Judecatorul CSM Horatius Dumbrava (foto 1) maraie la Klaus Iohannis. Fostul presedinte al CSM ii cere public lui Iohannis sa adopte de urgenta o pozitie fata de ofiterii acoperiti din Justitie si fata de implicarea Serviciului Roman de Informatii in actul de Justitie. Prezent la prima sedinta a Plenului CSM din anul 2016, Horatius Dumbrava a profitat de prezenta consilierului prezidential pe probleme de Justitie Simina Tanasescu  (foto 2) – trimis in al 12-lea ceas la sedinta CSM ca reprezentat al Administratiei Prezidentiale - pentru a-i reprosa Presedintelui Iohannis – probabil prea ocupat pentru a participa la sedinta CSM - ca nici pana la acest moment nu a transmis un semnal de transparenta, cu atat mai mult cu cat se astepta de la acesta sa iasa public si sa declare ca “nu este niciun judecator sau procuror acoperit sau ofiter, colaborator al serviciilor secrete” in Justitie. In acest context, judecatorul CSM Horatius Dumbrava i-a pus in vedere consilierului prezidential, Simina Tanasescu, faptul ca se asteapta ca Presedintele Iohannis sa se implice in scandalul creat in urma gravelor afirmatii facute de generalul SRI, Dumitru Dumbrava, potrivit carora instantele reprezinta “camp tactic” pentru Serviciul Roman de Informatii si sa solutioneze in termenul legal de 30 de zile solicitarea inaintata de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania cu privire la acest aspect.

Solicitarea lui Horatius Dumbrava a venit dupa ce consilierul prezidential pe probleme de Justitie, Simina Tanasescu, a transmis un mesaj sec, lipsit de continut si, pe alocuri, chiar neinteligibil, in care, in esenta, a vorbit despre cat de mult apreciaza Administratia Prezidentiala eforturile CSM de aparare a statului de Drept.

Cand insa judecatorul Horatius Dumbrava a luat cuvantul si a facut trimitere la problema ridicata de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania privind implicarea serviciilor de informatii in actul de Justitie, cu referire la declaratia generalului SRI, Dumitru Dumbrava, care a afirmat ca instantele sunt camp tactic pentru SRI, Serviciu care urmareste dosarele pana la solutionarea definitiva, Simina Tanasescu a simtit nevoia unei precizari stupefiante:

"Singura chestiune la care cred ca trebuie sa dau in raspuns este cea referitoare la solicitarea adresata direct Presedintiei, dar la care mi-e teama ca va voi dezamagi. Nu stiu inca exact despre ce este vorba, dati-mi voie sa iau informatiile precise si revin cu un raspuns, inclusiv catre dumneavoastra, in concret”.

Ne este greu sa credem ca Administratia Prezidentiala nu a luat pana la acest moment act de scandalul creat in jurul afirmatiilor generalului SRI, Dumitru Dumbrava, de solicitarile asociatiilor profesionale sau ca nu a fost semnalat pericolul unor astfel de imixtiuni ale serviciilor in actul de Justitie.

Opinia noastra este ca Simina Tanasescu stie foarte bine despre ce este vorba, dar nu are dezlegare sa vorbeasca si nimeni din Administratia Prezidentiala nu are interesul sa rezolve problema intrucat credem ca racolarea magistratilor in servicii a ajuns atat de mare, incat daca s-ar afla dimensiunile recrutarilor, ar iesi un scandal care ar duce la demiterea tuturor sefilor de servicii secrete si chiar deschiderea de dosare penale.

