Reprezentantul societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, Victor Alistar (foto), critica tratamentul diferit aplicat magistratilor si angajatilor din cadrul serviciilor de informatii.

Evident, Alistar se refera la proiectul PNL adoptat de Camera Deputatilor prin care s-a decis ca pensiile de serviciu ale magistratilor sa fie eliminate, in timp ce pensiile de serviciu ale fostilor ofiteri si lucratori ai serviciilor de informatii sa ramana intacte.

Victor Alistar are si o explicatie pentru aceasta situatie. Si anume ca unii decidenti au o teama de serviciile de informatii.

Afirmatiile au fost facute in cadrul unui interviu acordat marti seara, 28 ianuarie 2020, la Radio Romania Actualitati. In acelasi interviu, reprezentantul societatii civile din CSM a tinut sa aminteasca si faptul ca taierea pensiilor magistratilor este in contradictie cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, dar si cu recomandarile Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, precum si cu recomandarile Comisiei de la Venetia, potrivit carora nu trebuie sa existe modificari nepredictibile cu privire la statutul magistratilor.

Iata interviul dat de Victor Alistar postului Radio Romania Actualitati:

"Reporter: Deputatii au adoptat cu aproape unanimitate de voturi eliminarea pensiilor speciale, cu exceptia celor pentru militari. Nu a fost niciun vot impotriva, doar 21 de parlamentari s-au abtinut. Pentru a produce efecte, legea mai trebuie promulgata de presedintele Klaus Iohannis si publicata in Monitorul Oficial. Sectiile unite ale Curtii Supreme anunta ca se vor reuni pentru a decide daca se impune sesizarea Curtii Constitutionale in legatura cu eliminarea pensiilor speciale, inclusiv ale magistratilor. Ce va face CSM aflam acum de la Victor Alistar, membru al CSM. Domnule Alistar, ce poate face CSM? S-a luat eventual o decizie in Consiliu pana acum?

Victor Alistar: Nu, pentru ca decizia a fost adoptata de catre Camera Deputatilor, Camera decizionala, astazi si nu a fost nicio intalnire a membrilor Consiliului dupa adoptarea de catre Parlament.

Dar ce poate face, conform legii, este sa isi exprime punctul de vedere printr-o hotarare a plenului, care insa nu poate sub nicio forma sa puna in discutie caracterul obligatoriu al legii, ci numai o cenzura de constitutionalitate, sens in care Consiliul nu poate ataca la Curtea Constitutionala, ci doar presedintii celor doua Camere, presedintele Romaniei, primul ministru, Avocatul Poporului sau Inalta Curte de Casatie si Justitie, intr-o sedinta a sectiilor reunite.

Reporter: Pensiile de serviciu, spun magistratii - incerc aici sa fiu cat mai exact cu putinta - fac parte dintr-un  ansamblu de garantii, am inteles, al independentei si impartialitatii autoritatii judecatoresti - inteleg sa citez cele spuse putin mai deverme. Se poate schimba acest lucru, avand in vedere ca e vorba de garantii ale independentei si impartialitatii?

Victor Alistar: In primul rand, trebuie sa precizez ca este vorba de un statut, niste garantii date prin statut magistratilor, numai ca aceste garantii nu sunt ale magistratilor. Aceste garantii sunt ale societatii. Statutul magistratului ii pune o serie intreaga de privatiuni, in acelasi timp, ii da o serie intreaga de instrumente si putere de a decide, dar in acelasi timp, si o serie intreaga de beneficii. Justitia este, pana la urma, un serviciu in interesul societatii. Justitia ca si democratia costa, insa nu se poate pune in discutie de eficienta  economica, ci in lumina rolului pe care justitia il are sau ar trebui sa il aiba.

Au mai fost discutii referitoare la nemultumirea populatiei cu privire la felul in care merge justitia. S-a facut trimitere la gradul de incredere. Insa, daca de pilda avem o nemultumire cu faptul ca hotararile judecatoresti intarzie sa vina pentru noi cand avem un litigiu sau ca exista practica neunitara, in situatii similare sunt hotarari care merg in directii diferite, astea nu se rezolva prin afectarea statutului magistratului, ci prin corectarea insasi a problemei in chestiune.

Deci din punctul asta de vedere este o capcana sa credem ca afectarea statutului magistratului rezolva celelalte probleme pe care le resimt justitiabilii. Este mai degraba o eroare de aborare. A existat, trebuie sa fim cinstiti, si o anomalie, si anume in momentul in care s-a modificat legislatia fiscala si conttibutiile de la angajator au trecut la angajat, calculul pensiei s-a facut din brutul marit cu tot cu taxe.

Aici a fost o eroare, dar asta nu este o modificare a legii privind statutul magistratilor. Actuala prevedere de pensionare a magistratilor este veche, de foarte multi ani, cred ca de vreo 10 ani de zile. Modificarea asta a intervenit acum 2 ani de zile, la regimul de fiscalitate.

Reporter: Si o ultima intrebare. Actul normativ adoptat astazi este in contradictie cu o decizie anterioara a Curtii Constitutionale, din cate stiu...

Victor Alistar: Si cu recomandarile Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, si cu recomandarile Comisiei de la Venetia, care spun ca nu trebuie sa existe modificari nepredictibile cu privire la statutul magistratilor pentru ca ele in sine afecteaza un pachet de garantii acordate.

Si mai e un lucru, si oamenii care ne asculta trebuie sa inteleaga: de fapt, s-au eliminat pensiile sau indemnizatiile, dupa caz, unor categorii cum ar fi parlamentarii, cum ar fi alesii locali, cum ar fi magistratii, insa acestia nu erau cei mai numerosi. Cei mai numerosi erau cei din ordine publica. Si s-a spus ca pensiile militarilor, dar nu este vorba doar de militarii din teatrele de operatiuni, care apara tara si care pana la urma, prin fisa postului poate sa-si piarda viata pentru interesul Romaniei, al comunitatii.

Este vorba de tot ce inseamna regim militar: si servicii de informatii, si servicii de ordine publica, unde numarul lor este mult mai mare. Daca la magistrati discutam de vreo trei mii de pensii in plata, dincolo discuti de peste 80 de mii intr-un caz si 690 de mii intr-alt caz. Deci se pune aceasta sintagma cu pensiile militarilor. Tai la magistrati, care trebuie sa asigure pentru noi, justitiabilii, pana la urma o corecta aplicare a legii, si este un statut constitutional, dar nu tai la serviciile de informatii. Probabil ca acolo, de serviciile de informatii le este mai teama unor decidenti.

Reporter: Inteleg. Daca se va ajunge, cum sustine presedintele Inaltei Curti, la sesizarea Curtii Constitutionale, ce ar putea urma?

Victor Alistar: Exista posibilitatea ca, prin decizia sa, Curtea Constitutionala sa considere ca actul normativ adoptat este constitutional si atunci el merge la promulgare, iar presedintele are optiunea fi sa-l retrimita in Parlament, fie sa-l promulge. Daca Curtea Constitutionala spune ca actul este neconstitutional, atunci se intoarce in Parlament, urmand ca varianta ce se va adopta sa fie obligatoriu in acord cu decizia Curtii Constitutionale".