Cazul printului Paul – pe care Curtea de Apel din Paris a refuzat sa il extradeze in Romania, pe motiv ca a fost condamnat in dosarul “Ferma Baneasa” de judecatoarea ICCJ Florentina Dragomir (in prezent la pensie), aflata nelegal in functie intrucat nu a depus juramantul de judecator obligatoriu la inceperea activitatii, decizia judecatorilor francezi ramanand definitiva (click aici pentru a citi) – scoate la iveala si confirma o alta uriasa anomalie judiciara. O anomalie care isi produce efectele in prezent.

Elena Udrea este pe cale sa isi ispaseasca pedeapsa de 6 ani inchisoare cu executare pe care a primit-o in dosarul Gala Bute, desi pedeapsa a fost aplicata chiar de aceeasi judecatoare ICCJ Florentina Dragomir, care se afla nelegal in functie.

In 5 iunie 2018, Elena Udrea era condamnata definitiv in dosarul “Gala Bute” pentru luare de mita si abuz in serviciu, de Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti format din judecatorii Mirela Sorina Popescu, Constantin Epure, Simona Daniela Encean, Ionut Matei si Simona Elena Cirnaru. Cei cinci au mentinut practic sentinta din 28 martie 2017, prin care Elena Udrea fusese condamnata la 6 ani inchisoare cu executare in dosarul “Gala Bute”, de un Complet de 3 judecatori al ICCJ din care au facut parte judecatoarele Angela Dragne, Leontina Serban, dar si Florentina Dragomir.

Problema este ca la momentul sentintei de condamnare din 28 martie 2017, judecatoarea Florentina Dragomir se afla nelegal in functie. Situatia a fost dezvaluita de Lumea Justitiei intr-un articol din 22 decembrie 2020 (click aici pentru a citi).

Astfel, judecatoarea Florentina Dragomir (fost procuror) nu a depus niciodata juramantul de judecator, pe care legea o obliga sa-l depuna, la data numirii in functie prin decret prezidential. Tot legea prevede ca actele magistratului care nu a depus juramantul sunt nule de drept.

Potrivit art. 34 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (actuala Lege 303/2022), daca magistratul numit in functie nu depune juramantul, functia lui este nula, impreuna cu toate actele pe care le indeplineste:

“(1) Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!' Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.

(2) Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.

3) Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.

(4) Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.

5) Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie” (vezi facsimil 1).

Judecatoarea ICCJ Florentina Dragomir a fost initial procuror. La inceputul lui 2009, a vrut sa devina judecator si a facut cerere la CSM in acest sens. Prin hotararea Plenului CSM nr. 873 din 21 mai 2009, i s-a aprobat solicitarea, dispunandu-se:

“Propune Presedintelui Romaniei eliberarea din functie a doamnei Dragomir Florentina, procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si numirea acesteia in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti, cu recunoasterea gradului profesional corespunzator curtii de apel incepand cu data de la care postul vacant de judecator va fi redistribuit in statele de functii...” (vezi facsimil 2).

Rezulta fara echivoc ca Florentina Dragomir a fost eliberata din functia de procuror. Dupa care a urmat decretul prezidential de numire in functia de judecator. Astfel, prin Decretul nr. 1164 din 8 iulie 2009, presedintele Traian Basescu a decis: “Doamna Dragomir Florentina se elibereaza din functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si se numeste in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti, incepand cu data de la care postul vacant de judecator va fi redistribuit in statele de functii si de personal ale Tribunalului Bucuresti, prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti” (vezi facsimil 3).

Se constata ca Florentina Dragomir nu a fost transferata din functia de procuror in cea de judecator, asa cum s-a intamplat in cazul altor magistrati care au trecut de la functia de ancheta la cea de judecata. In cazul Florentinei Dragomir, a avut loc o eliberare din functie, iar apoi o numire in functie prin act oficial.

Art. 34 din Legea 303/2004, pe care l-am prezentat mai sus, impune imperativ ca la numirea in functie judecatorul sa depuna juramantul, sub sanctiunea nulitatii functiei in care a fost numita in lipsa acestuia. Alin. 5 al aceluiasi text de lege spune ca in cazul transferului din functia de procuror in cea de judecator, nu mai este necesar juramantul, dar numirea in functie obliga la depunerea lui sub sanctiunea nulitatii.

