Nu ne intalnim pe toate drumurile cu hotarari in care judecatorul isi insoteste rationamentul juridic cu un citat dintr-un filosof. Lumea Justitiei prezinta o astfel de motivare, apartinandu-i magistratului Bogdan Benegui de la Tribunalul Brasov.

Este vorba despre sentinta nr. 46/2024 din dosarul nr. 2764/62/2022, prin care luni, 11 martie 2024, Benegui l-a achitat in prima instanta pe comisarul-sef (colonelul) Dorin Rotaru de la Directia Operatiuni Speciale. Directia Nationala Anticoruptie l-a trimis in judecata pe Rotaru pentru presupuse fapte de folosire de informatii nepublice, compromiterea intereselor justitiei, instigare la fals intelectual si favorizarea faptuitorului.

Mai exact, procuroarea Corina Dragu de la DNA Brasov il acuza pe Rotaru ca ar fi pus in tema doua persoane de faptul ca erau vizate de anchete penale. Una dintre ele este Diana-Mihaela Croitoru (foto 1), fosta directoare economica a Spitalului de Neurologie si Psihiatrie Brasov.

Judecatorul Benegui a constatat ca Diana Croitoru a ticluit denuntul pe de o parte fiind nemultumita ca Dorin Rotaru nu ii valorifica notele informative pe care directoarea le dadea in calitate de sursa a DOS (avand numele de cod „Alice”), iar pe de alta parte pentru ca ea insasi sa-si usureze situatia in dosarele penale in care era anchetata. De altfel, in mai 2020, Croitoru a fost retinuta (de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov), apoi arestata preventiv (de Judecatoria Brasov) sub acuzatia ca ar fi sustras din Spitalul de Psihiatrie scutece, masti, manusi si medicamente pentru propriul ei camin de batrani.

In plus, Diana Croitoru a dat declaratii contradictorii in dosar, pe baza carora nu se poate stabili vinovatia comisarului-sef DOS – fost coordonator al retelei de informatori de la Brigada Operatiuni Speciale (BOS) Brasov.

Motivare cu citat din Nae Ionescu

Partea cea mai spectaculoasa a motivarii este cea in care judecatorul Bogdan Benegui citeaza din filosoful si logicianul Nae Ionescu (foto 4) – unul dintre cei mai importanti ideologi ai dreptei romanesti interbelice. „Noi rasfrangem in afara de noi ceva care este in noi, ceva din ceea ce suntem noi. Aceasta o spun psihologii moderni. Acest dicton mistic, acest adevar dateaza de pe la anul 1200 si mistica n-a avut nevoie de stiinta, pentru ca sa descopere formula aceasta fundamentala”, spunea profesorul intr-un articol publicat in 1937 in revista Predania.

Benegui insereaza citatul de mai sus in motivare ca sa arate ca, in realitate, asa-zisele infractiuni ale comisarului-sef Dorin Rotaru erau doar in mintea denuntatoarei.

„Altfel spus, tribunalul nu exclude ideea ca martora Croitoru Diana Mihaela sa fi 'proiectat' asupra inculpatului Rotaru Dorin tocmai posibilele sale actiuni si modul sau propriu de a gandi si de a actiona”, puncteaza magistratul.

Foarte important este ca initiativa de a cita din Nae Ionescu i-a apartinut judecatorului, nu avocatilor Ion Panaitescu (foto 2) si Nicolae-Sorin Ardelean (foto 3), aparatorii colonelului Rotaru. Pentru conformitate, am anexat la final concluziile scrise pe care maestrul Jean Panaitescu le-a depus in instanta si unde nu apare nicio referire la filosoful interbelic.

Favorizarea faptuitorului nu a existat: nu putem vorbi despre un faptuitor

Cealalta persoana pe care, potrivit DNA, Dorin Rotaru a anuntat-o ca era vizata de un dosar penal se numeste Aurel Ichim. Directia Nationala Anticoruptie sustine ca Ichim – pe atunci prieten cu Rotaru – ar fi mituit un politist rutier (Gabriel-Marcel Dumitru). Problema este, dupa cum a stabilit instanta, ca lucrurile au stat fix pe dos: politistul cu pricina i-ar fi cerut spaga lui Ichim. Acesta nu doar ca nu a marsat, dar l-a si denuntat pe agent la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov.

In ceea ce-l priveste pe Aurel Ichim, acesta nu a fost niciodata cercetat in vreun dosar penal. Asadar, nu poate fi catalogat drept „faptuitor”, mai scrie judecatorul Bogdan Benegui in sentinta.

Subordonata lui Rotaru doar si-a facut datoria

Cu privire la Bianca-Elena Dimbu – subordonata lui Dorin Rotaru, inculpata pentru fals intelectual –, Directia Nationala Anticoruptie sustine ca politista a omis sa insereze intr-o nota de serviciu date privind SC Vladimir Trans SRL – firma lui Aurel Ichim. Vorbim, desigur, despre date de natura sa contureze o pretinsa activitate infractionala a lui Ichim. In realitate, politistii DOS audiati in dosar (colegi de serviciu cu Dimbu si Rotaru) au declarat sub juramant ca Bianca Dimbu a verificat acele informatii si a constatat ca era vorba despre simple barfe.

De exemplu, Emanoil Mirica (fost sef al BOS Brasov) a afirmat:

„Genul de activitati pentru care a fost inculpata Dimbu Bianca sunt activitati pe care un ofiter care se respecta le efectueaza, in sensul in care atunci cand afli o informatie, trebuie sa o verifici, iar ce este sigur scrii. Altfel spus, daca nu stii o informatie corecta, palpabila si verificata, nu o scrii, pentru ca nu suntem la coltul blocului sau la piata”.

Mai mult: colegii de la DOS Brasov audiati de instanta ca martori au subliniat ca Bianca-Elena Dimbu are o reputatie profesionala impecabila, fiind deja propusa sa-i succeada lui Dorin Rotaru in functia de coordonator al retelei de surse umane dupa pensionarea acestuia.

Procuroarea Dragu, pe model Lucica

Incheiem, mentionand ca judecatorul Bogdan Benegui se arata nemultumit de faptul ca procuroarea DNA Corina Dragu a burdusit dosarul cu interceptari si declaratii de martori fara nicio relevanta probatorie, astfel incat anchetatoarea sa dea impresia ca Dorin Rotaru si Bianca Dimbu chiar au comis faptele de care sunt acuzati. Aceasta constatare a Tribunalului Brasov ne aminteste de prestatia procurorului Lucian Onea – cel care, pe vremea cand conducea DNA Ploiesti, a ingrosat dosarul fostei sefe AEP Ana Maria Patru cu sute de inregistrari intre diversi soferi de TIR care vorbeau despre starea vremii, timpii de condus si chiulasa stricata – interceptari, fireste, fara nicio legatura cu cauza (click aici pentru a citi).

Redam principalele pasaje din motivarea Tribunalului Brasov:

„Analizand coroborat probele administrate in cauza, in cursul urmaririi penale dar si al cercetarii judecatoresti, tribunalul va retine urmatoarele:

Inculpatul Rotaru Dorin a fost din data de 30.01.2019 sef al Biroului surse umane de informatii si investigatii din cadrul Brigazii de Operatiuni Speciale Brasov, componenta a Inspectoratului General al Politiei Romane – Directia Operatiuni Speciale, anterior inculpatul indicat fiind ofiter specialist I in cadrul aceluiasi birou.

Prezenta cauza penala vizeaza, din perspectiva organului de urmarire penala, comiterea de catre inculpatul Rotaru Dorin de infractiuni ce s-ar circumscrie nerespectarii de catre acesta a obligatiilor ce-i reveneau de pastrare a confidentialitatii relativ la anumite informatii obtinute in virtutea functiei anterior expuse.

In esenta, faptele ce se imputa inculpatului Rotaru Dorin sunt situate pe doua paliere, apreciate ca infractionale de catre procurorii din cadrul D.N.A – Serviciul Teritorial Brasov, si anume:

I. Fapte ce o vizeaza pe martora denuntatoare Croitoru Diana Mihaela, mai exact aceea ca inculpatul Rotaru Dorin ar fi permis accesul martorei respective la informatii ce nu sunt destinate publicitatii referitoare la cercetarile ce se efectueaza in anumite dosare penale (cu nr. 4538/P/2020, initial 3252/P/2020, al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov si cu nr.30/P/2020 al DNA – Serviciul Teritorial Brasov), informatii de care a luat cunostinta in virtutea atributiilor de serviciu, si ca i-ar fi comunicat martorei mentionate, atat direct (in perioada aprilie – mai 2020), cat si prin intermediul fratelui sau, Croitoru Ionut (in cursul lunii aprilie 2020), ca ii sunt interceptate convorbirile telefonice si va fi vizata de o perchezitie domiciliara, aceste actiuni avand aptitudinea – in opinia procurorului – de a impiedica / ingreuna urmarirea penala efectuata fata de aceasta martora.

II. Fapte ce vizeaza omisiunea inserarii in cuprinsul unei note informative solicitate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov – mai exact nota nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022, intocmita de catre coinculpata Dimbu Bianca Elena, politist subordonat inculpatului Rotaru Dorin din cadrul aceleiasi structuri – a unor date relevante pentru cercetarile ce faceau obiectul dosarului penal nr.68/P/2022 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, informatii despre care luase personal la cunostinta, fiindu-i relatate de catre numitul Ichim Aurel, (fost) prieten cu inculpatul Rotaru Dorin.

Tribunalul va analiza cele doua paliere indicate atat din perspectiva situatiei de fapt descrise de catre procuror in actul de sesizare, cat si a incadrarii juridice date acestor fapte de catre organul de urmarire penala.

I. Relativ la primul palier anterior, expus tribunalul observa in primul rand, asa cum se arata si de catre procurorii din cadrul D.N.A – Serviciul Teritorial Brasov, ca martora denuntatoare Croitoru Diana Mihaela este cercetata in dosarul penal nr. 4538/P/2020 – initial 3252/P/2020 – al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov, in cadrul caruia, prin ordonanta din data de 02.04.2020, s-a dispus inceperea urmaririi penale cu privire la savarsirea infractiunii de delapidare, prev. de art.295 alin.1 Cod penal.

Ulterior, prin ordonanta din data de 21.04.2020, s-a dispus extinderea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de evaziune fiscala (prevazuta de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005), divulgare de informatii secrete de serviciu sau nedestinate publicitatii (prevazuta de art.304 alin. 2 Cod penal), trafic de influenta (prevazuta de art.291 Cod penal), divulgare a informatiilor secrete de serviciu sau nepublice (prevazute de art.304 Cod penal), fals intelectual (prevazuta de art.321 Cod penal), uz de fals (prevazuta de art.323 Cod penal), instigare la fals intelectual (prevazuta de art.47 raportat la art.321 Cod penal), abuz in serviciu (prevazuta de art.297 Cod penal), favorizarea faptuitorului (prevazuta de art.269 alin.1 Cod penal) si zadarnicirea combaterii bolilor (prevazuta de art.352 Cod penal).

In data de 27.04.2020, dosarul ce o vizeaza pe martora denuntatoare Croitoru Diana Mihaela a fost declinat la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, care l-a randul sau l-a declinat catre DNA, pentru ca in data de 29.04.2020 prin ordonanta intocmita in dosarul nr.34/P/2020 al DNA – Serviciul teritorial Brasov sa dispuna disjungerea cauzei cu privire la o parte dintre infractiunile cercetate si declinarea competentei de solutionare in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov, unde a fost inregistrat sub nr.3840/P/2020.

La data de 22.05.2020, dosarul a fost din nou declinat in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, care in data de 28.05.2020 a dispus disjungerea cauzei cu privire la o parte dintre infractiunile cercetate si declinarea la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, unde a fost inregistrata sub nr. 4538/P/2020.

La acest dosar a fost conexat dosarul nr.3944/P/2020 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov, avand ca obiect savarsirea infractiunii de furt prevazute de art.228 alin. 1 Cod penal.

In cadrul dosarului 4538/P/2020, prin ordonanta din data de 15.05.2020 s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale, printre altii si fata de Croitoru Diana Mihaela, pentru savarsirea infractiunilor de:

- delapidare (prevazuta de art.295 alin. 1 Cod penal), constand in aceea ca in perioada februarie 2020 – prezent, in calitate de director financiar contabil la Spitalul Clinic de psihiatrie si Neurologie Brasov, a transferat o serie de produse de uz medical printre care, pampersi, masti si manusi chirurgicale, halate de unica folosinta, produse sanitare, medicamente din inventarul spitalului in beneficiul si pentru a fi utilizate la Caminul de Batrani Paradisul Montan;

- abuz in serviciu (prevazuta de art.297 Cod Penal), constand in aceea ca in perioada august 2019 – prezent, in calitate de director financiar contabil la Spitalul de Psihiatrie si Neurologie Brasov, isi foloseste abuziv functia pe care o detine in favoarea celei de administrator in fapt al Caminului de batrani Paradisul Montan, solicitandu-i numitului Marius Florescu sa ii transporte diferite bunuri in interes personal; totodata, beneficiaza de serviciile numitei Florescu Simona, asistent-sef al aceleiasi unitati spitalicesti, care, simultan cu activitatea desfasurata in cadrul spitalului, efectueaza diverse activitati in cadrul Caminului de batrani Paradisul Montan);

- instigare la fals intelectual (prevazuta de art.47 raportat la art.321 alin.1 Cod penal) si uz de fals (prevazuta de art.323 Cod penal), constand in aceea ca in cursul lunii aprilie 2020 a determinat-o pe Simion Simona sa obtina in mod ilegal concediu medical si

- divulgare de informatii secret de serviciu sau nedestinate publicitatii (prevazuta de art.304 alin. 2 Cod penal), constand in aceea ca in perioada 05.04.2020 – 07.04.2020 a comunicat unei persoane date despre starea de sanatate a unei paciente internate in cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie si Neurologie Brasov, iar in data de 05.04.2020 le-a comunicat numitilor Simion Simona si Radoi Remus date despre activitatea managerului spitalului referitoare la comasarea unor sectii.

