catre Plenul CSM. Vor exista doua categorii de procurori: desemnati si nedesemnati, dar ambele cu implicare in instrumentarea dosarelor. Ceea ce este total contra logicii.

Iata proiectul de desfiintare a SIIJ propus de ministrul Justitiei Catalin Predoiu: