Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune o schimbare majora in Codul de procedura penala.

CSM a publicat marti, 21 mai 2024, Hotararea nr. 102 din 13 mai 2024, prin care i-a trimis ministrei Justitiei Alina Gorghiu propunerea de modificare a articolului 392 din Codul de procedura penala, astfel incat judecatorul care a scos in pronuntare un dosar (fie de unul singur, fie in complet colegial) sa fie obligat sa dea solutia (si, evident, s-o motiveze), chiar daca a plecat de la instanta respectiva (prin delegare, transfer, detasare sau promovare).

Altfel, Plenul CSM nu a preluat mot-a-mot propunerea Sectiei pentru judecatori, ci a imbogatit textul initial al proiectului de lege (click aici pentru a citi).

Iata cum suna textul elaborat de Sectie (privind introducerea alin. 3 in art. 392 CPP):

„Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie”.

Redam forma propusa de Plen, pentru introducerea urmatoarelor pasaje:

- art. 392 alin. 1/1: „Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator, este suspendat din functie sau i-a fost aplicata sanctiunea disciplinara a retrogradarii intr-un grad profesional inferior instantei respective”;

- art. 395 alin. 3: „In situatiile de exceptie prevazute la art. 392 alin. 1/1, cauza se repune pe rol”.

Codul de procedura civila a rezolvat problema inca din 2013

Acest neajuns nu exista in Codul de procedura civila. Inca din 15 februarie 2013 (cand a intrat in vigoare), CPC contine art. 395 alin. 3, care prevede in felul urmator: „Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie. In aceasta situatie, procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca ele sa puna din nou concluzii in fata completului de judecata legal constituit”.

Incheiem, remarcand inertia Parlamentului: niciodata de la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala (la 1 februarie 2014), legiuitorul nu l-a modificat astfel incat sa transpuna prevederea de mai sus din Codul de procedura civila.

Prezentam principalul pasaj din Hotararea 102/2024 a Plenului CSM (vezi facsimil):

„Avand in vedere faptul ca, in lipsa unor norme exprese prevazute de Codul de procedura penala, la nivelul instantelor judecatoresti nu a existat o practica unitara in ceea ce priveste posibilitatea judecatorului care a luat parte la judecata de a pronunta hotararea chiar daca nu mai este judecator al acelei instante, Plenul apreciaza ca preluarea in legea procesuala penala a solutiei prevazute de Codul de procedura civila este necesara pentru asigurarea aplicarii in mod unitar a acestei solutii legislative.

Analizand solutia legislativa in discutie, Plenul apreciaza ca aceasta apartine normelor de organizare judiciara, aferenta clasificarii tripartite, dupa obiectul pe care il reglementeaza, a normelor de drept procesual penal (norme de competenta, norme de organizare judiciara si norme de procedura).

Argumentul principal retinut in acest sens este acela ca solutia in discutie reprezinta o garantie a principiului continuitatii completului de judecata, iar aspectul compunerii completului de judecata apartine normelor de organizare judiciara. Asadar, potrivit acestei solutii legislative, judecatorul care a participat la judecarea cauzei ar fi obligat sa pronunte hotararea chiar daca, ulterior retinerii cauzei in pronuntare, functioneaza la o alta instanta la care a fost transferat, promovat, delegat ori detasat. Solutia ar trebui sa fie aceeasi si in cazul in care judecatorul este detasat la o institutie din afara sistemului judiciar, intrucat si aceasta persoana isi pastreaza calitatea de judecator.

Prin urmare, se apreciaza ca solutia legislativa prevazuta in Codul de procedura civila ar putea fi preluata in Codul de procedura penala, inclusiv cu cele doua situatii mentionate: cand judecatorului i-a incetat aceasta calitate sau cand s-a dispus suspendarea sa din functie.

In plus fata de aceste exceptii, un alt eveniment care s-ar putea constitui intr-un obstacol in mentinerea compunerii completului de judecata ar fi acela in care judecatorul a fost retrogradat, cu consecinta pierderii gradului profesional aferent instantei la care a incetat sa mai functioneze.

Plenul apreciaza in acest sens, intrucat completul de judecata nu poate fi compus decat din acei judecatori care si-au pastrat capacitatea de a functiona la respectiva instanta. Or, pierderea gradului profesional exclude aceasta posibilitate.

Cu privire la locul acestei solutii in arhitectura Codului de procedura penala, Plenul apreciaza ca aceasta ar putea fi inserata in cuprinsul articolului 392 din Codul de procedura penala, dupa alineatul (1), fiind necesara si completarea art. 395 din acelasi cod pentru reglementarea repunerii pe rol in situatiile de exceptie anterior mentionate”.