In baza solicitarii formulate in dosarul penal nr. 3252/P/2020, prin incheierea nr.121 din 03.04.2020 a Judecatoriei Brasov, fata de Croitoru Diana Mihaela s-au incuviintat mai multe masuri de supraveghere tehnica constand in interceptarea, inregistrarea, redarea si stocarea pe suport magnetic sau digital a comunicarilor telefonice de orice tip (convorbiri telefonice, mesaje de tip SMS sau MMS, mesagerie vocala, trafic de date pe internet) efectuate si receptionate pe / de pe postul telefonic avand numarul (...), precum si identificarea si localizarea terminalelor mobile folosite cu nr. de mai sus, pe o perioada de 30 zile, incepand cu data de 03.04.2020 si pana la data de 02.05.2020 inclusiv, fiind emis mandatul de supraveghere tehnica nr.24/UP din data de 03.04.2020.

La data de 03.04.2020, Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, pentru punerea in executare a acestui mandat de supraveghere tehnica, a delegat BOS Brasov, al carui sef la acel moment era numitul Mirica Emanoil.

Totodata, prin incheierea nr.19/18.05.2020 a judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Judecatoriei Brasov s-a incuviintat efectuarea unor perchezitii domiciliare la mai multe locatii, printre care s-a numarat si sediul SC Zodiac Tour SRL, unde functiona caminul Paradisul Montan.

Activitatea propriu-zisa de perchezitie a avut loc in data de 20.05.2020.

Ulterior, prin incheierea nr.75/21.05.2020 a judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Judecatoriei Brasov, s-a dispus luarea fata de Croitoru Diana Mihaela a masurii arestarii preventive pe o durata de 30 de zile incepand cu data de 21.05.2020, masura ce a fost revocata prin incheierea nr.92/10.06.2020 a judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Judecatoriei Brasov, ramasa definitiva prin incheierea nr.74/12.06.2020 a judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Brasov.

In prezent, dupa aproximativ 4 ani, dosarul ce o vizeaza pe martora denuntatoare Croitoru Diana Mihaela se afla in continuare in faza de urmarire penala.

1. In primul rand, din perspectiva incadrarii juridice a faptelor retinute de catre procuror pe acest prim palier, tribunalul va observa urmatoarele:

In esenta, organul de urmarire penala a apreciat ca aceleasi actiuni ale inculpatului Rotaru Dorin – care ar fi divulgat, fara drept, informatii confidentiale catre Croitoru Diana Mihaela, careia i-a comunicat, atat direct (in perioada aprilie – mai 2020) cat si prin intermediul fratelui sau, Croitoru Ionut (in cursul lunii aprilie 2020), ca ii sunt interceptate convorbirile telefonice si ca vor avea loc perchezitii ce o vizeaza – intrunesc elementele constitutive atat ale infractiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii prevazuta de art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cat si a celei de compromiterea intereselor justitiei prevazuta de art.277 alin 1 Cod penal.

Motivarea procurorului pentru retinerea acestui concurs de infractiuni este succinta, respectiv ca 's-a retinut savarsirea in concurs a infractiunilor de compromiterea intereselor justitiei si art.12 lit.b din legea 78/2000, dat fiind scopul urmarit in cazul celei din urma, respectiv obtinerea unui folos necuvenit'.

Dincolo de intelesul sintagmei de 'folos necuvenit', ce va fi explicitat ulterior, tribunalul observa urmatoarele:

Art. 12 al. 1 din Legea 78/2000 arata ca:

' Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: (...)

b) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii'.

Art. 277 al 1 C.penal arata ca:

'Divulgarea, fara drept, de informatii confidentiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa se administreze o proba, de catre un magistrat sau un alt functionar public care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei, daca prin aceasta poate fi ingreunata sau impiedicata urmarirea penala, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda'.

In sensul textelor penale expuse, tribunalul observa ca din punct de vedere al textelor legale care incrimineaza aceste fapte, exista o suprapunere in ceea ce priveste latura obiectiva, in sensul ca infractiunea prevazuta de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 78/2000 vizeaza permiterea accesului la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in timp ce infractiunea prevazuta de art. 277 Cod penal vizeaza divulgarea de informatii confidentiale.

In concret, se observa ca aceleasi actiuni presupus comise de catre inculpatul Rotaru Dorin – respectiv de a pune la dispozitie martorei Croitoru Diana Mihaela anumite informatii confidentiale – intrunesc, in opinia procurorului, elementele constitutive ale ambelor infractiuni indicate.

Or, tribunalul va observa ca – din punct de vedere al obiectului juridic – valorile sociale care sunt vizate de normele penale indicate sunt de aceeasi natura, iar textul de lege, facand referire la informatii care nu sunt destinate publicitatii, sau art. 277 Cod penal la cele privind administrarea unor probe, vizeaza aceeasi categorie de informatii.

Astfel, cum a opinat si Curtea de Apel Brasov prin Decizia Penala nr. 71/30.01.2023 ce l-a vizat pe inculpatul Mirica Emanoil, infractiunea prevazuta de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 78/2000 prezinta in plus scopul expres prevazut de norma incriminatoare, care lipseste in cazul infractiunii prev. de art. 277 Cod penal – respectiv al dobandirii anumitor foloase necuvenite – si prin aceasta infractiunea prevazuta de art. 12 lit. b se prezinta ca o infractiune speciala, in raport cu cea cu caracter mai general prevazuta de art. 277 Cod penal, motiv pentru care, in concret, aceasta din urma infractiune este absorbita de cea prevazuta de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 78/2000.

In cauza respectiva, Curtea de Apel Brasov a dispus, in mod definitiv, schimbarea incadrarii juridice din cele 2 infractiuni anterior expuse intr-una singura, vizata de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 78/2000, pentru fapte comise pe acelasi 'tipar infractional'.

In acest sens, prin prisma considerentelor expuse, tribunalul concluzioneaza – in primul rand – ca aceleasi actiuni materiale ale inculpatului Rotaru Dorin – respectiv de a pune la dispozitie martorei Croitoru Diana Mihaela anumite informatii confidentiale – nu pot intruni concomitent elementele constitutive ale ambelor infractiuni retinute de catre procurorul D.N.A – Serviciul Teritorial Brasov, respectiv atat cea prevazuta de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 78/2000, cat si cea vizata de art. 277 Cod penal.

2. In al doilea rand, tot din perspectiva incadrarii juridice a infractiunilor ce i se imputa inculpatului Rotaru Dorin – pe acest prim palier, dar cu relevata si pentru al doilea palier, cum va fi dezvoltat mai jos –, tribunalul va mai observa urmatoarele:

Asa cum a fost expus, art. 12 al. 1 din Legea 78/2000 arata ca:

'Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: (...)

b) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii'.

Procurorul apreciaza prin rechizitoriu ca scopul vizat de norma penala indicata consta in 'avantajul conferit martorei Croitoru Diana Mihaela prin aceea ca, inca de la inceput, a cunoscut ca face obiectul unor cercetari penale', acest lucru urmare a faptelor comise de catre inculpatul Rotaru Dorin, care ar fi permis accesul martorei Croitoru Diana Mihaela la informatii ce nu sunt destinate publicitatii referitoare la cercetarile ce se efectueaza in anumite dosare penale, respectiv ca e vizata de masuri de supraveghere tehnica si va face obiectul unor mandate de perchezitie domiciliara.

Or, tribunalul apreciaza ca acest scop abstract si nepatrimonial – constand in 'avantajul conferit martorei Croitoru Diana Mihaela prin aceea ca, inca de la inceput, a cunoscut ca face obiectul unor cercetari penale' – nu se poate circumscrie vointei legiuitorului asa cum a fost exprimata in art. 12 al. 1 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

In acest sens, tribunalul va face anumite consideratii de ordin general:

Astfel, prin interpretarea normelor de drept penal se intelege operatiunea de stabilire a continutului si sensului normelor de drept penal cu aplicarea vechiului principiu ca legea penala este de stricta interpretare si de aceea nu trebuie sa se creeze norme noi prin interpretare, ci sa se explice cele deja existente.

Scopul interpretarii unei norme juridice penale substantiale consta in a vedea care este sfera relatiilor sociale carora li se aplica norma de drept penal, continutul interpretarii fiind tocmai stabilirea sensului vointei legiuitorului, exprimate in norma penala supusa interpretarii.

Printr-o interpretare sistematica, se impune determinarea sensului normei in contextul ansamblului normelor de drept, cu care aceasta se afla in relatie obiectiva si printr-o astfel de interpretare, norma respectiva nu trebuie privita in mod izolat ci ca o componenta unitara a unui context.

Normele penale asezate de legiuitor intr-un context obiectiv trebuie sa fie interpretate in asa fel, incat sa fie compatibile, in mod logic, unele cu celelalte iar printr-o interpretare teleologica se identifica obiectivul urmarit prin reglementare.

Fata de aspectele generale si teretice anterior expuse, apare important de mentionat ca art 12 al 1 din Legea 78/2000 este inserat intr-o lege pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Asa cum se arata inclusiv in practica judiciara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, infractiunea reglementata prin art. 12 din Legea nr. 78/2000 este asimilata infractiunilor de coruptie, deoarece actiunea faptuitorului are ca finalitate obtinerea, direct sau indirect, a anumitor foloase necuvenite, in conditiile in care obiectul juridic al acestora este constituit din relatiile sociale referitoare la cinstea si onestitatea persoanelor in exercitarea atributiilor lor de serviciu, a caror buna desfasurare este incompatibila cu indeplinirea acestora in scopul obtinerii unor foloase ilicite.

Prin urmare, legiuitorul a considerat ca aceasta infractiune trebuie asimilata celor de coruptie pentru ca, prin modul in care a fost configurata, ea este savarsita in vederea insusirii unor foloase, indiferent de natura lor (patrimoniale sau nepatrimoniale), in conditiile in care au legatura directa cu serviciul pe care persoana il presteaza. (Decizia nr. 438/RC/2020 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala).

Apare important ca relatiile sociale ocrotite, prin infractiunea mentionata, nu vizeaza buna desfasurare a activitatii de serviciu, ci, prin adaugarea unui scop ca si cerinta esentiala a laturii obiective a infractiunii, se refera la relatiile sociale privind cinstea, onestitatea, probitatea functionarului in exercitarea activitatii de serviciu, ceea ce duce la concluzia potrivit careia aceasta infractiune, ca natura juridica, nu este o infractiune de serviciu, ci una de coruptie.

Astfel, norma de incriminare vizeaza, prin natura sa, domeniul / fenomenul coruptiei, iar elementul material al laturii obiective isi gaseste izvorul in atributiile de serviciu ale subiectului activ al infractiunii.

Legiuitorul a stabilit ca folosul este obtinut pentru sine sau pentru altul tocmai pentru a sublinia, in mod expres, faptul ca nu conteaza subiectul in favoarea caruia se obtine folosul, fiind indiferent cine obtine emolumentul / rasplata rezultat / rezultata dintr-un act de coruptie.

Tribunalul apreciaza ca esential – cu privire la natura folosului vizat de art. 12 din Legea nr. 78/2000 ce vizeaza, prin natura sa, domeniul / fenomenul coruptiei – ca subiectul activ al infractiunii de coruptie 'se rasplateste' sau rasplateste o alta persoana prin conduita sa contrara atributiunilor sale de serviciu, urmarind astfel un folos concret (patrimonial sau nepatrimonial) corespunzator / simetric / corelativ faptei sale de coruptie.

Altfel spus, o interpretare sistematica si teleologica a textului incriminator, situat in domeniul infractiunilor asimilate celor de coruptie nu poate extinde nejustificat intelesul 'folosului' corespunzator unei fapte de coruptie, pentru sine sau pentru altul – 'folos' ce este esentialmente caracterizat printr-o anumita concretete si trebuie corelat cu actul de coruptie al functionarului – in sfera pur abstracta a 'avantajului conferit martorei Croitoru Diana Mihaela prin aceea ca, inca de la inceput, a cunoscut ca face obiectul unor cercetari penale', asa cum a apreciat organul de urmarire penala.

Este evidenta intentia legiuitorului de a conferi o forma concreta folosului – patrimonial sau nepatrimonial – corespunzator / corelativ actului de coruptie al functionarului vizat de norma incriminatoare.

O interpretare contrara ar extinde, in opinia tribunalului – nejustificat si contrar ratiunii legii 'anticoruptie' – intelesul 'folosului necuvenit' vizat de norma penala, ce in cazul de fata este pur abstract si generic si nu are nici un corespondent faptic si concret cu presupusul act de coruptie al inculpatului Rotaru Dorin, nefiind, prin esenta sa, un emolument (rasplata) al actului de coruptie al subiectului activ al infractiunii (al 'functionarului corupt' vizat de Legea 78/2000).

