Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Adrian Bordea (foto), reactioneaza timid in fata practicilor DNA de a ancheta judecatori exclusiv pentru solutiile si sentintele adoptate. CSM nu se grabeste sa adopte insa o pozitie transanta in legatura cu aceasta problema, chiar daca astfel de cazuri s-au inmultit in ultima perioada, iar din ce in ce mai multi judecatori acuza ca DNA este pe cale sa se transforme intr-o suprainstanta si avertizeaza ca oricand magistratii incomozi pot fi anchetati de procurori pentru hotararile lor. Comisia nr. 1 din cadrul CSM – Independenta si responsabilizarea Justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare; integritatea si transparenta sistemului judiciar a luat in discutie recent o sesizare adresata de judecatorii de la Curtea de Apel Oradea, care au cerut sa clarifice daca un judecator poate sau nu sa dea detalii din dosar, despre probele dupa care a judecat, despre modul in care a deliberat sau despre cum a gandit cand a pronuntat o solutie. Demersul acestora a venit dupa ce judecatorii Ovidiu Galea, Raluca Beatrix Cuc, Daniela Denisa Vidican si Florica Roman, de la Tribunalul Bihor, respectiv Curtea de Apel Oradea, au fost pusi sub urmarire penala pentru solutiile adoptate.

Zeci de judecatori de la Curtea de Apel Oradea au solicitat CSM, in 7 aprilie 2014, sa precizeze urmatoarele:

1. Daca, in situatia in care, un judecator face obiectul unei anchete penale, poate, in cuprinsul declaratiilor pe care le da, sa incalce secretul, deliberarii, consacrat de art.91 alin.2 din Legea 303/2004, potrivit carora, incalcarea secretului deliberarii constituie abatere disciplinara.

2. Daca se impune ca judecatorii care sunt anchetati pentru pretinse fapte penale, in special, pentru fapte legate de exercitarea atributiilor de serviciu, sa se abtina de la solutionarea cauzelor de competenta organului penal care ii ancheteaza, respectiv, daca acestia nu se afla intr-un conflict de interese intr-un asemenea caz, cu atat mai mult cu cat, cererile de abtinere ale judecatorilor implicati sunt apreciate de reprezentantii mass-media ca fiind un refuz de a judeca cauzele privind sesizarile DNA?

3. Aceste aspecte sunt de natura sa afecteze imaginea si independenta Justitiei?

CSM: “Judecatorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizeaza orice interferenta exterioara procesului cognitiv al deliberarii, care pot avea caracter ilicit, dar nu si cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberarii”

Sesizarea a fost luata in discutie de catre membrii CSM. Asadar, Comisia nr. 1 din Consiliu a analizat lucrarea avand ca obiect “Nota IJ privind solicitarea judecatorilor Curtii de Apel Oradea referitoare la exprimarea unui punct de vedere in legatura cu aspectele semnalate in urma Adunarii generale din data de 3.04.2014. Punctul de vedere al DLDC referitor la aparentul concurs intre obligatia judecatorului de pastrare a secretului deliberarii si independenta acestuia in cazul anchetarii sale penale”. Potrivit minute, membrii CSM au decis ca judecatorii pot fi audiati de procurori doar daca decizia acestora a fost influentata, in vreun fel, din exterior, dar nu in legatura cu procesul propriu zis al deliberarii.

Iata minuta Comisiei CSM:

“Comisia si-a insusit concluziile prezentate la pct. IV din punctul de vedere al DLDC; de asemenea, Comisia a apreciat ca judecatorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizeaza orice interferenta exterioara procesului cognitiv al deliberarii, care pot avea caracter ilicit, dar nu si cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberarii.

In plus, Comisia a decis sa se revina cu o adresa catre Inspectia Judiciara pentru a completa verificarile cu privire la ultimul dintre aspectele semnalate in adresa inregistrata la Curtea de Apel Oradea sub. nr. 1090/22/A/7.04.2014 – vizand exprimarea unui punct de vedere cu privire la posibilitatea afectarii imaginii si independentei justitiei, context in care va fi avut in vedere si comunicatul emis de Directia Nationala Anticoruptie la data de 31 martie 2014 (nr. 338/VIII/3).

