Iata dovada suprema ca sentinta civila din 16.10.2015 data de judecatoarea Crina Buricea, de la Sectia V Civila a Tribunalului Bucuresti - care la fond a decis sa o imbogateasca pe sefa DNA Laura Kovesi cu contravaloarea unui apartament (cca 60.000 euro) - este rezultatul unei premeditari. Mai precis a unei gandiri judiciare exact pe invers decat Buricea afisa in alte dosare similare pe care le solutionase pana atunci. Este permis unui judecator ca in spete similare sa judece potrivit practicii judiciare nationale, iar in altele taman pe invers, doar pentru ca in ultimul dosar reclamanta era “mama catuselor din Romania” Laura Codruta Kovesi?

Lumeajustitiei.ro va prezinta dovada ca procesul de la TMB prin care s-au acordat daune de 60.000 euro sefei DNA in procesul civil intentat de aceasta jurnalistilor Antena 3, Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, Mugur Ciuvica si Razvan Savaliuc este un act de discriminare in scop de a o imbogati pe sefa DNA si a se pune botnita jurnalistilor incomozi, care nu au facut nimic altceva decat sa puna intrebari ori sa faca comentarii absolut firesti intr-o societate democratica in cadrul unor emisiuni de televiziune.

Judecatoarea Crina Buricea a excelat la discriminare nu doar prin schimbarea practicii si logicii sale judiciare functie de ce calitate aveau jurnalistii Antena 3, ci si prin refuzul de a permite jurnalistului Razvan Savaliuc accesul la inregistrarile sedintelor de judecate, in vreme ce Laurei Kovesi i le-a admis ori de cate ori le-a cerut, cu maxima promptitudine.

In fapt, sentinta judecatoarei Crina Buricea este absolut nemotivata, nicaieri ea nu argumenteaza de ce intrebarile sau comentariile jurnalistilor au constituit fapte ilicite, iar pe partea prejudiciului unde Kovesi nu a produs nicio dovada a suferintelor sale, asa cum cere legea, Buricea a invocat un document al Inspectiei CSM de aparare a reputatiei profesionale a Laurei Kovesi – document fara nicio valoare probanta - intrucat CSM nu are atributii sa sa stabileasca daca cineva a suferit un prejudiciu de natura civila, Consiliul fiind un for administrativ, opiniile lui fiind luate unilateral fara a se investiga/ judeca faptele unor jurnalisti. Mai grav, chiar si folosind materialul Inspectiei CSM, judecatoarea Crina Buricea a comis o grava nedreptate, in sensul ca a retinut si “culpa prejudicianta” a jurnalistilor Radu Tudor (care nu a zis nimic de Kovesi in emisiune), precum si cea a jurnalistului Razvan Savaiuc (care nici macar nu a participat in emisiunea la care s-a raportat Inspectia CSM).

Important: pentru felul in care a judecat dosarul lui Kovesi, impotriva judecatoarei Crina Buricea s-au formulat mai multe plangeri la Inspectia Judiciara si, in curand, impotriva ei se va introduce si o plangere la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Judecata la Buricea se face functie de ce calitate au in dosar jurnalistii Antena 3

Va prezentam in continuare cele doua spete judecate cu cantare diferite de judecatoarea Crina Buricea de la TMB;

-prima speta in care jurnalistei Antena 3 Oana Stancu Zamfir i s-a respins actiunea intentata paratului Robert Turcescu pe motiv ca trebuia conform legii sa isi dovedeasca prejudiciul si nu a facut-o;

-a doua speta in care doar pentru ca reclamanta in dosar era sefa DNA Laura Kovesi conditia dovedirii prejudiciului ceruta de lege nu a mai contat, acordandu-se daune de 60.000 euro reclamantei, fara sa se motiveze nici existenta faptei ilicite, cu atat mai putin a prejudiciului, folosindu-se un document al Inspectiei CSM chiar si impotriva celor nevizati de acest act: Razvan Savaliuc (despre care in mod fals s-a sustinut ca ar fi participat in emisiune) si Radu Tudor (care nu a spus absolut nimic de Kovesi in emisiune);

PRIMA SPETA – Judecatoarea Buricea sustine, potrivit legii, ca prejudiciul trebuie dovedit