Tribunalul tine a reaminti ca situatia din prezenta cauza este diferita, sub acest acest aspect al 'folosului necuvenit', de cea retinuta prin Decizia Penala nr. 71/30.01.2023 a Curtii de Apel Brasov, ce l-a vizat pe inculpatul Mirica Emanoil, in cazul acestuia din urma fiind vorba de foloase necuvenite concrete constand in 'bani sau alte foloase necuvenite pe care inculpatul Mirica Emanoil le-a si primit in datele de 07.05.2020, 08.05.2020, 15.05.2020, 06.06.2020 si in perioadele 21.09.2020 -16.10.2020, 16.10.2020 – 23.10.2020'.

Prin Legea nr. 147 din 1 aprilie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2002, tara noastra a ratificat Conventia civila asupra coruptiei, adoptata la Strasbourg la 4 noiembrie 1999 (STE 173).

Conventia stipuleaza ca fiecare parte sa prevada in dreptul sau intern mijloace eficiente in favoarea persoanelor care au suferit o paguba rezultand dintr-un act de coruptie, cu scopul de a le permite sa isi apere drepturile si interesele, inclusiv posibilitatea obtinerii de daune-interese.

In acceptiunea acestei conventii, prin coruptie se intelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit – toate acestea fiind de o anume concretete – care afecteaza exercitiul normal al unei functiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit.

Apare esential in opinia tribunalului – cum o arata regementarile internationale in materie – ca foloasele sa fie necuvenite, adica legal nedatorate, si sa aiba caracter de retributie a actului de coruptie al subiectului activ al infractiunii.

Bineinteles ca prin expresia 'alte foloase' se inteleg orice fel de avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, imprumuturi, premii, amanarea platii unei datorii folosinta gratuita a unei locuinte, prestatii de servicii in mod gratuit, angajarea, promovarea in serviciu, dar si avantaje nepatrimoniale (acordarea unui titlu sau a unui grad, distinctii onorifice etc) insa toate acestea avand o anumita concretete si caracter de retributie a actului de coruptie al subiectului activ al infractiunii, ceea ce evident nu este intrunit in cauza de fata prin avantajul pur teoretic si abstract conferit martorei Croitoru Mihaela Diana prin aceea ca, inca de la inceput, a cunoscut ca face obiectul unor cercetari penale.

Literatura juridica a relevat ca actiunea faptuitorului trebuie sa constituie sine qua non un contraechivalent al conduitei sale lipsite de probitate si chiar daca legea anticoruptie permite un avantaj patrimonial sau nepatrimonial indirect, acesta trebuie sa fie concret si sa profite tot faptuitorului, desi in chip mediat, ceea ce evident nu este intrunit in cauza de fata. (...)

Concluzionand, tribunalul nu poate retine ca 'folosul' – pur teoretic si abstract – conferit martorei Croitoru Mihaela Elena prin aceea ca, inca de la inceput, ar fi cunoscut ca face obiectul unor cercetari penale, se circumscrie notiunii de 'folos necuvenit' vizat de art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si nu poate avea caracterul concret si determinat de 'retributie' / 'rasplata' a actului incorect al functionarului, in sensul expus pe larg mai sus.

3. In al treilea rand, din punct de vedere faptic, tribunalul va retine in primul rand – asa cum se arata si de catre procurorul din cadrul D.N.A – Serviciul Teritorial Brasov in rechizitoriul intocmit in cauza de fata – ca 'din anul 2019, martora Croitoru Diana devenise in mod oficial sursa inculpatului Rotaru Dorin, fiind inregistrata sub pseudonimul de 'ALICE', informatiile furnizate de ea fiind incluse de catre inculpatul Rotaru Dorin in cuprinsul unor note ce au fost inaintate organelor judiciare competente' (fila 3 rechizitoriu).

Esentializand, tribunalul va observa – dezvoltand mai jos materialul probator – ca, practic, pe acest palier infractional, inculpatul Rotaru Dorin a fost trimis in judecata urmare a denuntului si a sustinerilor membrilor familiei Croitoru (Croitoru Diana Mihaela, Croitoru Ionut si Croitoru Zoica Ruxandra) si a unor interceptari realizate la mai mult de 2 (doi) ani de la data presupuselor fapte, respectiv aprilie-mai 2020.

Aceste aspecte deosebesc fundamental – din punct de vedere probator – prezenta cauza si cauza penala ce l-a vizat pe fostul sef al inculpatului Rotaru Dorin, numitul Mirica Emanoil, acesta din urma fiind condamnat definitiv, asa cum s-a mai aratat, prin Decizia Penala nr. 71/30.01.2023 a Curtii de Apel Brasov.

Se observa cu usurinta ca in respectiva cauza penala a fost vorba de probe mult mai complexe, diverse si administrate (exemplificativ: masurile de supraveghere tehnica) concomitent cu savarsirea faptelor, si nu la peste 2 ani de la presupusa lor comitere ca in prezenta cauza.

Fara a mai insista pe aceasta comparatie – fiind evident ca fiecare cauza penala are propria individualitate –, tribunalul nu poate ignora diferenta de consistenta a materialului probator din cele doua dosare penale indicate.

Revenind la probele ce vizeaza presupusa comitere de catre inculpatul Rotaru Dorin a faptelor situate pe primul palier infractional indicat – si pe care procurorul si a bazat trimiterea in judecata –, tribunalul retine urmatoarele:

In primul rand, tribunalul observa ca prin actul de sesizare, pe acest prim plan, se accentueaza de catre procuror aspecte secundare si corelative obiectului prezentei cauze penale, obiect ce consta in faptul ca inculpatul Rotaru Dorin ar fi divulgat, fara drept, informatii confidentiale catre Croitoru Diana Mihaela, careia i-a comunicat, atat direct (in perioada aprilie – mai 2020), cat si prin intermediul fratelui sau, Croitoru Ionut (in cursul lunii aprilie 2020), ca ii sunt interceptate convorbirile telefonice si ca vor avea loc perchezitii ce o vizeaza.

Astfel, in rechizitoriu s-a insistat, cum se poate cu usurinta observa, exemplificativ pe relatia financiara dintre numita Hulub Elena si Croitoru Diana Mihaela – intre acestea existand un contract de imprumut – sau pe anumite petreceri organizate in urma cu mai multi ani de catre politisti la imobilul apartinand martorei Croitoru Diana Mihaela, toate acestea fiind descrise pe multe file din actul de sesizare.

Prin rechizitoriu, se mentioneaza o serie de convorbiri telefonice ce au in vedere aceste relatii adiacente obiectului judecatii si de asemenea o multitudine de martori au fost ascultati, insistandu-se pe respectivele relatii ale martorei Croitoru Diana Mihaela, toate acestea nefiind probe ce ar releva ca inculpatul Rotaru Dorin i-ar fi divulgat, fara drept, informatii confidentiale martorei Croitoru Diana Mihaela.

Fara a minimaliza importanta conturarii relatiilor existente anterior intre inculpatul Rotaru Dorin si martora Croitoru Diana Mihaela – acest lucru fiind relevat prin probele respective –, tribunalul nu poate a nu observa ca s-a pus de catre organul de urmarire penala un accent deosebit pe aceste relatii, care, inca o data, nu se circumscriu strict obiectului probatiunii in raport de faptele concrete ce i se imputa inculpatului Rotaru Dorin pe acest prim palier infractional.

Or, tribunalul observa – tot legat de aceste relatii existente anterior intre inculpatul Rotaru Dorin si martora Croitoru Diana Mihaela – aceea ca organul de urmarire penala a insistat pe imprumutul luat de la Hulub Elena sau pe anumite petreceri, trecand insa pe un plan secundar – respectiv mentionand doar in treacat – un lucru mult mai important, respectiv faptul ca 'inca din anul 2019, martora devenise in mod oficial sursa inculpatului Rotaru Dorin, fiind inregistrata sub pseudonimul de 'ALICE', informatiile furnizate de ea fiind incluse de catre inculpatul Rotaru Dorin in cuprinsul unor note ce au fost inaintate organelor judiciare competente '(rechizitoriu, fila 3).

La o analiza atenta a materialului probator, se observa ca de fapt tocmai aceasta nematerializare a informatiilor oferite anterior de catre martora Croitoru Diana Mihaela – sub pseudonimul 'Alice' – inculpatului Rotaru Dorin au condus la 'supararea' acestei martore pe inculpatul indicat, care insa, cum o arata inclusiv procurorul prin rechizitoriu, a inaintat notele cuprinzand informatiile furnizate de 'Alice' catre organele competente, exercitandu-si astfel aparent corect atributiile de serviciu.

Revenind la examinarea probelor administrate in cauza de fata, pe acest prim palier apreciat ca infractional de catre procuror, tribunalul observa urmatoarele:

A. Martora Croitoru Diana Mihaela a formulat primul denunt impotriva mai multor persoane, inclusiv a inculpatului Rotaru Dorin, la data de 11.01.2021 (vol VII D.U.P), pentru a da o prima declaratie in cauza (fila 7 si urm. vol VII D.U.P) la data de 29.01.2021, in care nu face nicio referire la faptul ca inculpatul Rotaru Dorin i-ar fi divulgat anumite informatii confidentiale, respectiv ca ii sunt interceptate convorbirile telefonice sau ca va fi vizata de perchezitii domiciliare.

Tribunalul observa ca doar in a doua declaratie data la D.N.A – Serviciul Teritorial Brasov in martie 2021 (fila 17 si urm. vol VII D.U.P) face referire la faptul ca 'in 16.04.2020' s-a intalnit la bariera din Stupini cu inculpatul Rotaru Dorin, cand a fost avertizata de acesta relativ la urmarirea penala ce o vizeaza.

In aceeasi declaratie, martora Croitoru Diana Mihaela arata ca 'in luna noiembrie 2020, Dorin Rotaru m-a sunat de mai multe ori… in 3.12.2020 au avut loc perchezitii DNA atat la mine, cat si la mai multe persoane… banuiesc ca Dorin Rotaru voia sa ma avertizeze tocmai ca urmau aceste actiuni ale D.N.A'.

Toate aceste din urma sustineri nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba, au fost retractate ulterior de catre martora indicata, iar organele de urmarire penala nu le-au verificat probator.

Tribunalul observa ca ulterior acestor sustineri initiale – deja contradictorii – ale martorei Croitoru Diana Mihaela, din ianuarie si martie 2021, organele de urmarire penala au stat in pasivitate aproape un an de zile si au procedat la reascultarea acestei martore in ianuarie 2022 si apoi in martie 2022.

Tribunalul mai retine ca in declaratiile date la D.N.A – Serviciul Teritorial Brasov in 16 martie 2022 martora Croitoru Diana Mihaela face o serie de afirmatii precum:

'La Casa Tudor (in 14.03.2022) Rotaru a recunoscut intalnirea de la bariera din

1.05.2020… a confirmat ca s-a intalnit cu fratele meu… i-am spus de biletul cu „stai in banca ta”… a insistat sa achite pentru ca ulterior sa achit eu' (file 48 si urm, vol VII, D.U.P).

Or o parcurgere amanuntita si atenta a acestei supravegheri tehnice realizate in mediu ambiental la Casa Tudor in 14.03.2022 in aproape 4 ore, in intervalul orar aproximativ 18:17 – 22:15 (volumul V, D.U.P filele 46-141), releva in mai multe aspecte nesinceritatea martorei, Croitoru Diana Mihaela prin continutul declaratiilor sale din 16.03.2022:

a. In respectiva convorbire din 14.03.2022, inculpatul Rotaru Dorin recunoaste ca s-a intalnit cu Croitoru Diana la bariera din Stupini, dar nu indica – asa cum releva martora – vreo data sau ca i-ar fi comunicat acesteia informatii confidentiale:

'CDM: Iti mai amintesti, celebra zi de la bariera de la Stupini?

RD: Da! Oricum, s-a ales prafu’ si de discutia aia! Io nici n-am avut nici un interes… (n.n. neinteligibil)

CDM: Sa ma ia naiba dac-am crezut o iota… cand mi-ai spus ca io sunt interceptata! Am zis: ba, acesta-i tampit! Sau ceva! Io am zis ca tu esti bolnav mintal! Imi venea sa te snopesc in bataie in fata barierei!

RD: Eiii!!!

CDM: Eu am zis ca te calc in picioare! Eram nervoasa de nu vrei sa stii! Deci io si de-asta am fost nervoasa pe tine! Am crezut ca mananci foarte mult rahat!

RD: Ehh...

….

RD: Nu stiu. Pai, ce aveau! De la inceput, ce-au avut cu tine!

CDM: Deci nici in ziua de azi nu-mi vine sa cred!