Prezentam in continuare interventia judecatorului Horatius Dumbrava din Plenul CSM de la sedinta din data de 6.01.2016:

"Sunt cateva mesaje pe care, de altfel, le-a atins domnul presedinte (n.red. - judecatorul CSM Marius Tudose) si ele se regasesc in Raportul de activitate al CSM pe anul 2015, care ridica semne de intrebare in functionarea adecvata a Consiliului Superior al Magistraturii si al Justitiei, in general, a instantelor si parchetelor. Va rog sa observati, doamna consilier (n.red. - consilierul prezidential Simina Tanaescu), dragi colegi, ca a crescut ingrijorator numarul de atacuri la adresa independentei Justitiei. Daca faceti comparatie cu anul 2014, au fost 12 atacuri la adresa independentei Justitiei, instantelor si parchetelor – 6 in raport cu judecatorii-instantele, 6 in raport cu procurorii-parchetele si cu Justitia in ansamblu. Ei, in anul 2015, care nu a fost un an deloc usor, au fost 28 de atacuri constatate ca atare de Plenul CSM. 12 privind judecatorii si instantele, 16 privind procurorii si parchetele. Eu mi-as dori ca Presedintele Romaniei sa se raporteze institutional, bineinteles, si in raport cu atributiile pe care le are constitutional, potrivit articolului 80 din Constitutie, la acest semnal ingrijorator pe care, de altfel, si Comisia Europeana prin Raportul MCV din 28 ianuarie 2015 il invoca.

O alta chestiune pe care as ridica-o ca o discutie si un semnal inclusiv pentru Presedintia Romaniei este legat de colaborarea sau ofiterii acoperiti. Magistratilor, stiti foarte bine, le este interzis sa fie acoperiti sau ofiteri ai serivciilor secrete. Sincer, asteptam un semnal de transparenta si din partea Presedintiei, a Presedintelui Klaus Iohannis, pentru ca el este si presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, in care sa spuna ca nu este niciun judecator sau procuror acoperit sau ofiter, colaborator al serviciilor secrete, dar sa o spuna public, dar si in raport de personalul auxiliar.

Eu cred ca este cazul ca acest lucru sa fie spus. Daca CSAT a reusit sa prelucreze toate declaratiile pe proprie raspundere ale magistratilor si personalului auxiliar este cazul ca Presedintele Romaniei, CSAT, sa iasa public sa spuna acest lucru, fara sa nominalizeze acele persoane care ar fi ofiteri sub acoperire sau colaboratori ai Securitatii.

Nu in ultimul rand, o asociatie profesionala extrem de dinamica si cu argumente pertinente in spatiul public a adresat o solicitare publica in 8 decembrie 2015 Presedintiei Romaniei, CSAT-ului, iar ca judecator ma astept ca in termenul de 30 de zile legal prevazut pentru o solicitare publica, Presedintia sa raspunda.

O alta vulnerabilitatea de data aceasta, nu in raport cu Presedintia, dar ma raportez si la pregatirea excelenta ca si constitutionalist a doamnei consilier de stat (n.red. - Simina Tanasescu) legata de deciziile Curtii Constitutionale. Domnul Presedinte a nominalizat dificultatile pe care le au instantele si parchetele dupa deciziile Curtii Constitutionale. Nu critic Curtea Constitutionala, sa ma intelegeti foarte bine, dar au fost cel putin doua decizii, una recenta din 17 decembrie 2015, in care a constatat neconstitutional textul privind incuviintarea executarii silite si una din 4 decembrie 2014 privitoare la camera preliminara in Codul de procedura penala. Va rog sa ne credeti, ma refer de data aceasta la public, dumneavoastra doamna ministru, dumneavoastra doamna consilier de stat, ca au adus sincope in activitatea instantelor si banuiesc ca si in parchete. Camera preliminara a insemnat o prelungire inutila, cel putin asa pare din analizezele pe care noi le-am facut, a procesului penal.

Acum, cu incuviintarea executarii silite, o sa respectam hotararea, dar vreau sa relev tuturor ca incuviintarile de executare silita sunt peste 50% pe rolul judecatoriilor din Romania. Este, din punctul meu de vedere, eminamente aceste incheieri judecatoresti pe care le dau judecatorii sunt incheieri de natura necontencioasa. (…) In loc ca judecatorii se sa concentreze pe dosarele importante, fond funciar, iata ca ne ocupa de dosare de natura necontencioasa, multe dintre ele de natura administativa, dar care mananca timpul judecatorilor. Nu am vrut sa fiu critic domnul presedinte, dar am tinut sa spuna aceste lucruri dupa luarea de cuvant a doamnei consilier de stat Tanasescu”.