Inregistrarile publicate in premiera la Antena 3 in care fostul deputat Vlad Cosma a dezvaluit ca in interiorul "unitatii de elita" DNA Ploiesti a fost obligat de procurorii Lucian Onea si Mircea Negulescu sa falsifice probe in dosarul care ii viza pe fostul premier Victor Ponta si pe Sebastian Ghita nu au ramas fara efect din partea Directiei Nationale Anticoruptie. Pe site-ul institutiei conduse de Laura Codruta Kovesi a fost publicat luni dimineata, 12 februarie 2018, un comunicat in care se acuza ca toate aceste dezvaluiri reprezinta o actiune de santaj si compromitere a procurorilor din DNA Ploiesti din partea lui Vlad Cosma. Ne intrebam totusi, cum se poate sustine ca dezvaluirea unor posibile fapte cu consecinte extrem de grave comise de procurorii din DNA Ploiesti poate fi o actiune de intimidare sau chiar santaj, in conditiile in care in zilele despre care se face vorbire in comunicatul DNA, de 29 ianuarie si 9 februarie 2018, fostul deputat Vlad Cosma a formulat o plangere penala si denunt chiar impotriva procurorilor din DNA Ploiesti.

Mai exact, in data de 9 februarie 2018, Vlad Cosma a depus la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in atentia Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar, o plangere penala si denunt impotriva procurorilor Lucian Onea, Mircea Negulescu, Giluela Deaconu si Savu Alfred din DNA Ploiesti pe care ii acuza de represiune nedreapta, cercetare abuziva, abuz in serviciu si constituire grup infractional organizat.

Potrivit plangerii penale si denuntului pe care Vlad Cosma l-a depus la PICCJ, procurorii DNA Ploiesti i-ar fi cerut, in 2015, sa ia parte la 'inscenarea' unor dosare pentru anumite persoane cu functii politice, fiind amenintat ca in caz contrar acesta, dar si tatal sau, fostul presedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, precum si sora sa, deputata Andreea Cosma, vor fi privati de libertate.

In fata acestor amenintari, Vlad Cosma marturiseste in plangerea penala ca a "executat intocmai toate cele solicitate de acesti procurori".

Halucinant, Vlad Cosma relateaza ca procurorii DNA Ploiesti i-ar fi transmis ca toate "practicile de construire de dosare" sunt bine cunoscute la nivel central, chiar de catre procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi.

Modalitatea de fabricare a dosarelor din DNA Ploiesti pe aceeasi tenhica de lucru a condus astfel, conform denuntului, la crearea unor dosare extrem de cunoscute. Este vorba despre cauzele care ii vizeaza pe fostul primar al Ploiestiului, Iulian Badescu, pe Sebastian Ghita, pe fostul premier Victor Ponta si altii. Cauzele sunt cunoscute publicului ca dosarul Badescu – Ghita; dosarul Hidro – Hertanu; dosarul Tony Blair – Victor Ponta; dosarul Liviu Tudose – Viorel Dosaru – Ghita; dosarul Siveco – Ghita.

Iata pasaje relevante din plangerea penala si denuntul depus de deputatul Vlad Cosma la PICCJ in data de 9 februarie 2018:

"In fapt,

In anul 2015, am fost chemat la sediul DNA Ploiesti si mi s-a solicitat de catre procurorii Onea Lucian, Negulescu Mircea, Giluelea Deaconu si Savu Alfred sa particip la 'inscenarea' unor dosare pentru anumite persoane cu functii politice.

De asemenea, mi s-au comunicat numeroase date si informatii din diverse dosare penale instrumentate de acesti procurori cu privire la alte persoane ce formau obiectul acestor inscenari.

Mentionez ca mi s-a solicitat sa particip la aceste 'fabricari' de dosare si 'ticluiri' de probe, fiind amenintat ca, in cazul in care nu voi fi de acord, nu doar eu si tatal meu vom fi arestati si ni se vor fabrica dosare, ci si sora mea, care devenise o obsesie pentru procurorul Negulescu.

In aceste conditii, am acceptat sa colaborez cu acesti procurori, care mi-au transmis chiar ca sunt cunoscute si acceptate practicile de construire de dosare, inclusiv la nivel central, de catre procurorul sef al DNA.

Astfel fiind, mentionez ca am executat intocmai toate cele solicitate de acesti procurori, si unele dintre cele puse in practica de mine, la solicitarea si sub supravegherea acestora, s-au materializat chiar in dosare penale, aflate in diverse stadii de solutionare.

Aceeasi modalitate de actiune a acestor procurori a fost utilizata si pentru a fabrica dosarele in care am fost implicat atat eu, cat si familia mea: tatal si sora mea.

Asadar, in modalitatea in care eu am fost folosit pentru a falsifica probe impotriva altor persoane, amenintat fiind cu pierderea libertatii, atat a mea, cat si sorei mele, alte persoane au fost utilizate pentru a fabrica probe in dosarele mele.

Cunosc faptul ca aceste practici au fost folosite atat in dosarele mele si ale familiei mele (inclusiv dosarul ... aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie), dar si in urmatoarele dosare instrumentate la nivelul DNA Ploiesti (enumerate cu titlu exemplificativ) si aflate in diverse etape procesuale:

-Dosarul nr. (dosarul Badescu – Ghita)

-Dosarul nr. (dosarul Hidro – Hertanu)

-Dosarul nr. (dosarul Tony Blair – Victor Ponta)

-Dosarul nr. (dosarul Liviu Tudose – Viorel Dosaru – Ghita)

-Dosarul nr. (dosarul Siveco – Ghita)

In consecinta, modalitatea in care au procedat procurorii Onea Lucian, Negulescu Mircea, Giluelea Deaconu si Savu Alfred, care mi-au divulgat, fara drept, informatii confidentiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa se administreze anumite probe este de natura a intruni elementele constitutive ale infractiunii de compromitere a intereselor justitiei.

Fapta de a falsifica ori de a ticlui probe nereale, atat impotriva unor terti, dar si impotriva mea, reprezinta infractiunea de cercetare abuziva, prevazuta la art. 280 alin. (2) Cod penal.

Punerea in miscare a actiunii penale impotriva mea, de a dispune trimiterea in judecata si de a dispune masuri preventive atat impotriva mea, cat si a persoanelor impotriva carora le-au fost ticluite probe, prin folosirea mea si a altor persoane constranse in mod similar, sub amenintare, dar si cu privire la cele de care am luat la cunostinta in mod direct, reprezinta represiune nedreapta, prevazuta de art. 283 alin. (1) si (2) Cod penal.

Fapta de a ticlui probe pentru a sustine acuzatiile si pentru care a solicitat mandatul de arestare de la judecator intruneste elementele constitutive ale infractiunii de cercetare abuziva, prevazuta de art. 280 alin. (2) Cod penal.

Fapta de a nesocoti, cu intentie (dovedita de scopul urrmarit, acela de a elimina persoane cu functii importante din viata politica) dispozitiile legale ce guverneaza efectuarea ceretarii penale: punerea in miscare a actiunii penale, trimiterea in judecata, propunerea masurilor preventive, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de dispozitiile art. 297 alin. (1).

Faptul ca aceleasi practici erau utilizate de acesti procurori, fiind de coniventa infractionala expresa, constituindu-se in grup organizat pentru a savarsi aceste fapte penale, in scopul obtinerii si mentinerii in functie, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de constituire grup infractional organizat".

Prezentam in continuare plangerea penala si denuntul depus de deputatul Vlad Cosma la PICCJ in data de 9 februarie 2018: