Mobilizare in Partidul Social Democrat dupa scandalul provocat de Curtea Constitutionala a Romaniei, prin eliminarea eurodeputatei Diana Sosoaca din cursa prezidentiala.

Senatorul PSD Robert Cazanciuc (foto) a depus miercuri, 9 octombrie 2024, la Senat un proiect de lege pentru mutarea de la CCR la ICCJ a competentei de solutionare a contestatiilor privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor de catre Biroul Electoral Central. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, contestatiile vor fi judecate de catre completurile de cinci judecatori.

Aceeasi initiativa de act normativ elaborata de vicepresedintele Senatului Robert Cazanciuc obliga Curtea Constitutionala ca hotararea privind respectarea procedurii la nivelul BEC sa fie luata cu doua treimi din voturi si cu invitarea partilor la respectiva sedinta de judecata.

Motivarea proiectului se bazeaza pe respectarea dreptului la un proces echitabil – principiu continut atat in Constitutia Romaniei (la art. 21), cat si in Conventia Europeana a Drepturilor Omului (la art. 6).

Iata textul proiectului:

„Lege pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei si modificarea si completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

Camera Deputatilor adopta prezentul proiect de lege

Art. I. – Legea nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

Articolul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Art. 31. – (1) In cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevazut la art. 29 alin.(2), respectiv la art.30 alin.(6), candidatii, partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice, aliantele electorale si alegatorii pot contesta inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor sau a semnelor electorale, dupa caz. Contestatiile se fac in scris si se depun la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal solutioneaza contestatiile, in complet de 5 judecatori, cu citarea partilor, in cel mult doua zile de la inregistrare. Deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal sunt definitive.

(3) In cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de solutionare a contestatiilor prevazut la alin.(2), Biroul Electoral Central transmite Curtii Constitutionale dosarele privind candidaturile in vederea verificarii respectarii procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei. Curtea se pronunta in termen de 24 de ore.

(4) Hotararea Curtii Constitutionale privind verificarea respectarii procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei se transmite de indata Biroului Electoral Central si se publica in Monitorul Oficial Partea I.

(5) In cel mult 24 de ore de la publicarea in Monitorul Oficial, Partea I, a hotararii Curtii Constitutionale, prevazuta la alin.(4), Biroul Electoral Central aduce la cunostinta publica, prin afisare pe pagina proprie de internet si prin intermediul mass-mediei, candidaturile si semnele electorale definitive, in ordinea in care au fost depuse. Biroul Electoral Central comunica birourilor electorale judetene, birourilor electorale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti si biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate, candidaturile si semnele electorale definitive, in ordinea in care au fot depuse, acestea avand obligatia de a le afisa de indata la sediul lor.

Art. II. – Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Art. 38 – Asupra respectarii procedurilor pentru alegerea Presedintelui Romaniei la nivelul Biroului Electoral Central, Plenul Curtii Constitutionale hotaraste cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor, in termen de 24 de ore'.

2. La articolul 52, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(3) Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecatorilor Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii si a celorlalte documente aflate la dosar si, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 146, lit. d), e), f) si k) din Constitutia Romaniei republicata, fara instiintarea partilor. Presedintele Curtii poate invita, pentru relatii, persoanele considerate necesare'.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor cu respectarea prevederilor art.75 si ale art.76 alin.(1) din Constitutia Romaniei, republicata”.

Redam actuala forma a pasajelor legale ce vor fi modificate, precum si textul art. 146 din Constitutie:

- art. 31 din Legea 370/2004:

„(1) In cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevazut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidatii, partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice, aliantele electorale si alegatorii pot contesta inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor sau a semnelor electorale, dupa caz. Contestatiile se fac in scris si se depun la Curtea Constitutionala.

(2) Curtea Constitutionala solutioneaza contestatiile in termen de cel mult doua zile de la inregistrare. Hotararile sunt definitive, se comunica de indata Biroului Electoral Central si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) In cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de solutionare a contestatiilor prevazut la alin. (2), Biroul Electoral Central aduce la cunostinta publica, prin afisare pe pagina proprie de internet si prin intermediul mass-mediei, candidaturile si semnele electorale definitive, in ordinea in care au fost depuse. In acelasi termen, Biroul Electoral Central comunica birourilor electorale judetene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate, candidaturile si semnele electorale definitive, in ordinea in care au fost depuse, acestea avand obligatia de a le afisa de indata la sediul lor”;

- art. 38 din Legea 47/1992: „Contestatiile cu privire la inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii la functia de Presedinte al Romaniei, precum si cele cu privire la impiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala in conditiile legii se solutioneaza de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor, in termenele prevazute de legea pentru alegerea Presedintelui Romaniei”;

- art. 52 alin. 3 din Legea 47/1992: „Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecatorilor Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii si a celorlalte documente aflate la dosar si, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 146 lit. d), e) si k) din Constitutie, republicata, fara instiintarea partilor. Presedintele Curtii poate invita, pentru relatii, persoanele considerate necesare”;

- art. 146 lit. d, e, f si k din Constitutie:

„Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: (...)

d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;

e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului; (...)

k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic”.