RD: Ei!'

b. In respectiva convorbire, inculpatul Rotaru Dorin pare a indica martorei Croitoru Diana Mihaela aceea ca nu poate concepe a proceda in modalitatea in care a facut-o fostul sau sef, Mirica Emanoil (condamnat definitiv tocmai pentru dezvaluirea catre Bertea Doru a unor informatii confidentiale):

'RD: Da?! Si ai saptispe, douastrei de persoane, si tu ce faci, ma? Printre persoanele alea e si unu-doi cunoscuti de-ai tai. … (n.n. – neinteligibil)... Popa, Virgil, ala din Sacele, nu stiu, si tu te-ntalnesti cu ei a doua zi, a treia zi, si tu comunici cu el?' (vorbeste despre Mirica Emanoil)… Stii ca eu, la un moment dat, eu am rupt legatura cu tine… chiar in perioada aia, da' nu stiam…(n.n. Neinteligibil)… si… m-ai sunat tu la un moment dat…'

c. chiar martora Croitoru Diana induce un dubiu in convorbirea respectiva, privitor la desfasurarea intalnirii de la bariera din Stupini din urma cu 2 ani, aratand:

'CDM: Pai, nu stiu, poate daca eram avizata…ca m-avizasesi, poate eram mai atenta la ce vorbesc pe telefon... desi io pa telefon nu vorbesc nimic, nu s-a putut lega nimic. Fii atent: eu la… la… aveam o colega la munca care taica-su avea o ferma. Ferma… N-as mai fi vorbit: „vreau patru saci de malai”…'

d. martora Croitoru Diana Mihaela pare a-l provoca in mod repetat in discutia respectiva pe inculpatul Rotaru Dorin, exemplificativ prin folosirea unor expresii precum 'avizat' sau prin revenirea constanta la 'intalnirea de la bariera', fara a obtine o reactie neechivoca a inculpatului Rotaru Dorin:

'CDM:…cand m-ai avizat tu atunci, nu as mai fi…

RD: Poate… poate…

CDM: …habar n-am. N-as mai fi vorbit: „vreau patru saci de malai”… Imi trancaneste gura fara mine…'

e. In aceeasi convorbire, inculpatul Rotaru Dorin arata – aspect ignorat si neanalizat de catre procuror in rechizitoriu, rechizitoriu in care in schimb se face o analiza amanuntita a unor aspecte adiacente si secundare obiectului cauzei de fata, precum relatia cu Hulub Elena:

'Am venit sa te intreb daca esti dispusa sa faci un denunt… Am avut autorizare…te-am intrebat la bariera… trebuia sa pun o intrebare sa vad daca e dispusa… sunt autorizat… si te-am sunat… nu puteam sa te iau de mana, desi am avut autorizarea procurorului… te-am intilnit la poarta la bariera si mi-ai spus ca da (n.n. dispusa sa faca denunt?)' – fila 66, vol V, D.U.P.

f. Tot in convorbirea respectiva, martora Croitoru Diana Mihaela face referire in discutia cu Rotaru Dorin la faptul ca biletul cu 'stai in banca ta' ar fi fost scris de Kadas Iluna sau de alta persoana – fara nicio minima referire la inculpatul din prezenta cauza –, iar in sustinerile de la D.N.A din 10.03.2022 (deci inainte de convorbirea de la Casa Tudor din 14.03.2022) e convinsa ca acel bilet a fost scris de catre Rotaru Dorin (fila 43, vol VII, D.U.P).

g. In sfarsit, martora Croitoru Diana Mihaela arata in declaratia sa de la D.N.A ca inculpatul Rotaru Dorin 'a insistat sa achite, pentru ca ulterior sa achit eu', desi o parcurgere atenta a acestei convorbiri de la Casa Tudor din 14.03.2022 releva ca inculpatul Rotaru Dorin a vrut sa achite consumatia, pentru ca 'e setat' in acest mod – fara vreo conditionare ulterioara –, probabil si urmare a experientei colegului sau Mirica Emanoil, al carui rechizitoriu il parcursese pana la acel moment.

Toate aceste aspecte contradictorii, intre sustinerile martorei Croitoru Diana Mihaela si continutul obiectiv al convorbirii din 14.03.2022 – cand aceasta martora pare a adopta o atitudine de 'provocare' a inculpatului Rotaru Dorin tocmai pentru a obtine probe impotriva acestuia –, induc tribunalului cel putin un dubiu privind sinceritatea acestei martore.

In mod similar, si parcurgerea atenta a convorbirii din 9.05.2022, interceptate ambiental tot la Casa Tudor din Brasov, releva si alte aspecte, omise de procuror in rechizitoriu, dar si atitudinea duala a martorei Croitoru Diana Mihaela, care are un anumit tip de sustineri in fata organelor de urmarire penala – in declaratiile repetate date la D.N.A – si o alta in contactul direct cu inculpatul Rotaru Dorin.

Cu titlu exemplificativ: la parchet, martora Croitoru Diana Mihaela a inteles sa-l culpabilizeze exclusiv pe inculpatul Rotaru Dorin pentru nematerializarea informatilor oferite de ea relativ la diverse presupuse ilegalitati ce au avut loc la Spitalul Neuro, pentru ca in convorbirea aratata din 9.05.2022 – avuta dupa mai multe declaratii date in cauza de fata la D.N.A – sa-l 'scuze' pe inculpatul Rotaru Dorin si sa arate:

'Io stau si ma gandesc daca nu cumva a fost (MIRICA EMANOIL) si artizanul tinerii dosarului la Parchet… tu ai trimis niste materiale'.

In aceeasi convorbire, Rotaru Dorin arata: 'Bigiu a fost si si-a facut denunt… si acord de recunostere si intelegere' (cu procurorii)… 'exact ce iti spuneam si eu tie', ceea ce martora Croitoru Diana pare sa confirme, aratand :'tu mi-ai spus-o si eu ti-am spus: „hai!” si te rugam insistent… doua luni te-am rugat' (fila 234, vol V, D.U.P).

Or, aceste sustineri par a conferi credibilitate versiunii inculpatului Rotaru Dorin – care a aratat constant ca la 'bariera din Stupini' a discutat cu martora despre posibilitatea formularii unui denunt de catre Croitoru Diana Mihaela –, si nu celei a martorei indicate, care, inca o data, nu pare a adopta o atitudine sincera si constanta.

Tot atunci, inculpatul Rotaru Dorin face referire inclusiv la aceea ca a fost trimis la o intalnire 'autorizata' pentru a purta niste discutii (fila 235, vol V, D.U.P) si arata ca nu are acces la interceptari, iar 'principiul e separare' (fila 238, vol V, D.U.P).

Mai arata ca 'l-am flituit pe Emil… i-am spus sa-mi extraga ce sarcina sa-mi dea…strict procedural, restul nu ma intereseaza, ca de aia eu sunt doar martor'.

Mai arata Rotaru Dorin: 'A facut in zeci si-si merita soarta. Isi merita soarta. Io, spre exemplu, nu aveam acces la... interceptari. Nu am acces si pe mine nu ma interesa ca io sunt si n-am avut nicio problema...

CDM: Cum? N-ai acces la...??! Interceptari?

RD: Dosarele de (n.n. neinteligibil) Io nu stiu cine, cine-i lucrat acolo. Pe mine nu ma intereseaza. Io...'

Cuvantul 'avertizat' este folosit exclusiv de catre martora Croitoru Diana, care anterior daduse multiple declaratii la D.N.A. in cauza de fata – si nu de catre inculpat –, iar raspunsul inculpatului Rotaru Dorin 'De la Emil' se poate referi in general la efectuarea de cercetari in cauza respectiva – cauza complexa ce viza 23 de persoane ('procuroarea a zis: „Domn'e, sunt 23 de persoane vizate in dosar”'), si nu la faptul ca i-ar fi comunicat martorei ca este interceptata sau ca vor avea loc perchezitii.

Mai arata Rotaru Dorin in acea convorbire: 'Io i-am spus: „Bai, Emile, pe mine nu ma intereseaza. Tu ai uitat, tembelule, ce a spus procuroarea de la DNA? Ca ti-a zis ca sunt strict confidentiale? Mie imi extragi de acolo ce sarcina ai de-mi dat mie, ce mi-a cerut mie procuroarea, mi le dai, strict, procedural, restul nu ma intereseaza”. Si io l-am flituit pe Emil'.

Tribunalul va observa ca inclusiv din aceasta convorbire din 9.05.2022 organul de urmarire penala a extras anumite afirmatii – ale celor doi interlocutori – cu ignorarea altora, precum cele expuse pe larg mai sus.

Posibila nesinceritate a martorei Croitoru Diana Mihaela reiese si prin confruntarea declaratiilor sale – oricum, cel putin inconsecvente – cu aspectele obiective continute in supravegherea tehnica realizata in 11.05.2022 tot la Casa Tudor din Brasov (volumul V, D.U.P, filele 241-264).

Tot cu titlu exemplificativ, in respectiva convorbire inculpatul Rotaru Dorin arata – aspect apreciat ca secundar de catre procuror –: 'Daca-ti aduci tu aminte, m-ai sunat tu odata, erai la Moieciu, ai zis ca te-ai autoizolat sa nu-ti pui in pericol azilu' sau nu stiu ce, nu stiu cum, ca esti suspecta de Covid sau c-aveai Covid. Si m-ai sunat... ca n-ai mai dat niciun semn de viata de mult si am vorbit noi mai multe balarii.

CDM: Da'.

Or, martora Croitoru a sustinut ca a fost ea cea cautata insistent in acea perioada de catre inculpat, inclusiv in ziua perchezitiei domiciliare.

Cu aceeasi ocazie, martora indicata arata:

'CDM: Pai, da, da era o relatie corecta pentru politie, frate...

RD: Corecta si profesionala. Ca io am avut noroc cu partea asta. Ca... nu degeaba ti-am cerut io sa-mi semnezi niste hartii si....'

Relativ la credibilitatea martorei Croitoru Diana Mihaela, tribunalul nu poate ignora nici sustinerile altor martori din cauza de fata, care au relevat aspecte precum:

A. Martorul Dajboc Fanel-Cristian (politist care a instrumentat dosarul ce vizeaza aceasta martora, ascultand implicit o serie de interceptari a convorbirilor acesteia) arata in fata instantei:

'Am crezut ca Croitoru Diana este bipolara, avand un comportament dual… Nu mi-a rezultat faptul ca Croitoru Diana ar fi fost avertizata de perchezitiile ce urmau sa fie efectuate la ea… Ieseau pe banda rulanta aspecte legate de activitatea sa'.

B. Martorul Fata Madalin, si el politist, sustine despre martora Croitoru Diana Mihaela in cursul cercetarii judecatoresti:

'Nu as fi lucrat cu ea, sau m-as fi asigurat ca informatiile le-as fi verificat si din alte surse. Aceasta sarea de la un subiect la altul si era greu de urmarit, si mi-a lasat impresia ca spune doar o parte din ceea ce stie. Cu acea ocazie, Croitoru Diana mi a spus ca nu platise o rata la o banca, insa eu am aflat de la o colega ca acest aspect era neadevarat, Croitoru neplatindu-si datoriile de o perioada mai lunga de timp. Era o diferenta foarte mare intre ceea ce spunea Croitoru si realitate, pe problema respectiva, aceasta putea fabula'.

C. Martorul Radu Valentin, si el fost politist, arata: 'Am considerat–o pe Croitoru Diana ca fiind labila, eu apreciind acest lucru'.

Concluzionand, cel putin 3 (trei) martori din prezenta cauza, actuali sau fosti politisti cu experienta, si-au pus intrebari cu privire la credibilitatea martorei Croitoru Diana Mihaela – ceea ce nu par a face, in schimb, procurorii D.N.A. – Serviciul Teritorial Brasov in dosarul de fata.

Posibila nesinceritate a martorei Croitoru Diana Mihaela este relevata, in opinia tribunalului, si de un alt aspect esential, respectiv acela ca nu a comunicat nimic despre aceste perchezitii mamei sale Croitoru Zoica Ruxanda, care ii este foarte apropiata – cum o releva ambele martore anterior indicate, dar si familiaritatea discutiilor dintre acestea – si este si asociata cu martora Croitoru Diana Mihaela la S.C. Zodiac S.R.L., unde urmau sa se efectueze aceste perchezitii.

Martora Croitoru Zoica: 'Fiica mea nu mi-a spus de perchezitii… Am fost surprinsi pe scari' (fila 183, vol VII, D.U.P).

Or, tribunalul observa ca anumite convorbiri interceptate in 10.05.2020 intre cele doua martore, mama si fiica – mai credibile, in opinia instantei, decat cele realizate peste 2 ani in cauza de fata – releva, fara a face vreo referire la inculpatul Rotaru Dorin:

'Croitoru Zoica: Pregateste-te acolo cu hartiile!

Croitoru Diana: Is foarte pregatita… Am fost in concediu, am luat fiecare hartie la mana… Sa-mi faca imputernicire… Notar… Eu cu tine raspundem… Ionut trebuie sa semneze in original… Sa-l am pe taica-meu si pe frate-miu in original… Am vorbit si cu Ionut etc' (volumul II, D.U.P, file 256 si urm).

Or, apare putin plauzibil, in contextul convorbirilor anterior expuse, unde cele doua martore par a aranja diverse inscrisuri ale societatii S.C. Zodiac S.R.L., ca martora Croitoru Diana Mihaela – care la acel moment, 10.05.2020, ar fi stiut de la inculpatul Rotaru Dorin ca este interceptata si va fi vizata de perchezitii domiciliare – sa nu comunice acest lucru persoanei celei mai apropiate care ii este si asociata in afaceri, mama sa, Croitoru Zoica Ruxanda.

Un alt aspect important ce accentueaza dubiul expus privind sinceritatea martorei Croitoru Diana Mihaela este acela – aratat chiar de procuror in rechizitoriu – ca martora mentionata 'nu a luat in serios aceste avertizari. Astfel, organele de urmarire penala au reusit ca in dosarul nr. 4538/P/2020 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov, sa administreze totusi suficiente probe pentru a putea dispune punerea in miscare a actiunii penale impotriva ei' (fila 3, act de sesizare al instantei).

