Final de toata jena pentru procurorii DNA Lucian Papici si Florentina Mirica (foto), care in urma unor declaratii publice ale sefului lor Daniel Morar s-au apucat sa le urmareasca penal pe judecatoarele Curtii de Apel Bucuresti Liliana Badescu, Veronica Cirstoiu si Dumitrita Piciarca, acuzandu-le de abuz in serviciu si favorizarea infractorului pentru pronuntarea unei decizii intr-un dosar al lui Dinel Staicu. La 22 februarie 2012, cele trei judecatoare au anulat o executare a unei pedepse de 7 ani de inchisoare administrata afaceristului Dinel Staicu, pe motiv de autoritate de lucru judecat. Pentru simplul fapt ca au dat o decizie, fara sa existe niciun indiciu ca a existat vreo influenta sau imixtiune, dupa interventia publica a lui Daniel Morar, cele trei judecatoare s-au trezit puse sub invinuire la data de 3 aprilie 2012 de catre procuroarea DNA Florentina Mirica de la Sectia I condusa de procurorul sef Lucian Papici. Invinuirea a fost o premiera, intrucat niciodata nu s-a mai vazut ca un judecator sa fie tras la raspundere pentru solutia data, cata vreme nu s-a dovedit ca aceasta e rezultatul unei fapte de coruptie sau de alta natura, stiindu-se ca magistratii sunt inamovibili. In final, dupa tot scandalul produs, in data de 7 august 2012, procurorul Florentina Mirica de la DNA a dat SCOATERE DE SUB URMARIRE PENALA, pe motiv ca nu se contureaza o infractiune prevazuta de legea penala (art.10 litera b), motivand in esenta: „judecatorii nu pot raspunde in conditile art.246-249 din Codul penal, pentru hotararile date in exercitarea atributilor de serviciu (...) bucurandu-se de un anumit tip de imunitate reglementat prin conceptele de inamovibilitate si independenta”.

Plangere penala pentru imensul prejudiciu de imagine produs de o ancheta hazardata, pornita la instigarea procurorului sef Morar

Pentru faptul ca au fost tarate la audieri la DNA, si date prin toata presa ca si cand ar fi fost niste infractoare, doua dintre judecatoare au formulat plangere penala impotriva procurorilor DNA Papici si Mirica, la Parchetul Inaltei Curti – Sectia de urmarire penala si criminalistica. Iata plangerea:

„Subsemnatele magistrat Badescu Liliana si magistrat Piciarca Dumitrita, judecatoare la Sectia I,- Penala, a Curtii de Apel Bucuresti... in conformitate cu disp. art. 222, rap. la art. 209, alin. 3, teza finala, in referire la art. 29, pct. 1 lit. e C.pr.pen. precum si pentru motivele ce se vor arata mai la vale, formulam prezenta

PLANGERE

I. Prin Rezolutia din 03.04.2012, data in cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr. 51/P/2012, in curs de solutionare la Directia Nationala Anticoruptie, d-na procuroare Mirica Florentina a dispus, in conformitate cu art. 228, alin. 1, C.pr.pen., inceperea urmaririi penale impotriva fiecareia dintre noi, pentru savarsirea infractiunii, asimilata infractiunilor de coruptie, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 precum si a infractiunii, in legatura directa cu infractiunile de coruptie, prev. de art. 17 lit. a ibid.

Aceeasi invinuire si fata de mag. Carstoiu Veronica.

I bis. Pentru a dispune astfel, precat personal am deslusit, fiecare, din lectura Procesului-verbal de aducere la cunostinta a invinuirilor, sus-numita procuroare a retinut, in esenta, ca tustrele am pronuntat Decizia nr. 381, in cauza ce a format obiectul Dosarului nr. 9972/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti iar prin sus-zisa Hotarare, in conformitate cu disp. art. 386 lit. d C.pr.pen., am admis contestatia in anulare formulata de catre Staicu Dinel, am desfiintat, in parte, Decizia nr.741, din 04.04.2011, a Tribunalului Bucuresti precum si Sentinta nr. 1240, din 15.06.2010, a Judecatoriei Sector 4 si, potrivit disp. art. 11 pct. 1 lit. b), in ref. la art. 10 lit. j [s.n.] C.pr.pen., am incetat procesul penal impotriva acestuia.

A mai zis d-na procuroare si ca, procedand astfel, am vatamat interesele partii civile - B.I.R., prin R.V.A. Insolvency Specialists S.P.R.L. id est, Casa de Avocatura Racoczi, Zamfirescu si Predoiu, careia, prin infractiunea de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, i-am produs o paguba in suma de 18.839.684,5 lei, iar pe contestator l-am favorizat asigurandu-i folosul acelorasi bani.