Prezentam expunerea de motive:

„Prezenta initiativa legislativa vizeaza modificarea si completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei si modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Derularea alegerilor pentru Presedintele Romaniei este guvernata de 3 acte normative:

a) Constitutia Romaniei – in principiu art. 37, art. 81, art.82 si art. 146 lit. f;

b) Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei;

c) Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea CCR;

Examinand dispozitiile constitutionale mentionate si Legea nr. 47/1992, constatam ca acestea au fost adoptate cu mai bine de 30 de ani in urma, in contextul post-revolutionar in care se gasea Romania, fiind in mod evident impregnate de spiritul si interesele politice, strategice si social-economice ale acelor vremuri.

Astazi este legitim sa ne intrebam daca un cadru normativ creat in urma cu trei decenii, respectiv legea organica a CCR, mai corespunde cerintelor societatii actuale romanesti, si care ar trebui sa fie competentele concrete ale instantei constitutionale in procedura pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, prevede (art. 31) in transpunerea art.146 lit. f) din Constitutie, contestarea la CCR a deciziei Biroului Electoral Central de inregistrare sau de respingere a inregistrarii candidaturilor pentru functia de Presedinte al tarii. Contestarea inregistrarii/respingerii candidaturii poate fi facuta de orice persoana care are un astfel de interes.

Sesizata fiind cu o astfel de contestatie, care, de fapt, priveste ipotetic neregularitatea unui act administrativ emis de BEC, prin competenta sa directa de a solutiona contestatia, CCR apare nu ca un organism politico-jurisdictional, ci ca o instanta de drept comun, ceea ce nu corespunde rangului sau constitutional si rolului sau stabilit de art.146 lit. f) din Constitutie, anume de autoritate care 'vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului'.

Cu toate ca CCR are atributiile unei instante de drept comun, in care partile ar trebui sa aiba garantiile unui proces echitabil, in primul rand a dreptului la aparare, judecarea de catre plenul Curtii a contestatiilor referitoare la candidaturi se face in procedura uzuala a unei instante constitutionale, fara prezenta partilor, ceea ce poate fi apreciat ca o incalcare a garantiilor conferite de art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.

Avand in vedere rolul conferit Curtii Constitutionale de garant al suprematiei Legii fundamentale, si tinand cont de pozitia CCR in arhitectura institutionala a statului, a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei nu inseamna a desfasura o activitate jurisdictionala cu caracter tehnic, ci semnifica abilitarea data de Constitutie de a verifica modul in care organismele implicate in procedura electorala au respectat dispozitiile constitutionale si legale in materie.

Pentru a aduce garantii de asigurare a dreptului la un proces echitabil (art. 21 din Constitutie si art. 6 din CEDO) in care partile sa poata fi prezente la desfasurarea procedurii jurisdictionale si sa isi sustina cauza, precum si pentru a repune Curtea Constitutionala in matca consacrata de logica si ierarhia normelor constitutionale si a institutiilor de rang constitutional, propunerile noastre legislative vizeaza, in principal, trei aspecte:

a) Modificarea art. 31 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, astfel incat deciziile BEC privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor pentru functia de Presedinte al Romaniei, ori a semnelor electorale care vizeaza aceste candidaturi, sa nu se mai conteste la CCR, ci la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, completul de 5 judecatori care va decide, cu citarea partilor, in mod definitiv.

Totodata, se propune ca dosarele privind candidaturile sa fie transmise de catre BEC Curtii Constitutionale in vederea verificarii procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei. In felul acesta se asigura si cerinta constitutionala din art. 146 lit. f) enuntat mai sus.

b) Modificarea subsecventa a art. 38 din Legea nr. 47/1992, in sensul stabilirii unei majoritati calificate de doua treimi din numarul judecatorilor CCR pentru emiterea hotararii privind respectarea procedurii de alegere a Presedintelui Romaniei desfasurate in fata BEC, ca o garantie suplimentara pentru a proteja dreptul de a fi ales in functia de sef al statului, similar majoritatii cerute in procedura de validare de catre CCR a referendumului.

c) Modificarea art. 52 alin. (3) din Legea 47/1992 in sensul introducerii unei noi exceptii de la regula generala potrivit careia dezbaterile CCR au loc fara citarea partilor, respectiv cauzele referitoare la solutionarea contestatiilor privind alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei”.