Cu titlu exemplificativ, martorul Blaj Viorel Stefan – politist implicat in cercetarile penale ce au vizat o si pe martora Croitoru Diana Mihaela – a precizat ca 'la momentul exploatarii, la noi a vorbit foarte mult, au reiesit lucruri de interes. (…) Din acest motiv, am si spus ca toata lumea a fost foarte multumita, beneficiarii nostri au fost foarte multumiti de modul de transmitere' (volumul VII filele 97-106, D.U.P).

Cum s-a expus mai sus, si martorul Dajboc Fanel-Cristian (si el politist care a instrumentat dosarul ce vizeaza aceasta martora, ascultand implicit o serie de interceptari a convorbirilor acesteia) a aratat in fata instantei:

'Nu mi-a rezultat faptul ca Croitoru Diana ar fi fost avertizata de perchezitiile ce urmau sa fie efectuate la ea… Ieseau pe banda rulanta aspecte legate de activitatea sa'.

Apare important, in opinia tribunalului, si faptul ca martora Croitoru Diana Mihaela este, asa cum s-a aratat, cercetata in mai multe dosar penale si are interesul evident de a beneficia – exemplificativ prin condamnarea inculpatului Rotaru Dorin – de prev. art. 19 din Legea 682/2002, care arata ca:

'Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, si care a comis o infractiune, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 2 lit. h) beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege'.

Relativ la sustinerile martorei Croitoru Diana Mihaela – persoana esentiala in conturarea acuzatiilor aduse prin rechizitoriu, pe acest palier, inculpatului Rotaru Dorin –, tribunalul mai arata urmatoarele:

In declaratiile date la D.N.A. – Serviciul Teritorial Brasov, in martie 2021, martora Croitoru Diana Mihaela face urmatoarea afirmatie:

'Cea mai mare frica a mea legata de o intalnire cu Dorin Rotaru este ca Dorin sa ma inregistreze si apoi sa denatureze ceea ce spun eu pentru a-mi face rau …in sensul de a-si urmari interesele personale' (fila 25, vol VII D.U.P).

Or, tribunalul nu poate a nu observa, in acest context, sustinerile unui filozof si logician interbelic – idee actualmente acceptata ca atare inclusiv de psihologia moderna –: 'Noi rasfrangem in afara de noi ceva care este in noi, ceva din ceea ce suntem noi. Aceasta o spun psihologii moderni. Acest dicton mistic, acest adevar dateaza de pe la anul 1200 si mistica n-a avut nevoie de stiinta pentru ca sa descopere formula aceasta fundamentala' (Nae Ionescu – 'Iubirea – act de cunoastere', Predania, Revista de critica teologica, anul I/nr.12-13/ 1-15 Noiembrie 1937).

Altfel spus, tribunalul nu exclude ideea ca martora Croitoru Diana Mihaela sa fi 'proiectat' asupra inculpatului Rotaru Dorin tocmai posibilele sale actiuni si modul sau propriu de a gandi si de a actiona ('cea mai mare frica a mea… este ca Dorin sa ma inregistreze si apoi sa denatureze ceea ce spun eu pentru a-mi face rau… in sensul de a-si urmari interesele personale').

Apare, prin urmare, posibil, in opinia instantei, ca aceasta martora – pentru atingerea intereselor proprii – sa adopte, impreuna cu membrii familiei sale, o anumita atitudine procesuala concretizata atat in sustinerile din fata organelor judiciare, cat si prin denaturarea / manipularea afirmatiilor inculpatului Rotaru Dorin, asa cum apar acestea in inregistrarile existente la dosarul cauzei.

Concluzionand, tribunalul apreciaza ca cel putin discutabile si echivoce multiplele sustineri date de martora Croitoru Diana Mihaela in prezenta cauza penala.

B. Martorul Croitoru Ionut

Tribunalul observa ca, privitor la acest martor, prin actul de sesizare se face referire la faptul ca 'relatia apropiata existenta intre Rotaru Dorin si cei doi frati, Croitoru Diana Mihaela si Croitoru Ionut, rezulta si din frecventa comunicarilor dintre ei, dovada in acest sens fiind procesele verbale intocmite in urma analizarii datelor de trafic aferente perioadei 01.08.2019 – 17.06.2020, pentru posturile telefonice utilizate de cei trei. (...)

In perioada analizata, intre Croitoru Ionut, utilizator al postului telefonic cu numarul si Rotaru Dorin, utilizator al postului telefonic cu numarul (…), au avut loc un numar de 12 (douasprezece) comunicatii telefonice'

Or, tribunalul nu poate considera ca un numar de 12 comunicatii telefonice in decurs de mai mult de 10 luni de zile ar releva o relatie apropiata intre cele doua persoane indicate.

Tribunalul considera ca nici sustinerile acestui martor – legat implicit de interesele, juridice dar si financiare, ale surorii sale, Croitoru Diana Mihaela, inclusiv sub aspectul posibilei incidente a art. 19 din Legea 682/2002 relativ la aceasta – nu sunt credibile si nu pot intemeia o solutie de condamnare a inculpatului Rotaru Dorin.

Tribunalul observa ca, inainte ca martorul Croitoru Ionut sa dea declaratie in prezenta cauza, in data de 10.03.2022, Croitoru Diana Mihaela a purtat o convorbire telefonica cu mama sa, ocazie cu care aceasta i-a adus la cunostinta celei din urma ca fratele sau va fi citat pentru a fi audiat cu privire la Rotaru Dorin, fiind evident ca martora Croitoru Diana Mihaela stia despre cercetarile in curs in cauza de fata.

Asa cum arata si procurorul prin rechizitoriu, mama sa – Croitoru Zoica Ruxanda – i-a sugerat sa vorbeasca cu fratele ei inainte de audiere ca sa stabileasca impreuna ce sa declare, aspect ce poate contura profilul moral al ambelor persoane indicate.

Martora Croitoru Diana Mihaela refuza aparent sa faca acest lucru – asa considerand procurorul prin rechizitoriu –, insa nu se poate ignora contextul acestui ' refuz', respectiv faptul ca martora Croitoru Diana, care daduse multiple declaratii in cauza, stia ca este interceptata, spre deosebire de mama sa, si s-a manifestat de circumstanta in aceasta imprejurare.

Inregistrare ambientala audio a discutiei purtate la data de 10.03.2022 de catre CROITORU DIANA MIHAELA cu CROITORU ZOICA-RUXANDA in autoturismului marca DACIA LOGAN, cu nr. de inmatriculare (...), serie sasiu (...) in intervalul orar aproximativ: 11:11 – 11:20 (discutie purtata printr-un apel de pe o retea de socializare, probabil whatsapp) (volumul V filele 31-33):

'CROITORU ZOICA-RUXANDA: Da!

CROITORU DIANA MIHAELA: Salut!

CZR: Da, Salut!

CDM: Aaaa... Ionut va trebui sa se duca sa-si ia telefonul, sa-l deschida sa-i faca... nu stiu ce (n.n. neinteligibil) perchezitie iara pe telefon, i-l da.

CZR: (n.n. neinteligibil)

CDM: Da, si cred ca o sa-l audieze si pe el cu privire la... Dorin Rotaru. Daca vrea. Ca cica are dreptul sa si refuze.

CZR: Aha. (n.n. neinteligibil) ar trebui sa refuze. Da' ma rog, nu stiu.

CDM: Pai, de... Pai, de ce sa refuze? (n.n. vorbeste rastit) Este adevarat ca Dorin s-a intalnit cu el de doua ori intr-un PECO si i-a spus ca io voi fi calarita pe intai mai??? Hi? In 20 Mai?

CZR: (n.n. neinteligibil) sa spuna (n.n. neinteligibil)

CDM: N-are ca....

CZR: (n.n. neinteligibil)

CDM: Pai, n-are de ce sa refuze ca... inseamna ca daca refuza va fi sa... vai s-amar cu mine. (n.n. vorbeste rastit) Cu mine, pentru ca eu am declarat ca lu'... ca el s-a intalnit cu Dorin Rotaru si Dorin Rotaru ne face presiuni si Dorin Rotaru face presiuni acuma si la politie, da!!!? Si pa peste tot ca sa ma distruga. Ca le-am spus. M-am intalnit cu Ivanescu si i-am zis: „Nu, n-o sa-mi dea in cap, domnu' Ivanescu. N-o sa-mi dea cu masina peste picioare. In schimb, o sa-mi puna toti golanii pe care-i are in toate institutiile pe capul meu. Si ANAF, si politie, si plangeri si tot. Ganditi-va ca mi-a pus familia pe drum, mi-a pus anga... fosti angajati pe drum, se supara lumea pa mine, de n-o sa-mi mai imi vorbeasca nimeni in orasul asta”.

CZR: Da, mai, da' tu ai vorbit cu Ionut?

CDM: Nu am vorbit. O sa vorbesc. Mi-a spus domnu' Ivanescu sa vorbesc cu el.

CZR: Pai, spune ce sa declare, io stiu?

CDM: Da' nu ce sa declare. O sa-l intrebe ca ei-s interesati doar de faza cu Dorin. Dorin, ce a facut Dorin. Cand s-a intalnit cu el la baute, la cafele, la (n.n. neinteligibil) asa si ce informatii i-a transmis Dorin. Dorin n-avea voie sa transmita informatiile astea. Ca n-avea voie.

CZR: (n.n. neinteligibil) sa spuna, ce sa mai umble cu cioara vopsita, ca oricum stiu ei. Io nu stiu. Da' mi se pare normal sa spuna tot.

CDM: Problema este ca daca ei nu-l vor in, in... inchide pe acest (n.n. neinteligibil), domnul Ivanescu mi-a spus, de fata cu camera, poti sa-ti dai seama, era camera acolo totusi, erau implicatii (n.n. Neinteligibil), nu poti sa aberezi (n.n. Neinteligibil), nu au cum sa abereze. Nu au. Na, si ei au niste superiori. Si a zis: da, n-o sa se linisteasca, asta o sa se tina de capu' dumneavoastra mult si bine de aici incolo (n.n. Neinteligibil).

CZR: Pai, atunci sa declare (n.n. Neinteligibil)'.

Pe langa cele expuse, ce pun sub semnul intrebarii sinceritatea martorului Croitoru Ionut – fost apropiat al lui Kadas Iluna Andrei, persoana condamnata in prima instanta in alt dosar aflat pe rolul instantelor din Brasov (fila 72, vol VII, D.U.P.) –, tribunalul nu poate ignora nici profilul acestui martor, care pare ca s-a confruntat de mai multe ori cu rigorile legii penale si arata, in fata instantei:

'Am un dosar penal la Judecatoria Zarnesti pentru infractiunea de lovire… Am mai fost condamnat pentru loviri in 2012, pentru ca m-am batut la mare.

Intrebare inculpat Rotaru Dorin: In 2019-2020, s-a repetat?

Raspuns: m-am impacat cu acea persoana in 2-3 zile fara implicarea politiei'.

C. Martora Croitoru Zoica Ruxanda, ca si martorul anterior mentionat, este legata implicit de interesele – juridice, dar si financiare – ale fiicei sale, Croitoru Diana Mihaela, inclusiv sub aspectul posibilei incidente a art. 19 din Legea 682/2002 relativ la aceasta.

Tribunalul observa ca si aceasta martora a dat declaratii contradictorii in cauza si inca din 2020 ii dadea indicatii fiicei sale 'sa se pregateasca cu hartiile', ceea ce, evident, releva un anumit profil moral si nu poate exclude o intelegere cu aceasta privitor la declaratiile ce trebuie date in prezenta cauza (volumul II, D.U.P., file 256 si urm).

Or, aceasta martora, in cursul urmaririi penale, a relevat ca: 'Fiica mea nu mi-a spus de perchezitii… Am fost surprinsi pe scari…' (fila 183, vol VII, D.U.P.), pentru ca in cursul cercetarii judecatoresti sa arate:

'Fata mea, Croitoru Diana, mi-a spus ca inculpatul Rotaru Dorin i-ar fi spus ca vor avea loc perchezitii ce o vizeaza si ca este interceptata… Aceasta mi-a spus doar ca este interceptata, fara sa imi dea detalii. Stiam ca o sa aiba loc perchezitii la Moeciu, la societate'.

Aceeasi martora Croitoru Zoica Ruxanda isi aminteste brusc, in cursul cercetarii judecatoresti, ca a fost amenintata telefonic de catre inculpatul Rotaru Dorin – aspect omis in cursul ascultarii sale la parchet –, iar justificarea acestei omisiuni din cursul urmaririi penale a tinut de faptul ca 'era de fata si avocatul acestuia' (al inculpatului Rotaru Dorin), aspect necredibil.

Ansamblul convorbirilor anterior expuse, inclusiv cele din mai 2020 – ce au relevat o anumita familiaritate si un anumit caracter al martorelor Croitoru Zoica Ruxanda si Croitoru Diana Mihaela –, contureaza, in opinia tribunalului, posibilitatea ca aceste martore, impreuna si cu celalalt membru de familie si asociat in afaceri, Croitoru Ionut, sa se fi inteles relativ la sustinerile din prezenta cauza, cu scopul evident ca martora Croitoru Diana Mihaela sa beneficieze de dispozitiile art. 19 din Legea 682/2002 in multiplele dosare penale ce o vizeaza si in care a fost si arestata preventiv.