II. In conformitate cu disp. art. 172 alin. 1 C.pr.pen., in luna iunie a.c., prin aparator ales, am depus un Memoriu (Anexa nr. 1) prin care, in esenta, am zis urmatoarele:

este fals ca hotararile date de judecator, in procedura reglementata la art. 2781 C.pr.pen., desi definitive, nu au putere de lucru judecat in privinta celor statuate de catre procuror in rezolutiile sau ordonantele absolutorii de raspundere penala;

este fals ca Decizia anulata, in procedura reglementata la art. 386, lit. d, C.pr.pen., nu a avut in vedere aceeasi stare de fapt in privinta careia procurorii dispusesera, anterior, neinceperea sau scoaterea de sub urmarire penala a contestatorului;

Este fals si ca, in fine, o Contestatie in anulare formulata in baza precitatului art. 386, lit. d, este inadmisibila daca, la judecata in prima instanta si in caile de atac, a fost invocat cazul de contestatie de la art. 386, lit. c, C.pr.pen..

am mai zis ca este cu neputinta sa se concepa ca, aceeasi paguba a fost produsa concomitent, atat in anul 2000 cat si in anul 2012, pentru simplul motiv al lipsei de coincidenta a celor doua momente.

pentru aceste considerente a fost invocata exceptia necompetentei ratione materiae a D.N.A.

III. Prin Ordonanta din 05.07.2012, d-na procuroare a dispus, in conformitate cu art. 19 si art. 20 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 163 C.pr.pen., luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile si imobile ale dedesubtiscalitelor, pana la concurenta sumei de 18.839.684,5 lei, in scopul repararii pagubei produse in dauna R.V.A. Insolvency Specialists S.P.R.L. prin infractiunile retinute in sarcina fiecareia dintre noi.

III bis. La 09.07.2012, pentru motivele invocate in contestarea sus-ziselor masuri (Anexa nr.2), am cerut procuroarei revocarea acestora.

III ter. Aflat in confuzie, procurorul sef al Sectiei I prin Rezolutia nr. 513/II-1 din 10.07.2012,(Anexa nr. 3) ne comunica, “... in temeiul prevederilor art. 278 [de ce? - n.n.] Cod de procedura penala, cu ref. la art. 168 ... respingerea ca neintemeiata a plangerii formulate ... [intrucat - n.n.] ...in vederea recuperarii pagubei ...procurorul de caz, in mod just a luat decizia instituirii sechestrului... pana la concurenta valorii probabile a pagubei [s.n.]”.

IV. Observand ca suntem invinuite pentru pronuntarea unei hotarari prin care, intr-o cale extraordinara de atac, am statuat, implicit, ca niciunui procuror nu-i este, legalmente, permis ca in privinta aceleiasi persoane, pentru aceleasi fapte prevazute de legea penala, sa dispuna atat netrimiterea cat si trimiterea in judecata sau ca instanta investita cu solutionarea unei asemenea cauze nu ar trebui, sa incalce legea [principiul non bis in idem] doar pentru a musamaliza asemenea grave nesocotiri, la 05.07.2012, pentru acest motiv dar si pentru atitudinea refractara a procuroarei Mirita Florentina, am formulat cerere de recuzare a acesteia. (Anexa nr. 4)

IV bis. Prin Ordonanta nr. 499/II-1/2012 (Anexa nr. 5), acelasi procuror sef ne-a respins cererea de recuzare, motivand ca desi “sintagma ... interesat sub orice forma are un continut larg [s.n.], iar acest caz de incompatibilitate ... va fi retinut ori de cate ori se va face dovada ca procurorul este interesat ...din examinarea cauzei ...nu rezulta date si indicii serioase [s.n.] ca procurorul de caz ar fi interesat” etc., ejusdem farinae.

Noi dovedisem incomptibilitatea procuroarei.

Ambele ordonante sunt nemotivate sau, la limita, motivate precar si contrar legii.

V. In fine, constatand ca, prin Rezolutia de respingere a contestarii masurilor asiguratorii, procurorul sef al Sectiei I a stabilit ca paguba, ce constituie avantajul patrimonial pe care noi l-am obtinut pentru Staicu Dinel, are o “valoare probabila”, in vederea deslusirii catimii acesteia, la 16.07.2012, am cerut, in baza disp. art. 116 sq. C.pr.pen., efectuarea in cauza a unei expertize financiar bancare.