Prin sentinta civila din 13.02.2015 (Dosar 30330/3/2014), pronuntata in cauza in care jurnalista Antena 3 Oana Stancu Zamfir l-a chemat in judecata pe Robert Turcescu pentru defaimare, judecatoarea Crina Buricea a sanctionat imediat lipsa de probe privind prejudiciul, si a respins actiunea. In motivare, judecatoarea a aratat ca stie legea la perfectie:

“In cauza de fata, in raport de obiectul cererii de chemare in judecata, Tribunalul constata ca reclamanta a invocat dispozitiile art. 1357 Cod civil. Cat priveste dispozitiile art. 1357 din Codul civil se retine ca acesta constituie temei legal pentru consacrarea raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, intelegand prin aceasta ansamblul de norme legale si principii de drept potrivit carora intervine obligatia de reparare a prejudiciului cauzat unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite. Astfel, conditiile generale ale raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sunt:

-existenta unui prejudiciu;

-existenta unei fapte ilicite;

-existenta unui raport de cauzalitate ca raport cauza – efect intre fapta ilicita si prejudiciu;

-existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat;

(…)

In cuprinsul Deciziei nr. 2356 din 20 aprilie 2011 pronuntata in recurs de Sectia de Contencios administrativ si fiscal a ICCJ se arata ca daunele morale sunt apreciate ca reprezentand atingerea adusa existentei fizice a persoanei, integritatii corporale si sanatatii, cinstei, demnitatii si onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acrodarea de despagubiri nu este suficienta stabilirea culpei autoritatii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicita acordarea daunelor morale este obligata sa dovedeasca producerea prejudiciului si legatura de cauzalitate. Tribunalul va avea in vedere ca reclamanta nu a facut nicio proba cu referire la eventualul impact psihic suferit de aceasta, la consecintele negative create in plan social, profesional, precum si intensitatea cu care au fost percepute. Nu poate exista raspundere delictuala daca nu s-a produs un prejudiciu... (…) Tribunalul conchide ca nu exista dovezi la dosarul cauzei care sa justifice antrenarea raspunderii delictuale in sarcina paratului (n. red. - Robert Turcescu) articolul incriminat aflandu-se pe taramul exercitiului dreptului la libera exprimare... (…) Tribunalul conchide ca nu s-a facut dovada indeplinirii cerintelor prevazute de art. 1357, 1373 Cod civil, sens in care confirma netemeinicia cererii. Respinge actiunea formulata de reclamanta Stancu Oana in contradictoriu cu paratul Turcescu Robert”.

A DOUA SPETA – Judecatoarea Buricea nu dovedeste nici in ce a constat fapta ilicita, cu atat mai putin prejudiciul

Total diferit de prima speta, la doar cateva luni distanta, judecatoarea Buricea a uitat de cum gandea pana atunci si, fara a avea la dosar vreo proba a faptelor ilicite, a prejudiciului ori a vinovatiei, a crosetat o sentinta de imbogatire a Laurei Kovesi cu dementiala suma de 60.000 euro (contravaoarea unui apartament central in Bucuresti), pe care o calificam ca pe o metoda brutala de intimidare a presei, de imbogatire fara justa cauza a sefei DNA.

Cu exceptia lui Mugur Ciuvica (partial doar), in sentinta civila din 16.10.2015 a Sectiei a V-a Civila a TMB judecatoarea Buricea nu a motivat in niciun fel de ce afirmatiile sau intrebarile jurnalistilor Antena 3 ar constitui fapte ilicite, care este vinovatia, de unde rezulta prejudiciul ori raportul de cauzalitate. Uluitor, nu au existat niciun fel de referiri la apararile jurnalistilor!!! Judecatoarea s-a limitat doar sa enunte ce a zis fiecare si a tras executia printr-o sentinta vadit nemotivata.

In cazul lui Mihai Gadea:

-acesta a fost chemat in judecata pentru simpla intrebare: “Intrebarea fundamentala este daca doamna Kovesi s-a ocupat de protectia personala a domnului Traian Basescu si a familiei sale. Iar la aceasta intrebare doamna Kovesi trebuie sa raspunda”.