Esentializand, tribunalul nu poate dispune condamnarea inculpatului Rotaru Dorin – pe acest prim palier anterior expus – pe baza unor convorbiri echivoce interceptate la 2 ani de la comiterea faptelor si pe baza sustinerilor persoanelor anterior aratate, membrii aceleiasi familii.

In acest sens, tribunalul este tinut a face anumite aprecieri de ordin general.

Conform art. 1 din Codul de procedura penala roman, scopul procesului penal il constituie constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul legii.

Cum se arata constant in practica si literatura juridica penala, instanta de judecata pronunta condamnarea inculpatului numai in situatia in care probele stranse in cursul urmaririi penale si verificate in cursul cercetarii judecatoresti dovedesc in mod cert, printre altele, vinovatia inculpatului in raport de fapta ce i se imputa.

In Codul de procedura penala roman, prezumtia de nevinovatie este inscrisa intre regulile de baza ale procesului penal, in art. 4 al. 1 Cod procedura penala, statuandu-se ca 'orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva'.

Pentru pronuntarea unei condamnari, instanta trebuie sa-si intemeieze convingerea vinovatiei inculpatului pe baza de probe sigure si certe, iar daca probele in acuzare nu au un asemenea caracter si lasa loc unei nesigurante in privinta vinovatiei inculpatului, se impune a se da eficienta regulii potrivit careia 'orice indoiala este in favoarea inculpatului' ('in dubio pro reo').

Regula 'in dubio pro reo' constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional care reflecta modul in care principiul aflarii adevarului, consacrat in art. 5 Cod procedura penala, se regaseste in materia probatiunii.

Ea se explica prin aceea ca, in masura in care dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei celui acuzat contin o informatie indoielnica tocmai cu privire la vinovatia faptuitorului in legatura cu fapta imputata, autoritatile judecatoresti penale nu-si pot forma o convingere care sa se constituie intr-o certitudine si, de aceea, ele trebuie sa concluzioneze in sensul nevinovatiei acuzatului si sa-l achite.

Cum se arata tot in literatura juridica penala, inainte de a fi o problema de drept, regula 'in dubio pro reo' este o problema de fapt, iar infaptuirea justitiei penale cere ca judecatorii sa nu se intemeieze, in hotararile pe care le pronunta, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii).

Tribunalul va mai observa ca practica judiciara a relevat faptul ca standardul probei dincolo de orice indoiala rezonabila nu cere existenta unei certitudini absolute in determinarea vinovatiei inculpatului cu privire la infractiunea retinuta in sarcina sa, insa trebuie sa se afle in proximitatea acestei certitudini, in scopul garantarii eficiente a prezumtiei de nevinovatie. (...)

Or, raportat la probele administrate in cauza de fata, tribunalul apreciaza ca nu a fost a fost atins – relativ la inculpatul Rotaru Dorin, pe acest prim palier infractional – 'standardul probei dincolo de orice indoiala rezonabila' la care s-a facut referire pentru a se putea dispune condamnarea acestuia pentru infractiunea de compromitere a intereselor justitiei prevazuta de art.277 alin 1 Cod penal, retinuta in sarcina sa prin rechizitoriu.

Concluzionand, asa cum a fost pe larg expus mai sus – in sensul considerentelor teoretice aratate –, tribunalul, in primul rand, nu poate retine incidenta art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000, pe acest prim palier descris de catre procuror, prin prisma faptului ca 'folosul' – pur teoretic si abstract – conferit martorei Croitoru Mihaela Elena prin aceea ca, inca de la inceput, a cunoscut ca face obiectul unor cercetari penale, nu se circumscrie notiunii de ' folos necuvenit' vizat de textul penal indicat.

Astfel, tribunalul, in baza art. 396 al. 5 C.pr.pen., cu aplicarea art. 16 lit. b teza I C.pr.pen., va dispune achitarea inculpatului Rotaru Dorin pentru savarsirea infractiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, prevazuta de art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

Pe de alta parte, tot in sensul considerentelor pe larg expuse, tribunalul – privitor la singura fapta penala ce ar putea teoretic subzista pe acest prim palier redat de procuror, respectiv cea de 'compromiterea intereselor justitiei' – va dispune achitarea inculpatului Rotaru Dorin, intrucat nu exista probe ca inculpatul indicat a savarsit infractiunea.

Sustinerile aparatorului inculpatului Rotaru Dorin – care a insistat in lipsa competentei D.N.A. in cauza de fata si a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala – nu pot fi retinute de catre instanta, observandu-se ca, strict teoretic, in raport de calitatea celor doi inculpati din cauza – ofiteri de politie – si de infractiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor in judecata – art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art.277 alin 1 Cod penal etc. –, potrivit art.13 lit.b din OUG 43/2002, competenta de efectuare a urmaririi penale i-a revenit in mod legal Directiei Nationale Anticoruptie.

Intrunirea la modul concret a elementelor constitutive ale acestor infractiuni este discutabila – asa cum a fost expus mai sus si cum se va relata si in continuare –, insa, strict formal, la momentul inceperii urmaririi penale, a punerii in miscare a actiunii penale etc. in raport de calitatea celor doi inculpati din cauza si de infractiunile cercetate, competenta a apartinut corect Directiei Nationale Anticoruptie, cum a fost stabilit si in cursul procedurii de camera preliminara.

A mai relevat acest aparator ca inculpatul Rotaru Dorin nu avea in atributii legate de materializarea unor supravegheri interceptate pe baza incheierii judecatorului de drepturi si libertati – principiul fiind 'separare', cum a aratat intr-o convorbire interceptata redata mai sus chiar inculpatul Rotaru. Or, acest aspect, desi adevarat, nu este esential in opinia tribunalului, inculpatul indicat fiind un politist care, tot pur teoretic, ar fi cunoscut anumite informatii confidentiale tocmai in virtutea functiei sale si nu ca o persoana fizica oarecare.

Altfel spus, calitatea de sef al Biroului surse umane de informatii si investigatii din cadrul Brigazii de Operatiuni Speciale Brasov a condus – dincolo de ' fisa postului' acestui politist – la cunoasterea unor informatii pe care ulterior inculpatul Rotaru Dorin le-ar fi dezvaluit unor persoane neautorizate.

II.. Fapte ce vizeaza palierul, considerat infractional de catre procuror, ce se refera la numitul Ichim Aurel, (fost) prieten de-al inculpatului Rotaru Dorin

Astfel tribunalul retine ca in data de 25.01.2022 B.O.S Brasov – Biroul surse umane de informatii si investigatii a primit de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov o solicitare de informatii ce il viza pe agentul de politie Dumitru Gabriel din cadrul Serviciului Rutier Brasov.

Lucrarea i-a fost repartizata spre solutionare inculpatei Dimbu Bianca Elena, care, la finalul investigatiilor efectuate, i-a cerut ajutorul inculpatului Rotaru Dorin sa redacteze partea din nota informativa referitoare la 'datele despre infractiune'.

Finalmente, inculpata Dimbu Bianca Elena, cu ajutorul coinculpatului Rotaru Dorin, a redactat nota nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022, cu privire la care procurorul a identificat trei infractiuni respectiv: fals intelectual (sub forma instigarii pentru inculpatul Rotaru Dorin), favorizarea faptuitorului si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, aceasta din urma in sensul art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Tribunalul va face si aici atat referiri teoretice, privitoare la elementele constitutive ale infractiunilor indicate, cat si la situatia de fapt descrisa in rechizitoriu.

A. Relativ la infractiunea de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, prevazuta de art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000, tribunalul observa ca in opinia procurorului – similar cu primul palier pe larg expus mai sus –, fapta a fost comisa de catre inculpatul Rotaru Dorin 'in scopul obtinerii pentru Ichim Aurel de foloase necuvenite constand in avantajul conferit acestuia prin aceea ca i-a asigurat timpul necesar pentru a isi construi o strategie de aparare in eventualitatea in care ar urma sa devina suspect in acel dosar'.

Or, in opinia instantei, sunt pe deplin valabile si pe acest palier aspectele expuse pe larg mai sus relativ la lipsa concretetei 'folosului necuvenit' potential obtinut de catre Ichim Aurel, dar si a lipsei caracterului de 'retributie / recompensa' al acestui folos necuvenit in raport de activitatea 'functionarului corupt', in intelesul Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, aceeasi fiind opinia Inaltei Curti de Casatie si Justitie exprimata – asa cum a fost expus – exemplificativ si in Decizia Penala nr.277/29.10.2018, la care s-a facut anterior referire.

B. Procurorul apreciaza ca inculpatul Rotaru Dorin ar fi comis pe acest palier infractiunea de 'favorizarea faptuitorului' constand in aceea ca:

- in perioada martie-aprilie 2022, l-a ajutat pe Ichim Aurel, care savarsise o fapta de dare de mita catre o persoana ce facea obiectul dosarului penal nr. 68/P/2022 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, sa evite tragerea la raspundere penala;

- in datele de 14 si 17 martie 2022, in calitate de sef al Biroului surse umane de informatii si investigatii din cadrul Brigazii de Operatiuni Speciale Brasov din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane – Directia Operatiuni Speciale, a influentat modalitatea in care a fost intocmita nota nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022 ce fusese solicitata in cadrul dosarului penal nr. 68/P/2022 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, in asa fel incat aceasta sa nu contina referiri la fapta de dare de mita savarsita de catre Ichim Aurel, actiuni care au avut ca rezultat punerea organelor de urmarire penala in imposibilitatea de a lua la cunostinta despre savarsirea acestei fapte de coruptie si tragerea la raspundere penala a faptuitorilor;

- in intervalul 18.03.2022 – 09.04.2022, l-a avertizat pe Ichim Aurel ca organele de urmarire penala continua cercetarile in cauza avand ca obiect infractiunile de coruptie savarsite de agentul de politie din cadrul Serviciul Rutier Brasov si ca este posibil ca investigatiile sa ajunga sa vizeze si fapta sa de dare de mita.

Dincolo de aspecte ce tin de situatia de fapt, la care se va reveni ulterior, tribunalul observa ca din punct de vedere al incadrarii juridice, art. 269 C.penal arata ca infractiunea de 'favorizarea faptuitorului' consta in: 'Ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate'.

1. Asa cum o arata constant practica si literatura juridica penala, elementul subiectiv consta in vinovatie, care se manifesta sub forma intentiei directe, fiind de esenta acestei infractiuni ca fapta nu se poate comite din culpa, intrucat ajutorul este dat in vederea unui anumit obiectiv prevazut in text, exemplificativ impiedicarea sau ingreunarea cercetarii penale, cum a apreciat procurorul in cauza de fata.

Tribunalul retine ca inclusiv instanta de contencios constitutional a retinut, in considerentele Deciziei nr. 249/2017 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 269 C. pen. – publicata in M. Of. nr. 768 din 27 septembrie 2017, parag. 21 –, ca doar in situatia in care se constata ca scopul prevazut de lege – impiedicarea sau ingreunarea cercetarilor intr-o cauza penala, tragerea la raspundere penala, executarea unei pedepse sau masuri privative de libertate – a fost urmarit prin realizarea faptei, se va retine savarsirea infractiunii de favorizare a faptuitorului.

Din aceasta perspectiva, inclusiv Inalta Curte de Castie si Justitie a aratat ca 'premisa capacitatii unei actiuni sau inactiuni concrete de a ajuta faptuitorul in scopul ingreunarii cercetarilor, este aceea ca fapta nu ar trebui sa fie cunoscuta organelor judiciare, sa fie tainuita, ascunsa, conspirativa, iar nu... cunoscuta de autoritati' (Decizia Penala nr. 470/2020 a I.C.C.J – Sectia Penala).

In acest sens, probele administrate in cauza, la care se va reveni mai jos, au relevat neechivoc ca inculpatul Rotaru Dorin, chiar in repetate randuri – atat in cursul anului 2020, cat si al anului 2021 –, a adus la cunostinta unor organe specializate (politisti din cadrul Directiei Anticoruptie Brasov) existenta unor posibile fapte de coruptie comise de un politist, Dumitru Gabriel Marcel, in raport de numitul Ichim Aurel, in acest sens fiind sustinerile neechivoce ale unor politisti anticoruptie, martori in cauza de fata, Ungureanu Liviu si Socol Marius.

Astfel, martorul Ungureanu Liviu Mihai arata in cursul cercetarii judecatoresti:

'Am fost sef la DGA BRASOV, intre 2015 – 2022… La sfarsitul anului 2019, inceputul lui 2020, era frig, m-am intalnit cu Rotaru Dorin, in fata Politiei, la un chiosc.

Cu aceasta ocazie, Rotaru Dorin mi-a spus ca unei cunostinte i se cere mita de catre un politist si m-a intrebat daca poate sa ii dea numarul meu de telefon acelei persoane ca sa ma contacteze… Eu i-am raspuns afirmativ… In luna martie sau aprilie 2021, l-am chemat eu pe Rotaru si i-am spus ca ne dea detalii, sa luam legatura cu acea persoana care ar fi dat mita unui politist… Rotaru Dorin ne-a dat mie si lui Socol Marius nr. de telefon al unei persoane sau nume si loc, si dupa ce Rotaru a plecat, Socol Marius s-a dus si a identificat acea persoana, cu care a mers la parchet.