In fine, Comisia a decis ca lucrarea (inclusiv punctul de vedere al DLDC) sa fie transmisa la Plen numai dupa primirea rezultatului verificarilor suplimentare de la Inspectia Judiciara”.

Exemplu de audiere a unei judecatoare facuta de procurorul DNA Dan Chirculescu

Ce se intampla insa in realitate este cu totul si cu totul altceva. Lumeajustitiei.ro a prezentat in urma cu aproximativ o luna modul in care a fost audiata judecatoarea Raluca Beatrix Cuc de la Tribunalul Bihor, de catre procurorul Dan Chirculescu de la DNA Oradea. Practic, procurorul i-a cerut detalii despre probele pe care le-a admis intr-un dosar, motivele pentru care le-a admis, precum si lamuriri despre cat a durat deliberarea si de ce a avut o opinie contrara altui judecator.

Prezentam din nou intrebarile procurorului Dan Chirculescu de la DNA Oradea si raspunsurile judecatoarei Raluca Beatrix Pop de la Tribunalul Bihor, asa cum au fost consemnate in declaratia de suspect, data in 2 aprilie 2014:

“Procuror Dan Chirculescu: Care este parcursul dumneavoastra profesional de la terminarea Facultatii de Drept si pana in prezent?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: Mentineti declaratia data in fata procurorului din cadrul DNA Oradea, la data de 1 octombrie 2013?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: Vi se prezinta inscrisul intitulat “Act de impacare”, datat “27 ma (…) 2010”. Va rog sa descrieti forma acestui document, aflat in dosarul nr. 4672/111/2010, la fila 5.

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: Cunoasteti continutul Deciziei de Indrumare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. XXVII din 18 septembrie 2006, cu privire la exprimarea acordului de vointa al partilor de a se impaca?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: De ce ati acceptat ca proba un inscris in copie xerox, greu lizibil nesemnat de cele doua parti care ar fi de acord cu impacarea, neautentificat, care nu indeplineste conditiile de forma si fond, prevazute de Decizia de Indrumare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. XXVII din 18 septembrie 2006, care vi se prezinta spre consultare?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: Pentru a pronunta Decizia de admitere a contestatiilor in anulare din data de 04.03.2011, ati verificat sentinta recurata si actele dosarului prin care la data de 26 mai 2010 s-a dezbatut in sedinta publica recursul in urma caruia inculpatul Bodin Viorel Danut a fost condamnat?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: De ce ati acceptat ca proba inscrisul intitulat ”Declaratie”, datat “25 mai 2010”, prin care persoana vatamata isi retragea plangerea, in conditiile in care la termenul din 26 mai 2010, cu ocazia dezbaterilor recursului, aparatorul inculpatului Bodin Viorel Danut incunostiinteaza instanta ca “nu s-a ajuns la o impacare intre parti”?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: Nu vi s-a parut suspect faptul ca la dosar au fost depuse doua inscrisuri, “Act de impacare” si “Declaratie” de retragere a plangerii prealabile, care aveau in final acelasi efect?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: De ce ati acceptat ca proba inscrisul intitulat “Adeverinta”, nedatata si neinregistrata, din continutul careia nu rezulta indeplinirea conditiei prevazute de art. 386 lit. “b” C.p.p. 1969, mai ales ca aparatorul condamnatului Bodin Viorel Danut a cerut termen pentru a depune inscrisuri in dovedirea situatiei prevazute de art. 386 lit. “c” in luna ianuarie 2011, pe care i l-ati acordat, iar la termenul respectiv a depus un alt inscris, in dovedirea situatiei prevazute de art. 386 lit. “b” C.p.p. 1969?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: Pentru a admite contestatiile in anulare, care au fost probele pe baza carora v-ati format aceasta convingere?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: Cat timp a durat deliberarea si care au fost contraargumentele dumneavoastra fata de pozitia judecatorului Musta Ovidiu de a respinge contestatiile in anulare?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere.

Procuror Dan Chirculescu: Cum apreciati opinia separata formulata de Musta Ovidiu, corecta sau gresita?

Judecatoare Raluca Beatrix Cuc: Imi rezerv dreptul la tacere”.

*Cititi aici minuta Comisiei nr. 1 CSM

*Cititi aici sesizarea judecatorilor de la Curtea de Apel Oradea

*Cititi aici declaratia de suspect a judecatoarei Raluca Beatrix Cuc