Prin Ordonanta din aceeasi zi a procuroarei cererea de probe a fost respinsa cu motivarea naucitoare ca paguba are o valoare certa.

Asadar, in privinta aceluiasi fapt, doi procurori statueaza identic dar pentru motive logic contrarii.

Si altii au mai facut-o dand si solutii absolutorii si rechizitorii in privinta acelorasi persoane si pentru aceleasi fapte.

VI.Cele savarsite de catre procuroarea Mirica Florentina precum si de catre procurorul sef sectie Papici Lucian, astfel cum au fost descrise sub pct. II-IV, intrunesc, prima facie, elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C.pen.1.

VI bis. In privinta punerii noastre sub invinuire potrivit considerentelor de la pct. I si celor de la pct. IV, abuzul procuroarei este dovedit cu Rezolutia de inceperea urmaririi penale.

Cu logica [sic!] acestui act procesual.

Incat, daca este adevarat ca o hotarare judecatoreasca este abuz in serviciu, simetric, este adevarat si ca rezolutia corelativa de inceperea urmaririi penale pentru faptul pronuntarii este tot abuz in serviciu.

VI ter. Indisponibilizarea, conturilor de salariu, descrisa sub pct. III, este contrara atat disp. art. 167 C.pr.pen., cat si disp. art. 406 lit. b si lit. c, rap. la art. 409 alin. 1 sq. C.pr.civ.- incidente in baza disp. art. 721 ibid. - cu aplic. disp. art. 149 alin. 4, in ref. la art. 151 lit. c, C.pr. fisc.

Primul dintre pomenitele texte, reglementeaza poprirea, in limitele prevazute de lege, a sumelor de bani datorate cu orice titlu invinuitului sau inculpatului de catre un tert de la data primirii actului prin care se infiinteaza sechestrul.

In speta, pentru indemnizatia de magistrat, tertul debitor este Ministerul Justitiei iar prin Ordonanta nu s-a dispus poprirea in mainile acestuia.

La banca se indisponibilizeaza depozitele personale iar nu contul de salarii.

In privinta limitelor prevazute de lege, procurorii au nesocotit, cu rea-credinta, textele ce reglementeaza executarea silita a creantelor intrucat au facut imposibila asigurarea alimentelor si combustibililor - bunuri necesare noua si familiilor noastre.

In mediul urban, sus-zisele bunuri se procura din salariu.

In fine, respingerea, cu incalcarea legii, a exceptiilor, cererilor si obiectiilor formulate in cauza reprezinta, potrivit celor ce preceda, vatamari ale intereselor noastre legale.

VI quater. O alta aplicare abuziva a legii o constituie si respingerea de catre procurorul Papici a contestarii masurilor asiguratorii, astfel cum aceasta este descrisa sub pct. III ter.

Potrivit disp. art. 168, alin. 1, C.pr.pen. si Deciziei nr. LXXI din 17.07.2008 a I.C.C.J. - Sectiile reunite, revine procurorului iar nu procurorului sef competenta de a solutiona o astfel de plangere.

Incat, este remarcabil ca, astfel, am fost private de dreptul nostru de a formula plangere, in conformitate cu disp. art. 278 C.pr.pen., in ipoteza in care procuroarea care a luat masurile asiguratorii ar fi refuzat sa le revoce.

VI quique. Rezolutia procurorului sef sectie [vide pct. III ter] se afla in raport de contradictie logica cu Rezolutia procuroarei Mirica, de respingerea cererii de expertiza financiar-bancara.

Prima zice ca valoarea pagubei este probabila, cea de-a doua ca, valoarea pagubei este certa.

Aceste acte procedurale sunt adresate, totusi, unor magistrati care nu au obisnuinta unor astfel de maniere insultatoare

Daca, in privinta drepturilor si garantiilor procesuale ale acestora, sus-pomenitii procurori isi permit atitudini de dispret luxuriant, tot asa, ei trebuie si sa accepte ca nu le este permis sa incalce legea iar daca o fac trebuie sa suporte consecintele propiilor fapte.

VII. Pentru considerentele ce preceda si in baza invocatului art. 246 C.pen., a disp. art. 228 alin. 1 C.pr.pen., deosebit de respectuos va rugam a dispune cuvenitele masuri in vederea tragerii la raspundere penala a faptuitorilor Mirica Florentina si Papici Lucian, pomeniti in aceasta plangere.”

* Cititi aici integral, Rezolutia de SUP data de procuroarea Florentina Mirica in dosarul celor trei judecatoare CAB