M-a sunat si mi-a spus ca acea persoana neaga ca ar fi dat mita unui politist'.

In mod similar, martorul Socol Marius a aratat in fata instantei:

'Am fost unul din ofiterii din cadrul DGA care am efectuat acte de urmarire penala dispuse de procuror intr-un dosar ce viza posibile fapte de coruptie comise de Dumitru Gabriel… Ungureanu Liviu, seful DGA BRASOV, mi-a adus la cunostinta ca Rotaru are o informatie si ca doreste sa stam de vorba. Cred ca acest lucru s-a intamplat in 2021… Eu l-am intrebat pe Rotaru Dorin daca pot sa iau legatura cu aceasta persoana, iar Rotaru Dorin mi-a spus cum il chema'.

Or, acest aspect – faptul ca inculpatul Rotaru Dorin, chiar in repetate randuri, atat in cursul anului 2020, cat si al anului 2021, a adus la cunostinta unor organe specializate (politisti din cadrul Directiei Anticoruptie Brasov) existenta unor posibile fapte de coruptie comise de un politist, Dumitru Gabriel Marcel, in raport de numitul Ichim Aurel – exclude, in opinia tribunalului, atat intentia directa a inculpatului Rotaru Dorin de ascunde (conspira, tainui) o fapta penala, in sensul exemplificativ expus inclusiv prin Decizia Penala nr. 470/2020 a I.C.C.J. – Sectia Penala la care s-a facut referire, cat si conditia anterior subliniata ca respectivele 'fapte penale' sa nu fi fost cunoscute organelor judiciare (tainuite, conspirate).

Aceeasi atitudine corecta a inculpatului Rotaru Dorin – care nu pare a fi intentionat sa ascunda / conspire / tainuiasca anumite fapte de coruptie ale numitului Ichim Aurel, asa cum apreciaza procurorul D.N.A prin actul de sesizare – transpare si din sustinerile altui politist, Predoiu Serban Lucian, care a aratat in fata instantei:

'Inculpatul Rotaru parea bine intentionat in relatarile facute colegilor si am pornit de la premisa ca este de buna credinta si am avut discutii libere cu acesta'.

Aceste sustineri se coroboreaza si cu declaratia martorului Mirica Emanoil, care a aratat:

'Am participat la o discutie inainte de 3 decembrie 2020, cand am fost eu arestat, discutie la care a participat Rotaru Dorin si Ungureanu Liviu, in care Rotaru i a spus acestuia din urma ce informatii are. Era vorba despre patronul unei firme de transport caruia i se solicita mita de catre un politist. Nu imi amintesc numele acestuia. Stiu ca era la rutiera.

Aceste informatii au fost puse la dispozitia lui Ungureanu de catre Rotaru. De la asemenea informatii pornesc dosarele penale'.

Apare important, cum o arata neechivoc mai multi martori ascultati in cauza – Socol Marius sau Ungureanu Liviu –, aceea ca daca inculpatul Rotaru Dorin ar fi intentionat in vreun fel sa distorsioneze (ascunda) o anumita realitate faptica, ar fi putut sa nu sesizeze in mod repetat – in anii 2020 si 2021 – niste politisti anticoruptie despre posibilele faptele penale ce ar viza S.C Vladimir Trans S.R.L.

Faptul ca ulterior sesizarii verbale a inculpatului Rotaru Dorin, organele judiciare – politisti anticoruptie – nu au actionat in sensul identificarii unor infractiuni (faptuitori, suspecti etc) sau nu au reusit a concretiza anumite informatii excede sferei de interes si atributiilor inculpatului Rotaru Dorin, care nu isi putea extinde competentele efectuand acte de urmarire in respectiva cauza.

2. Pe de alta parte – tot privitor la infractiunea prevazuta de art 269 al 1 C.penal, retinuta de procuror in sarcina inculpatului Rotaru Dorin –, tribunalul observa ca apare ca evident ca acest ajutor trebuie oferit unui 'faptuitor', asa cum o arata chiar denumirea infractiunii vizate de art. 269 C.penal.

Cum o arata tot practica judiciara, 'Situatia-premisa in cazul favorizarii faptuitorului consta in aceea ca o anumita persoana, careia i se acorda ajutorul, se afla in faza cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate' (Decizia Penala nr. 466/2019 a I.C.C.J – Sectia Penala).

Apare ca evident ca ajutorul trebuie acordat unui faptuitor, adica unei persoane care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Si, cum se poate observa in codul penal roman sau de procedura penala, notiunii de 'faptuitor' nu ii este atribuit un inteles de sine statator.

In aceste conditii, la stabilirea intelesului penal al notiunii de 'faptuitor' trebuie avut in vedere intreg ansamblul legislativ reprezentat de actele normative in care se regaseste prevederea legala in al carei continut este cuprinsa aceasta notiune.

Astfel, din interpretarea dispozitiilor art. 15 alin. (1) si art. 16 din C. pen., care definesc infractiunea si prevad formele de vinovatie in materie penala, rezulta ca faptuitorul este persoana care savarseste o fapta prevazuta de legea penala.

Sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.18 si art.319 alin.1 din Codul, Curtea Constitutionala, prin decizia nr.362 din 30 mai 2017, publicata in M.Of., al Romaniei, Partea I, nr.780 din 3 octombrie 2017 a retinut ca 'prin „faptuitor” se intelege persoana care nu are calitatea de suspect, dar in legatura cu care sunt realizate acte de cercetare penala. Astfel, pot avea calitatea de faptuitor persoanele impotriva carora a fost inregistrata o plangere penala sau persoanele avute in vedere in desfasurarea urmaririi penale in rem, dar in privinta carora nu este atins standardul de probatiune necesar pentru a putea fi incadrate in categoria suspectilor sau a inculpatilor.

Prin urmare, in privinta acestor persoane, probatoriul administrat furnizeaza indicii care sa sugereze o eventuala forma de vinovatie in savarsirea faptelor ce fac obiectul urmaririi penale. Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca procesul penal parcurge mai multe etape, caracterizate prin nivele diferite ale probarii vinovatiei persoanelor care savarsesc fapte de natura penala' (paragr.24).

Referitor la intelesul notiunii de „faptuitor” din cuprinsul art. 269 alin. 1 din Codul penal, instanta de contencios constitutional, s-a pronuntat, in acelasi sens, si prin decizia nr.810 din 7 decembrie 2017, publicata in M.Of., al Romaniei, Partea I; decizia nr.203 din 6 martie 2018 (paragr.34); decizia nr. 249 din 25 aprilie 2017, publicata in M.Of., al Romaniei, Partea I; decizia nr.768 din 27 septembrie 2017 (paragr. 18-20).

Raportat la considerentele generale anterior expuse, tribunalul observa, in primul rand, aspectul esential constand in aceea ca pana in prezent numitul Ichim Aurel nu doar ca nu a fost vreodata cercetat in vreun dosar penal – neavand calitatea de suspect sau inculpat –, dar nu a fost vizat de vreo plangere penala aflata la vreun organ judiciar si nu a dat vreodata declaratii (nici macar in calitate de martor) in vreo cauza instrumentata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov sau Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov.

Or a incadra aceasta persoana (Ichim Aurel) in calitate de 'faptuitor', asa cum a facut procurorul prin rechizitoriul din prezenta cauza, apare nu doar ca excesiv, ci ca neavand niciun corespondent in aceasta notiune, asa cum reiese din interpretarea dispozitiilor art. 15 alin. (1) si art. 16 din C. pen., care definesc infractiunea si prevad formele de vinovatie in materie penala.

Concluzionand, privitor la infractiunea de ' favorizarea faptuitorului', tribunalul observa ca nici din perspectiva laturii subiective dar nici a celei obiective faptele expuse de catre procuror nu se incadreaza in ipoteza normativa vizata de art 269 C.penal.

C. Infractiunea de 'fals intelectual' – sub forma instigarii – rezida, in opinia procurorului, in aceea ca inculpatul Rotaru Dorin, in cursul lunii martie 2022, in calitate de sef al Biroului surse umane de informatii si investigatii din cadrul Brigazii de Operatiuni Speciale Brasov din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane – Directia Operatiuni Speciale, cu intentie, a determinat-o pe subalterna sa, Dimbu Bianca Elena, sa omita inserarea, in cuprinsul unei note informative solicitate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, a unei serii de date relevante pentru cercetarile ce faceau obiectul dosarului penal nr.68/P/2022, despre care luase personal la cunostinta dupa cum urmeaza:

- in perioada de 14 -18 martie 2022, in timp ce Dimbu Bianca Elena redacta nota nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022 referitoare la fapte de coruptie savarsite de catre un politist din cadrul Serviciului Rutier Brasov, in repetate randuri, i-a spus acesteia ca datele referitoare la SC Vladimir Trans SRL sa fie mentionate generic, fara indicarea numelor soferilor acestei societati si fara mentionarea faptului ca numitul Ichim Aurel i-a dat celui vizat de informare o suma de bani cu scopul de a nu mai opri si amenda masinile societatii mentionate anterior, ce era administrata de sotia sa, in conditiile in care aflase chiar de la autorul faptei de coruptie despre data si locul in savarsirii acesteia;

- in aceeasi perioada, i-a dictat numitei Dimbu Bianca Elena o parte din continutul notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022, toate aceste actiuni avand drept rezultat imprejurarea ca in cuprinsul notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022, ce a fost inaintata catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, nu au fost mentionate date importante pentru investigatia solicitata.

Corelativ, pentru aceasta infractiune, procurorul a dispus si trimiterea in judecata a inculpatei Dimbu Bianca Elena, ca autor al infractiunii de 'fals intelectual'.

Art. 321 C.penal arata ca 'falsul intelectual' consta in 'falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari'.

Falsul intelectual este denumit astfel intrucat, spre deosebire de falsul material in inscrisuri oficiale, alterarea adevarului nu priveste materialitatea inscrisului in forma si sursa acestuia, ci numai mentiunile si constatarile cuprinse in textul inscrisului oficial intocmit de functionarul public in exercitarea atributiunilor de serviciu.

Cum o arata literatura juridica, falsul intelectual este o infractiune comisiva, dar, asa cum rezulta din continutul legal al acestuia, poate fi savarsit si prin omisiune (inactiune), asa cum a apreciat si procurorul din cauza de fata.

Apare ca evident insa ca si in acest din urma caz legiuitorul impune ca 'inactiunea' sa vizeze fapte corespunzatoare adevarului, pe care functionarul public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu omite sa le insereze in inscrisul oficial.

Forma de vinovatie care constituie elementul subiectiv al infractiunii de fals intelectual este intentia, care trebuie sa existe atat in cazul in cazul fapta este savarsita prin actiune (atestare mincinoasa), cat si in cazul in care fapta este comisa prin inactiune (omiterea neingaduita).

Acest din urma aspect rezulta cu evidenta din faptul ca legiuitorul a introdus expresia 'cu stiinta', ceea ce a lasat in afara oricarei indoieli ca si atunci cand fapta se savarseste prin omisiune, forma de vinovatie este intentia.

Or, in opinia procurorului, aceste 'fapte corespunzatoare adevarului' omis a fi fost inserate de catre inculpata Dimbu Bianca Elena – la instigarea inculpatului Rotaru Dorin – in cuprinsul notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022 constau in esenta in anumite date / informatii referitoare la SC Vladimir Trans SRL 'aflate chiar de la autorul faptei de coruptie (Ichim Aurel) despre data si locul savarsirii acesteia', asa cum arata procurorul prin rechizitoriu.

Tribunalul observa, cum fost expus mai sus, in primul rand ca aprecierea procurorului privind comiterea unui act de coruptie de catre numitul Ichim Aurel – acesta fiind 'adevarul' la care se raporteaza alterarea continutului notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022, nota apreciata 'falsa', in sensul art 321 C.pen, de catre procurorul D.N.A – este o afirmatie a organului de urmarire penala, daca nu hazardata, cel putin fara acoperire in realitatea faptica ce rezida din probele administrate in cauza.

Asa cum s-a aratat pana in prezent – la aproximativ 5 ani de la data comiterii presupuselor 'fapte de coruptie' de catre numitul Ichim Aurel –, acesta nu doar ca nu a fost vreodata cercetat in vreun dosar penal – neavand calitatea de suspect sau inculpat –, dar nu a fost vizat de vreo plangere penala aflata la vreun organ judiciar si nu a dat vreodata declaratii (nici macar in calitate de martor) in vreo cauza instrumentata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov sau Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov.

Cum just a invederat unul dintre aparatorii inculpatului Rotaru Dorin, doar daca se apreciaza fara echivoc ca 'adevarate' aceste presupuse acte de coruptie ale numitului Ichim Aurel se poate considera ca alterat continutul notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022, la care s-a facut referire.

Or, cum au relatat mai multi martori din cauza de fata, inclusiv politisti anticoruptie:

'Am apreciat ca barfa fata de administratorul de societate' (declaratie Socol Marius, in cursul cercetarii judecatoresti).

'Am apreciat informatiile (primite de la Rotaru) pierdere de timp' (declaratie Ungureanu Liviu, in cursul cercetarii judecatoresti).

In acelasi sens, martorul Mirica Emanoil arata: 'Genul de activitati pentru care a fost inculpata Dimbu Bianca sunt activitati pe care un ofiter care se respecta le efectueaza, in sensul in care atunci cand afli o informatie, trebuie sa o verifici, iar ce este sigur scrii. Altfel spus, daca nu stii o informatie corecta, palpabila si verificata, nu o scrii, pentru ca nu suntem la coltul blocului sau la piata'.