Judecatoarea Buricea a retinut ca Mihai Gadea e bun de plata deoarece: “...apararea paratului Gadea in sensul ca nu a facut decat sa adreseze o intrebare pe marginea careia interlocutorii sai au construit, va fi inlaturata de tribunal, neavand vreo relevanta in stabilirea raspunderii delictuale solidare. Data fiind profesia paratilor, gradul de dezvoltare intelectuala este prezumat ca fiind unul de natura sa anticipeze urmarile unor afirmatii sau intrebari precum cele condamnate de reclamanta in cadrul prezentului demers judiciar”;

In cazul lui Razvan Savaliuc:

-acesta a fost chemat in judecata pentru afirmatia: “Eu astept ca Laura Kovesi, sefa DNA, sa inceteze cu minciuna (…) ca presedintele are imunitate si sa il cerceteze pe Traian Basescu care nu are nicio imunitate”.

Razvan Savaliuc a aratat ca si-a exprimat o opinie pe baza declaratiilor publice ale lui Kovesi care a sustinut ca Basescu (care a numit-o in functie) nu poate fi cercetat in Flota pana nu i se va termina mandatul de presedinte si ca imunitatea nu se poate aplica retroactiv. Neadevarul din afirmatiile lui Kovesi era dovedit atat de jurisprudenta Curtii Constitutionale pe tema imunitatii prezidentiale (depusa la dosar si ignorata total de judecatoare) dar si de faptul ca DNA l-a trimis in judecata pe premierul Victor Ponta pentru fapte anterioare mandatului, fara sa i se ridice imunitatea. Tema falsei imunitati retroactive a lui Basescu a fost comentata de ani de zile de nenumarate personalitati din tara, dar judecatoarea Buricea, ignorand jurisprudenta CEDO si jurisprudenta CCR in materie a retinut culpa in felul urmator: “...acelasi mesaj negativ se desprinde si din cuprinsul afirmatiilor ce se imputa paratului Savaliuc, de data aceasta asocierea persoanei reclamantei fiind facuta cu termenul 'minciuna' in cadrul exprimarii eu astept ca sefa DNA sa inceteze cu minciuna. Imprejurarea ca discutia privind imunitatea prezidentiala nu era una noua in mass media nu il exonereaza pe paratul Savaliuc, invitat intr-o emisiune televizata, de obligatia de respectare a drepturilor si intereselor civila ale altor persoane, chiar daca vorbim de o persoana publica”.

Judecatoarea nu a aratat in ce consta fapta ilicita - neadevarul din afirmatia lui Savaliuc, ori unde e vinovatia acestuia, sentinta fiind practic nemotivata ca si in cazul celorlalti parati.

In cazul Biancai Nae Grigore:

-aceasta a fost chemata in judecata pentru afirmatia: “doamna Kovesi a facut obiectul unor dezvaluiri de presa. Si viata amoroasa a facut obiectul unor fotografii. S-a spus la un moment dat despre dumneaei cum ca ar trai o idila cu acest sofer, SPP-istul despre care se tot vorbeste”.

Instanta a scos-o buna de plata in doar doua randuri: “Si fara a contesta toate cele discutate pana in acel moment, parata Bianca Grigore completeaza tabloul informatiilor cu unele vizand si viata personala a reclamantei”. Ati mai vazut motivare atat de stupida?

In cazul lui Radu Tudor:

-acesta a fost chemat in judecata doar pentru ca a participat la o emisiune. Radu Tudor nu a rostit niciodata numele lui Kovesi, nu a spus nimic despre ea. Instanta l-a obligat si pe el la plata in solidar a 250.000 lei fara sa arate cum a ajuns la aceasta decizie, si asta dupa ce i-a respins ca “profund neintemeiata” exceptia lipsei calitatii procesuale active.

In prezent, cauza se afla in apel pe rolul Curtii de Apel Pitesti, cu termen la 8 iunie 2016.

* Cititi aici sentinta a judecatoarei Crina Buricea care a dat Laurei Kovesi 60.000 euro, desi aceasta nu a dovedit prejudiciul

* Cititi aici fragmente din sentinta judecatoarei Crina Buricea care a respins actiunea jurnalistei Antena 3 pe motiv ca nu s-a dovedit prejudiciul