Verificand la CSM daca Florentina Dragomir a depus vreodata juramantul, am aflat urmatoarea informatie-bomba:

“Va comunicam ca in evidentele referitoare la cariera doamnei judecator Florentina Dragomir se regaseste numai juramantul depus de doamna judecator la numirea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti” (vezi facsimil 4).

Pedeapsa aplicata de doua completuri nelegale

Si nu este singura neregula din cazul Elenei Udrea. Aceasta este pe cale sa isi ipaseasca pedeapsa de 6 ani primita in dosarul Gala Bute (dar a carei executare propriu-zisa a inceput 7 aprilie 2022, dupa respingerea contestatiei in anulare, deci doi ani de detentie, la care se adauga mai bine de un an de arest preventiv si inchisoare in Costa Rica, astfel ca peste cateva luni Udrea ar trebui sa indeplineasca conditiile de liberare conditionata), desi niciunul dintre completele ICCJ care au condamnat-o nu era legal constitutit.

Ne referim la doua aspecte. In primul rand: Completul de 3 judecatori ICCJ care a condamnat-o pe Elena Udrea la fond nu era unul specializat in materia coruptiei, asa cum cere Legea 78/2000, situatie constatata de CCR prin decizia 417/2019. Or, acest lucru trebuia sa duca la desfiintarea sentintei de condamnare data de Completul de 3 judecatori, urmand ca dosarul sa fie rejudecat. Asa s-a intamplat in toate cazurile, mai putin la Elena Udrea.

In al doilea rand: Completul de 5 judecatori ICCJ care a mentinut sentinta Completului de 3 judecatori ICCJ nelegal (din care facea parte judecatoarea Florentina Dragomir, nelegala in functie) a fost la randul sau un complet nelegal. A stabilt acest lucru CCR prin Decizia 685/2018, motivul nelegalitatii fiind acela ca nu toti membrii Completului de 5 au fost trasi la sorti, asa cum obliga legea.

Decizia CCR 685/2018 a provocat desfiintarea hotararilor date in apel de Complete de 5 judecatori nelegal constituite (in care nu toti membrii fusesera trasi la sorti), dar acest lucru nu s-a petrecut si in cazul Elenei Udrea. In 7 aprilie 2022, in mod inexplicabil la prima vedere, dar explicabil daca ne gandim ca Elena Udrea trebuia sa fie executata cu orice pret, judecatorii ICCJ Alina Ioana Ilie (in prezent la pensie), Oana Burnel, Dan Andrei Enescu si Anca Alexandrescu (in prezent la pensie) au respins contestatia Elenei Udrea si au mentinut condamnarea de 6 ani inchisoare pronuntata de Completul de 5 judecatori ICCJ nelegal, care la randul sau confirmase sentinta Completului de 3 judecatori ICCJ nelegal, din acest din urma Complet de 3 judecatori nelegal facand parte si judecatoarea Florentina Dragomir, aflata nelegal in functie, asa cum am vazut mai sus.

Intr-un stat cu adevarat de drept, Justitia e una pentru toti

Toate datele prezentate pana acum si modul in care legea a fost calcata in picioare nu fac decat sa confirme in opinia noastra ca Elena Udrea trebuia condamnata indiferent de abuzurile comise in timpul procedurii judiciare si de abaterile de la lege. Singura sansa a Elenei Udrea de a scapa de condamnare ar fi fost fuga in Franta, unde ulterior Curtea de Apel din Paris sa refuze extradarea sa pe motiv ca a fost condamnata de o judecatoare aflata nelegal in functie.

Realitatea este insa ca intr-un stat ce se pretinde a fi de drept, Elena Udrea se indreapta catre finalizarea unei pedepse aplicate in urma unui sir de nelegalitati. Nu vrem sa afirmam prin acest articol ca Elena Udrea ar fi vreo sfanta, dar subliniem ca niciun om, indiferent de apartenenta sa politica si indiferent de fapta comisa nu poate fi aruncat la inchisoare prin condamnari nelegale, date de judecatori aflati nelegal in functie.