Relevante apar si sustinerile martorului Socol Marius – politist care a desfasurat urmarirea penala in cauza respectiva –, date sub prestare de juramant:

'La telefon, Catoi Valentin mi-a spus ca este chiar acolo si i-am spus ca ma deplasez in zona, ca vreau sa vorbesc cu el, am avut o discutie scurta si l-am intrebat cum este aceasta persoana. El mi-a spus ca este un spritangiu, un povestitor, mi-a dat de inteles ca nu se poate avea incredere in acea persoana.

Procurorul mi-a spus sa stau de vorba cu acesta si daca are informatii de interes, sa il anunt, sa il asculte personal.

Acea persoana mi s-a parut sincera, iar cand am intrebat concret, mi-a spus ca nu cunoaste despre sume de bani percepute de Dumitru Gabriel de la transportatori cu titlu de mita. Mi-a spus ceva de genul ca sunt doar 'vorbe intre soferi'.

I-am spus procurorului de caz ca, din punctul meu de vedere, nu am ce sa scot mai mult de atat, si acesta mi-a spus ca audierea sa nu mai aiba loc'.

Tribunalul observa ca din aceste sustineri reiese neechivoc atat faptul ca procurorul care instrumenta dosarul penal nr.68/P/2022 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov cunostea – inca din anul 2021 – despre posibilele 'fapte de coruptie' legate de S.C. Vladimir Trans S.R.L., dar si, mult mai important, faptul ca aceste informatii erau, din punct de vedere al unor politisti, doar 'vorbe intre soferi' spuse de un 'spritangiu, un povestitor'.

Altfel spus, tribunalul retine ca in cauza penala de fata, inculpatului Rotaru Dorin – si implicit coinculpatei Dimbu Bianca Elena – li se imputa de catre procurorul D.N.A – Serviciul Teritorial Brasov ca nu au inserat in continutul notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022 ceea ce mai multi colegi politisti cu experienta au apreciat ca fiind 'barfa', 'pierdere de timp' sau 'vorbe intre soferi' spuse de un 'spritangiu, un povestitor' la o petrecere.

Aceste presupuse fapte de coruptie comise in anul 2019 nu sunt in niciun fel confirmate de catre martorii Ichim Aurel sau Ichim Alina, ascultati nemijlocit de catre instanta, dar nici de alte probe neechivoce administrate in cauza care sa contureze acest 'adevar', alterat de catre inculpatii Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena in cuprinsul notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022.

Cum s-a mai aratat, forma de vinovatie – care constituie elementul subiectiv al infractiunii de fals intelectual – este intentia, care trebuie sa existe si in cazul in care fapta este comisa prin inactiune (omiterea neingaduita).

Or, tribunalul considera ca probele administrate in cauza nu doar ca nu dovedesc 'intentia' inculpatilor din cauza de fata de a 'falsifica' adevarul faptic – in intelesul normei incriminatoare, art. 321 C.penal – in cuprinsul notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022, ci, din contra, releva profesionalismul inculpatilor Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena, prin aprecierea ca necesara a verificarii unor informatii cuprinse intr-un inscris oficial, nefiiind 'la piata sau la coltul blocului'.

Un alt politist cu experienta – martorul Urs Ion, sef la B.O.S. Brasov – arata ca informatiile cuprinse in notele efectuate de acest serviciu 'trebuie, in principiu, verificate din 3 surse' inainte de a fi inserate intr-un inscris oficial.

Apare important, cum s-a mai aratat si o arata neechivoc mai multi alti martori ascultati in cauza – Socol Marius sau Ungureanu Liviu –, ca daca inculpatul Rotaru Dorin ar fi intentionat in vreun fel sa distorsioneze (ascunda) o anumita realitate faptica, ar fi putut sa nu sesizeze in mod repetat – in anii 2020 si 2021 – niste politisti anticoruptie despre posibilele fapte penale ce ar viza S.C. Vladimir Trans S.R.L.

Tribunalul observa ca si inscrisurile depuse la dosar de catre inculpatii Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena – proceduri de lucru, solicitarile de investigatii si de furnizare de informatii, rapoartele contact-sursa, nota de informatii desecretizata, fisa postului – atesta faptul ca acestia si-au respectat atributiile de serviciu cu ocazia intocmirii notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022, la care se face referire in rechizitoriu.

Tribunalul nu poate a nu observa pasivitatea organelor de urmarire penala in cauza ce il vizeaza pe Dumitru Marcel Gabriel – urmarirea penala fiind inceputa in urma cu 6 ani (fila 30, vol III, D.U.P) si fiind in continuare in desfasurare. In schimb, li se reproseaza in cauza de fata inculpatilor Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena neinserarea intr-o nota din anul 2022 a unor aspecte pe care se pare ca procurorul de caz le cunostea inca din anul 2021 si pe care mai multi politisti cu experienta le apreciaza ca fiind 'barfa', 'pierdere de timp' sau 'vorbe intre soferi'.

Cvasitotalitatea colegilor inculpatilor Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena – martorii ascultati nemijlocit de catre instanta in cauza de fata: Radu Valentin, Urs Ion, Pocol Mihaela Ioana, Blaj Viorel Stefan, Andronache Ramona Georgiana, Fata Constantin Madalin – au relevat neechivoc ca acestia sunt cunoscuti ca buni profesionisti, chiar acestei din urma inculpate fiindu-i propus de catre martorul Urs Ion sa preia conducerea B.O.S. Brasov dupa pensionarea inculpatului Rotaru Dorin.

Or, apare ca evident ca cercetarea sa intr-un proces penal, precum cel de fata, a putut fi de natura a afecta parcursul profesional al inculpatei Dimbu Bianca Elena.

Tribunalul reitereaza aceea ca in rechizitoriu sunt prezentate si accentuate anumite aspecte adiacente prezentei cauze penale – exemplificativ intalnirile de la garajul din Stupini – fiind inserate in actul de sesizare o multitudine de interceptari ce exced obiectului judecatii si care nu au relevanta probatorie in raport de acest obiect.

In mod similar, mai multi martori indicati in rechizitoriu – si reascultati in cursul cercetarii judecatoresti – nu au, in opinia instantei, consistenta probatorie in raport de obiectul prezentei cauze penale asa cum a fost detaliat mai sus (exemplificativ: martorii Ivascu Alis Diana, Bancila Oana Emanuela, Pocol Mihaela Ioana, Ciocoiu Claudia Simona, Vaduva Loredana Iulia, Popa Daniela, Andronache Ramona Georgiana, Dragomir Alexandru).

Astfel, tribunalul mai observa ca o multitudine de interceptari si declaratiile unor martori – exemplificativ: Dragomir Alexandru, Buzoianu Cornel, Buzoianu Mircea Ioan, Catoi Valentin – au fost redate in rechizitoriu pe multe file, incercand sa contureze o anume 'clandestinitate', posibil infractionala, a unor intalniri de la garajul de la Stupini. Or, aceste intalniri pe de-o parte exced obiectului judecatii in sensul anterior expus si, pe de alta parte – cum a aratat corect unul dintre aparatorii inculpatului Rotaru Dorin –, par a avea, inclusiv prin limbajul folosit, mai mult caracterul intalnirii unor 'spritangii' sau 'povestitori', cum sunt descrisi unii dintre acestia de catre martorul Catoi Valentin, si el prezent la aceste 'reuniuni' (exemplificativ, se folosesc excesiv expresii vulgare, porecle, ironii etc).

Oricum, tribunalul nu este chemat a analiza in cauza de fata intalnirile de la garajul din Stupini, la care a participat si inculpatul Rotaru Dorin, sau moralitatea persoanelor ce se intalneau la acel garaj, ci in ce masura probele administrate de organele de urmarire penala releva intrunirea elementelor constitutive ale infractiunilor ce i se imputa inculpatului indicat.

Fata de aspectele aratate, tribunalul va retine ca nota nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022 a fost intocmita de catre inculpata Dimbu Bianca Elena – cu ajutorul coinculpatului Rotaru Dorin – cu respectarea stricta si profesionista a atributiilor de serviciu si raspunzandu-se (cum se poate cu usurinta observa din lecturarea atat a solicitarii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, cat si a notei anterior indicate) obiectivelor stabilite in mod generic de catre procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov.

Altfel spus, tribunalul considera – vazand echivocul presupuselor fapte comise de catre Dumitru Marcel Gabriel in raport de S.C Vladimir Trans sau de martorul Ichim Aurel, care nu se pot constitui in 'adevarul' alterat prin activitatea inculpatilor din cauza de fata – ca orice politist cu oarecare experienta ar fi procedat in mod similar cu inculpatii Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena in intocmirea notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022.

Tribunalul apreciaza, fata de probele existente la dosarul cauzei, ca in aceeasi masura li s-ar fi putut imputa inculpatilor Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena alterarea / deformarea / reconfigurarea realitatii – in sensul vizat de art. 321 al. 1 C.penal – si daca ar fi inserat in aceasta nota informatiile, considerate actualmente ca adevarate de catre Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov, respectiv comiterea unor acte de coruptie de catre Ichim Aurel in raport de Dumitru Marcel Gabriel, fapte care posibil nu sunt corespunzatoare adevarului.

Nu se poate ignora nici contextul in care inculpatului Rotaru Dorin i-ar fi fost comunicate aceste informatii de catre numitul Ichim Aurel – adevar 'alterat', in opinia procurorului, in cuprinsul notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022 –, respectiv 'la o petrecere', dupa ce s-au consumat bauturi alcoolice.

Or, esentializand, tribunalul observa ca procurorul reproseaza in cauza de fata inculpatilor Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena ca nu au consemnat intr-un inscris oficial – inaintat unui procuror din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov – anumite 'barfe' sau 'vorbe intre soferi' aflate la o petrecere de catre Rotaru Dorin.

Oricum, asa cum a fost expus, aceste 'barfe' sau 'vorbe intre soferi' par a fi fost cunoscute inca din anul 2021 de catre respectivul procuror din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, sens in care martorul Socol Marius, politist care a instrumentat respectiva cauza, arata sub prestare de juramant:

'I-am spus procurorului de caz ca din punctul meu de vedere nu am ce sa scot mai mult de atat, si acesta mi-a spus ca audierea sa nu mai aiba loc'.

Concluzionand, tribunalul apreciaza ca inculpatii Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena nu doar ca nu au comis nici o infractiune cu ocazia intocmirii notei nr.s/1557234 BOS BV/18.03.2022 – la care se face referire in actul de sesizare –, ci au actionat cu profesionalism intentionand sa verifice afirmatiile cuprinse intr-un inscris oficial, si nu au inserat in acesta 'barfe' aflate la o petrecere de catre Rotaru Dorin, in lipsa sustinerilor actuale ale vreunei persoane (numitul Ichim Aurel modificandu-si, se pare, afirmatiile initiale, iar Ichim Alina abordand aceeasi pozitie procesuala ca si sotul sau).

Altfel spus: tribunalul nu poate aprecia ca anumite fapte echivoce, neverificate si nesustinute de alte probe, s-ar putea constitui in 'adevarul' alterat de catre inculpatii Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena cu ocazia intocmirii notei nr.s/1557234 BOS / BV/18.03.2022, asa cum a apreciat procurorul D.N.A. – Serviciul Teritorial Brasov.

Fata de toate cele expuse, tribunalul retine – pe acest al doilea palier infractional – ca nici una dintre infractiunile descrise de catre procuror – fals intelectual (sub forma instigarii pentru inculpatul Rotaru Dorin, in forma autoratului pentru inculpata Dimbu Bianca Elena), favorizarea faptuitorului si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii (aceasta din urma in sensul art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000) – nu sunt prevazute de legea penala, in intelesul art. 16 lit. b teza I C.pr.pen.

Nu se pot retine – cum apreciaza unii dintre aparatorii inculpatilor indicati – dispozitiile art. 16 lit. a C.pr.pen., pentru urmatoarele considerente:

In legatura cu aceste temei al achitarii, tribunalul observa ca practica judiciara nu este este actualmente constanta, exemplificativ in doctrina aratandu-se ca acest temei de drept trebuie retinut doar cand nu exista o fapta – in sensul de actiune sau inactiune a unei persoane care sa aiba ca urmare o modificare in realitatea inconjuratoare.

O astfel de definitie a fost inteleasa diferit in practica, respectiv strict situatia in care nu exista (respectiv nu a fost dovedita) niciun fel de actiune sau inactiune, dar si ipoteza in care, desi in sarcina persoanei acuzate se poate retine o astfel de manifestare exterioara, aceasta nu are niciun fel de legatura cu acuzatia formulata impotriva sa.

In cazul de fata insa, nici nu este necesar a imbratisa una dintre aceste opinii pentru a constata ca nu este incident art. 16 litera a C.p.p., intrucat apare cu evidenta faptul ca exista actiuni ale inculpatilor Rotaru Dorin si Dimbu Bianca Elena – pe larg descrise anterior si vazute ca manifestari exteriorizate in realitatea inconjuratore –, care insa nu se circumscriu elementelor constitutive ale infractiunilor ce li se imputa”.

* Cititi aici intreaga sentinta a Tribunalului Brasov

* Cititi aici concluziile scrise ale avocatului Ion Panaitescu